30.03.2009
-
Petrom vrea sa renunte la dividende pentru profitul din 2008
Wall-Street.ro SNP
___
Compania Petrom (SNP), controlata de grupul OMV din Austria, propune actionarilor sa nu distribuie dividende pentru profit net inregistrat in 2008, se arata in convocatorul Adunarii Genereale a Actionarilor (AGA) publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti. Prin aceasta decizie, SNP va incheia sirul de trei ani in care a oferit dividende, in 2007 repartizand actionarilor 0,0191 lei/actiune pentru profitul de 1,78 miliarde lei. Petrom a incheiat anul 2008 cu un profit net de 1,022 miliarde lei (278 milioane euro), in scadere cu 43% fata de 2007, dar provizioanele suplimentare si prabusirea pretului la petrol au adus pierderi de 1,269 miliarde lei (345 milioane euro), in al patrulea trimestru, pentru prima data de la privatizare. Potrivit propunerii, directoratul societatii propune sa nu fie distribuite dividende pentru exercitiul financiar din 2008 avand in vedere perspectivele economice pentru anul in curs. Petrom a contractat in luna octombrie a anului trecut, de la cinci banci, cel mai mare credit din istoria companiilor romanesti, de 375 milioane de euro pe o perioada de trei ani pentru finantarea activitatii curente si a investitiilor. De asemenea, in aceasta luna Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a anuntat ca analizeaza acordarea unui credit de 200 milioane de euro pentru finantarea constructiei unei centrale electrice cu capacitatea de 860 MW. Grupul OMV din Austria are o participatie de 51,01% din actiunile Petrom. Ministerul Economiei detine 20,64% din actiunile Petrom, Fondul Proprietatea SA - 20,11%, iar 8,24% aparinand actionarilor minoritari. Sursa: Wall-Street, 30 martie 2009 -
Companiile de la bursa propun dividende de 256 milioane euro
Romania libera
___
» Randamentul mediu al dividendelor propuse este de peste 10,7%. » Peste jumatate din dividende sunt acordate de catre BRD. 17 din cele 67 de companii listate la primele doua categorii ale Bursei de Valori Bucuresti (BVB) propun actionarilor dividende brute in valoare de 1,09 miliarde lei (255,8 milioane euro), suma echivalenta cu 0,2% din produsul intern brut (PIB). Valoarea totala a dividendelor propuse a se distribui anul acesta este de 2,3 ori mai mica decat in urma cu un an, cand 18 companii din 61 au acordat dividende de 2,32 miliarde lei (623 milioane euro), reprezentand 0,6% din PIB. Scaderea semnificativa are ca principala cauza neacordarea de dividende de catre Petrom, pentru prima oara dupa privatizare, pe fondul inregistrarii unor pierderi exceptionale, care au taiat peste 2,3 miliarde lei din profitul companiei. In urma cu un an, Petrom a distribuit dividende de peste un miliard lei, reprezentand aproximativ jumatate din totalul dividendelor. Surprinzator, cu toate ca dividendele propuse sunt mai mici pe ansamblu decat anul trecut, prabusirea valorii actiunilor listate la BVB face extrem de tentante dividendele propuse. Astfel, randamentul mediu oferit de dividende in prezent este de 10,74%, superior celui mai ridicat randament oferit anul trecut, de 9%, de dividendul ALRO. Si in acest an, ALRO (ALR) ar putea acorda cel mai atractiv dividend de la bursa, cu un randament de 28%, daca actionarii vor decide distribuirea de dividende in aceeasi rata ca anul trecut (99% din profitul net). In fapt, randamentul dividendului este influentat de pretul la zi al actiunii, determinandu-se ca raport intre valoarea dividendului si pretul actiunii. Daca dividendul propus ofera un randament prea ridicat, investitorii vor fi atrasi sa cumpere acele actiuni pana la un nivel la care randamentul se va apropia de media pietei. Spre exemplu, in momentul in care conducerea Alumil a facut publica propunerea de dividend, de 0,29 lei/titlu, pretul actiunilor era de 1,17 lei, nivel la care randamentul dividendului era de 25%. Investitorii au gasit atractiv dividendul propus si au apreciat actiunile Alumil (ALU) pana la 1,41 lei in prezent, nivel la care randamentul este de 20,6%, al doilea ca valoare dupa cel potential de la ALRO. Al treilea cel mai ridicat randament este oferit de dividendele propuse la santierul Naval Orsova (SNO), de 15,2%. Datorita faptului ca BRD a obtinut in 2008 un profit net record, de peste 1,3 miliarde lei, coroborat cu scaderea puternica a actiunilor, dividendul propus de conducere este deosebit de tentant prin prisma randamentului, de 11,3%, al patrulea ca valoare de la bursa. Totodata, BRD va distribui cea mai mare suma sub forma de dividende, 507,5 milioane lei, peste jumatate din totalul dividendelor propuse de cele 17 companii. In clasamentul primelor zece randamente ale dividendelor urmeaza SIF Moldova (SIF2), cu 10,44%, SIF Transilvania (SIF3) – cu 10,14%, Aerostar (ARS) – cu 9,67%, Transgaz – cu 8,5%, SIF Muntenia – cu 8,35% – si Rompetrol Well Services (PTR) – cu 7,34%. De altfel, acestea sunt si randamentele superioare inflatiei anuale, care in prezent este de 6,9%. Restul randamentelor, cu exceptia Oil Terminal, se inscriu intre 3,03% (Transelectrica) si 6,1% (SIF Banat-Crisana). La Oil Terminal randamentul este nesemnificativ, de doar 0,64%. Ca o premiera, Banca Transilvania propune un dividend de 0,047 lei/titlu, dupa ce noua ani a ales sa-si capitalizeze profitul si sa distribuie actiuni gratuite. De asemenea, este pentru prima oara cand SIF Oltenia n-ar acorda dividende. Sursa: Romania Libera, 30 martie 2009 -
Dafora vrea sa distribuie profitul net din 2008 la rezerve si nu acorda dividende
Curierul National DAFR
___
Conducerea Dafora Medias (DAFR) propune actionarilor includerea intregului profit net de 2,7 mil. lei obtinut anul trecut in contul de rezerve, astfel ca firma ar putea sa nu acorde, nici in acest an, dividende. In ultimii doi ani, compania nu a acordat dividende actionarilor. Daca ationarii vor fi de acord cu propunerea managementului, va fi al treilea an consecutiv c?nd firma de foraj pretrolier si constructii nu acorda dividende. Actionarii Dafora se vor intruni la 27 aprilie pentru a discuta in legatura cu distribuirea profitului, situatiile financiare aferente anului trecut, si bugetul de venituri si cheltuieli pentru acest an. Dafora a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 267,47 mil. lei, in scadere cu 9,31% fata de valoarea din 2007, de 294,95 mil. lei, iar profitul companiei de foraj si constructii s-a diminuat de la 14,57 mil. lei la 2,7 mil. lei. Veniturile Dafora Medias au scazut in 2008 cu 6,96%, de la 322,99 mil. lei la 300,51 mil. lei, iar cheltuielile s-au situat la nivelul de 297,8 mil. lei, in scadere cu 2,8%. Directorul general al companiei, omul de afaceri Gheorghe Calburean, controleaza 48,58% din actiuni, restul titlurilor revenind altor actionari. Sursa: Curierul National, 30 martie 2009 -
BRD estimeaza profit in scadere cu 10%
Business Standard BRD
___
BRD-Societe Generale, a doua banca din piata dupa active si profit, estimeaza o scadere a profitului net cu pana la 10% in 2009 fata de 2008, excluzand suma din vanzarea ASIBAN, pana la 1,02 mld. lei, si active de 13 mld. euro, arata planul de venituri si cheltuieli. In 2008, profitul net, incluzand castigul de pe urma lichidarii participatiei la ASIBAN, s-a ridicat la 1,127 mld. lei (306 mil. euro). Pe segmentul de creditare, banca urmareste in 2009 un avans de 10%, iar pe depozite, estimarea este de 10–15%. BRD mai planuieste pentru acest an mentinerea cotelor de piata si anticipeaza o majorare de 10–15% a venitului net bancar, de la 3,199 mld. lei anul trecut, in contextul unei majorari similare a cheltuielilor operationale, de 10–15%, de la 1,358 mld. lei in 2008. Rentabilitatea capitalurilor (ROE), fara ASIBAN, va fi in acest an de aproximativ 30%, mai mica decat nivelul de 32,8% din 2008 si cel de 35,4% din 2007. (G.F.) Sursa: Business Standard, 30 martie 2009 -
Dilema investitorilor: Dam dividende sau pastram profitul pentru 'zile negre'?
DailyBusiness.ro
___
'... sa propuna actionarilor o anumita decizie privind politica de dividende, aceasta s-ar putea schimba in sedinta AGA, sustine Paul Brendea, analist la compania Prime Transaction.
27.03.2009
-
Cat a castigat Societe Generale din afacerea BRD in ultimii zece ani
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Grupul francez Societe Generale, care controleaza 58,6% din actiunile BRD, va incasa in acest an dividende in valoare de aproape 70 mil. euro. In ultimii noua ani, dividendele totale primite de francezi se ridica la aproape 295 mil. euro. Cu banii pe care-i vor incasa in acest an din dividende de la BRD, francezii de la Soci?t? G?n?rale isi vor recupera in totalitate investitia realizata in Romania pentru achizitia pachetului majoritar de actiuni al BRD. Grupul francez a preluat in decembrie 1998, de la stat, pachetul majoritar de 51% din actiunile BRD, in cadrul unei tranzactii de 200,3 mil. dolari (echivalentul al 182 mil. euro). Societe Generale a platit atunci 135 mil. dolari statului roman pentru un pachet de 42,17% din actiuni si cu 65,3 mil. dolari au majorat capitalul bancii, ajungand la participatia de 51%. In noiembrie 2004, grupul francez a mai cumparat un pachet de 7,32% din actiuni de la AVAS pentru 43 mil. euro, astfel ca investitia totala pentru achizitia de actiuni BRD s-a ridicat la circa 225 mil. euro. In ultimii noua ani, francezii au incasat circa 295 mil. euro sub forma de dividende de la BRD, din care 70 mil. euro reprezinta dividendele din acest an. Participatia de 58,6% pe care Societe Generale o detine la BRD valoreaza in prezent pe Bursa aproape 640 mil. euro, dupa ce actiunile au scazut cu circa 70% in ultimul an. In octombrie 2008, Societe Generale a inceput sa cumpere actiuni BRD de pe Bursa, dupa ce pretul a scazut sub 10 lei/actiune. Intr-un interval de cinci luni, francezii au cumparat 2,4 milioane de actiuni, reprezentand 0,35% din capitalul social, valoarea achizitiilor ridicandu-se la 17 milioane de lei (circa 4,2 milioane de euro). BRD a anuntat miercuri ca va distribui actionarilor dividende in valoare de 507,5 mil. lei (118 milioane de euro), reprezentand 37,5% din profitul net obtinut anul trecut, de 1,353 mld. lei. Dividendele sunt cu 23% mai mari decat cele pe care banca le-a distribuit din profitul pe 2007. Valoarea dividendului brut propus actionarilor este de 0,72828 lei/actiune, fata de 0,5921 lei/actiune anul trecut. Randamentul dividendului brut este de 11,75%, la ultimul pret de tranzactionare de miercuri, de 6,2 lei/actiune. Dupa anuntarea dividendului, actiunile BRD au crescut ieri cu 9,7% pe Bursa, la 6,8 lei. BRD va cere acordul actionarilor si pentru realizarea unor emisiuni de obligatiuni de maxim 600 mil. euro, in perioada 2009-2010, pe o perioada de maxim 10 ani, pentru atragerea de resurse pe termen lung. Actionarii au aprobat si anul trecut emisiunea de obligatiuni de 600 mil. euro, insa plafonul nu a fost utilizat din cauza conditiilor nefavorabile de pe pietele internationale, potrivit reprezentantilor BRD. Pentru acest an, BRD prevede o usoara deteriorare a indicatorilor financiari, din cauza conditiilor de piata nefavorabile, potrivit proiectului de buget care va fi supus dezbaterii AGA. Reprezentantii bancii estimeaza ca profitul net din operatiuni ar putea scadea cu pana la 10%, fata de nivelul de anul trecut de 1,138 mld. lei, ca urmare a cresterii costului net al riscului, care consta in special in provizioanele constituite pentru creditele neperformante. Anul trecut, cresterea profitului net operational a fost de 22%. Rezultatul brut din exploatare isi va mentine insa cresterea, cu un ritm de 10-15%, estimeaza conducerea BRD. Venitul net bancar ar urma sa creasca cu 10-15%, fata de un avans de 27% in 2008, iar cheltuielile operationale ar urma sa urce tot cu 10-15%, fata de un ritm de crestere de 22% anul trecut. BRD ia in calcul scaderea ritmului de crestere a creditarii la 10%, de la 32% anul trecut, si spera sa obtina o crestere de 10-15% la depozite, comparativ cu 6% in 2008. Sursa: Ziarul Financiar, 27 martie 2009. -
Marius Cristescu: Sper ca Bursa nu va creste anul acesta, ca sa mai cumpar
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Marius Cristescu si Emil Cristescu, doi dintre cei mai bogati oameni de afaceri romani, au realizat pana in prezent investitii pe Bursa cu scop speculativ in valoare de 2 mil. euro si vor sa mai cumpere participatii minoritare in companii listate si nelistate de circa 20 mil. euro, fiind de parere ca preturile nu pot ramane scazute prea mult timp. Aceste sume nu includ cele 20 mil. euro anuntate deja de cei doi frati pe care vor sa-i investeasca in preluarea unor active de la firme aflate in dificultate care au nevoie de lichiditati sa se restructureze. „Bursa va reveni anul viitor probabil, anul acesta sper ca nu. Pentru un cumparator este bine ca preturile sa stea jos cat mai mult, pentru un vanzator invers', spune Marius Cristescu. El si fratele sau au ajuns ieri la o participatie de 5,26% din actiunile companiei de foraj si constructii Dafora Medias (DAFR) a omului de afaceri Gheorghe Calburean, transferul realizandu-se prin intermediul firmei Foraj Sonde Craiova (FOSB), pe care cei doi o controleaza. „Vom mai achizitiona titluri Dafora doar daca piata va ramane scazuta. Este o societatea OK, dar in momentul in care se vor anunta rezultatele probabil ca se va mai dezumfla. Noi suntem realisti. Cred ca saltul de 15% de astazi (ieri - n.red.) e datorat in exclusivitate anuntului de depasire a pragului de 5% de catre noi', spune Marius Cristescu. In momentul in care Foraj Sonde Craiova a fost raportata cu pachetul la Dafora, compania avea o capitalizare de 64 mil. lei (14,9 mil. euro), dubla fata de cea a firmei din Medias, desi aceasta din urma este mult mai cunoscuta printre investitorii de pe Bursa. Titlurile Dafora au sarit ieri cu 15% si au ramas fara vanzatori, iar pe parcursul sedintei existau ordine la cumparare la pretul maxim pentru un pachet de peste 3,9 mil. titluri, reprezentand 0,38% din capitalul firmei. Marius Cristescu spune ca investitia de la Dafora este una pur financiara si nu vrea sa intre in concurenta cu nimeni ca sa ridice pretul. Printre domeniile preferate pe Bursa de cei doi oameni de afaceri se numara sectorul bancar si SIF-urile. „Sunt destule oportunitati pe Bursa si in fiecare sector. Noi vom investi in acele companii a caror activitate o cunoastem', spune Cristescu. Cei doi oameni de afaceri vor sa cumpere prin intermediul Faur Bucuresti (FAU) pachetele minoritarilor firmei Alstom Transport Romania, controlata de compania franceza Alstom. Filiala romana a firmei franceze a realizat in 2007 un profit net de 64 mil. lei la o cifra de afaceri de 117,4 mil. lei. In prezent, fratii Cristescu detin prin Faur Bucuresti 1,43% din actiunile Alstom Transport. Marius si Emil Cristescu detin grupul de firme Bega, care cuprinde peste 30 de firme din mai multe domenii, printre care materiale de constructii, imobiliare, productia de utilaje, industria chimica, foraj petrolier, comert, turism si transport. Sursa: Ziarul Financiar, 27 martie 2009. -
Lulache: Fondul Proprietatea va inregistra o diminuare semnificativa a veniturilor in 2009
Business Standard
___
Fondul Proprietatea (FP) va inregistra o diminuare semnificativa a veniturilor in acest an, mai ales pentru ca Petrom a anuntat ca nu va distribui dividende pentru 2008, intentie anuntata si de alte companii din portofoliul Fondului, a declarat vineri, presedintele Fondului, Daniela Lulache. 'In 2009, veniturile Fondului se vor diminua semnificativ, mai ales ca o serie de companii din portofoliu au anuntat ca nu vor distribui dividende, printre care si Petrom', a mai spus Lulache. Ea a subliniat ca in 2009 se asteapta ca Fondul sa aiba cereri mai consistente decat in trecut pentru sustinerea financiara a companiilor din portofoliu. Fondul are participatii la 88 de companii, cele mai multe din domeniul energetic. Fondul Proprietatea a obtinut anul trecut un profit net de 467,7 milioane lei, in crestere cu 50% Fondul Proprietatea a obtinut anul trecut un profit net de 467,7 milioane lei (127 milioane euro), in crestere cu 50% fata de 2007, la o cifra de afaceri de 524,1 milioane lei, a mentionat presedintele Fondului, Daniela Lulache. 'Activele Fondului Proprietatea au scazut de la 14,46 miliarde lei, cat erau in 2007, la 10,95 miliarde lei in 2008, iar capitaluriler proprii au scazut la 10,92 miliarde lei in 2008, fata de 14,45 miliarde lei in 2007', a mai spus Lulache. In 2007, Fondului Proprietatea a obtinut un profit net de 313,1 milioane lei (circa 93,8 milioane euro), de 4,3 ori peste cel din 2006, pe fondul cresterii afacerilor de aproape cinci ori, la peste 400 milioane lei. Fondul a putut raporta profit in contextul in care poate, dupa o decizie a CNVM, sa inregistreze deprecierile de active in bilantul contabil si nu in contul de profit si pierdere. Fondul a propus ca inregistrarea deprecierilor sa se faca prin micsorarea capitalului social, ce ar presupune reducerea valorii nominale a unei actiuni cu circa un sfert, de la 1 leu la 0,76 lei. Unii actionari nu sunt, insa, de acord cu solutia propusa. Lulache a subliniat ca scaderea activelor Fondului se va evidentia in contul de bilant, nu in contul de profit si pierderi. Fondul a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 524,1 milioane lei, din care doar veniturile din dividende au fost de 384,8 milioane lei, veniturile din dobanzi - 84,5 milioane lei, veniturile din diferente de curs - 43,4 milioane lei, iar veniturile din provizionane - 11,5 milioane lei. Fondul Proprietatea a inregistrat cheltuieli totale de 43,1 milioane lei in 2008, din care cheltuielile cu diferente de curs au fost de 23,8 milioane lei, amortizarile, provizioanele si investitiile cedate au fost de 3,1 milioane lei, iar cheltuielile operationale au fost de 16,2 milioane lei, a precizat presedintele Fondului. Membrii consiliului de supraveghere al Fondului Proprietatea ar putea fi revocati in 27 aprilie Adunarea generala a actionarilor Fondului Proprietatea, convocata pentru 27 aprilie, are pe ordinea de zi revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere, la propunerea Ministerului Finantelor, aprobarea repartizarii profitului net pentru exercitiul financiar 2008 si aprobarea reducerii capitalului 'La AGA din 27 aprilie, exista pe ordinea de zi, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, un punct privind revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere si numirea altor membri', a afirmat presedintele Fondului Proprietatea, Daniela Lulache. Consiliul de supraveghere al Fondului este format, in prezent, din sapte membri: Giovanni Ravasio (presedinte), John N. Chrissoveloni, Mircea Ursache, Radu Francis Florescu, Ingrid Zaarour, Jozsef Birtalan si Flavia Teodosiu. Ministerul Finantelor este actionarul majoritar al Fondului Proprietatea, detinand 68,28% din actiuni la finalul lui februarie. Actionariatul Fondului includea, la acelasi moment, 33 de firme, ce detineau 4,83% din capitalul social, si 2.131 de actionari persoane fizice, cu 26,90% din actiuni. Pe ordinea de zi a adunarii generale se mai regasesc aprobarea situatiilor financiare anuale pentru 2008, insotite de raportul auditorului independent si de raportul administratorilor pentru 2008, aprobarea repartizarii profitului net aferent exercitiului financiar 2008, aprobarea descarcarii de gestiune a membrilor Consiliului de Supraveghere si Directoratului, aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pentru 2009 si stabilirea datei de 15 mai 2009 ca data de inregistrare a rezultatelor financiare. 'Reprezentantii Fondului Proprietatea vor face o informare despre admiterea la tranzactionare la cota Bursei de Valori Bucuresti a actiunilor Fondului, iar reprezentantii comisiei de selectie a administratorului vor detalia actionarilor procedura de selectie a societatii de administrare a Fondului', a mai spus Lulache. Fondul Proprietatea va acorda dividende abia dupa rezolvarea problemei capitalului social Profitul din 2008 al Fondului Proprietatea nu va distribuit si nu vor fi acordate dividendele aferente pana la indeplinirea unei serii de conditii legate de actionariat, a precizat Daniela Lulache. 'Profitul Fondului Proprietatea nu va fi deocamdata distribuit, deci nu vom acorda dividende imediat, pentru ca trebuie sa parcurgem o serie de conditii necesare pentru aceasta, printre care reducerea valorii capitalului social, in doua etape', a spus Lulache. 'In primul rand, reducerea numarului de actiuni, prin anularea actiunilor subscrise si neplatite de catre stat, iar in al doilea rand prin reducerea valorii nominale a actiunii', a adaugat ea. Fondul Proprietatea a inregistrat un profit net de 467,7 milioane lei in 2008. Lulache a subliniat ca 'valoarea intrinseca a actiunii ramane aceeasi, insa se va diminua valoarea actiunii la nivel scriptic'. Viitorul manager al Fondului Proprietatea nu va prelua integral rolul de administrator Managerul de fond care va desemnat de Comisia de selectie pentru administrarea Fondului Proprietatea nu va prelua integral rolul de administrator, iar unele decizii se vor lua la nivel conducerii Fondului, a declarat presedintele Fondului, Daniela Lulache. 'Viitorul manager al Fondului Proprietatea nu va prelua integral rolul de administrator, iar ar unele decizii se vor lua la nivel conducerii Fondului', a spus Lulache. Comisia de selectie a administratorului Fondului Proprietatea a prelungit, pe o perioada nedeterminata, selectia unui administrator pentru Fond, pentru a pune la punct cu guvernul viitoarea organigrama corporatista a institutiei. Prelungirea suspendarii procesului de selectie a fost determinata de faptul ca 'prin raportare la complexitatea mandatului incredintat de catre Guvernul Romaniei, este necesara examinarea si de catre alte institutii cu atributii in domeniu a solutiilor identificate de Comisie'. Fondul Proprietatea a atras in 22 ianuarie opt oferte de administrare, de la Aviva Investors Global Services, BlackRock, Credit Suisse & OTP, FINAG Holding Gmbh, Franklin Templeton Investments, ING Invest Management, Morgan Stanley si Julius Baer. Fondul a fost creat in 2005, ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist, carora nu li se mai pot restitui in natura averile confiscate. Sursa: Business Standard, NewsIn, 27 martie 2009. -
BVB, cea mai optimista bursa din Europa, in martie
Business Standard
___
Bursa de la Bucuresti a ajuns in topul cresterilor din Europa, dupa trei saptamani in care piata a scazut doar de doua ori, iar BET, principalul indice, a inglobat cresteri de 32% in martie. Bursele din Rusia si Cehia au inregistrat o tendinta similara, in vreme ce, dintre pietele mature, bursa din Germania a avut cea mai buna evolutie de la inceputul lunii, cu o crestere de aproape 10%. Tendinta pozitiva a fost confirmata si in sedinta de ieri a Bursei locale, cand pretul actiunilor tranzactionate a crescut, in medie, cu 3,8%, iar valoarea de piata a BRD, cea mai mare banca listata, a urcat cu aproape 100 mil. euro, dupa o apreciere de 9,6% a titlurilor, venita pe un rulaj-record de 8,2 mil. lei (circa 2 mil. euro). „Presiunea la vanzare a atins apogeul la sfarsitul lunii februarie pe BVB, atunci cand «elasticul» variatiilor a fost intins la maximum. Dupa ce am fost printre primii la scaderi, iar actiunile ajunsesera la niste preturi absolut ridicole, acum vedem o miscare inversa, la aproximativ aceeasi intensitate. Ideea continuarii unei consolidari este sustinuta si de datele statistice, care arata ca perioada martie-mai-iunie este, in fiecare an, cea mai buna pe pietele de capital“, spune Mihai Alexa, analist la Broker Cluj. Cresterea BRD a venit dupa ce, cu o zi in urma, banca anuntase ca va propune un dividend brut de 0,72828 lei/unitate, care, luand in considerare pretul stabilit in sedinta de ieri, ar genera un randament de 10,7%. „Chiar daca, in procente, cresterile pot parea spectaculoase, trebuie sa ramanem realisti si sa observam ca inca ne aflam sub valorile de la sfarsitul lui 2008, care, oricum, erau scazute. Recenta revenire a fost impulsionata si de stirile privind dividendele propuse de companii, iar, dupa incheierea acestei perioade, este posibil ca actiunile ce au urcat puternic sa fie parasite de cumparatori, iar acestia sa se indrepte spre cele care au ramas la niveluri minime, determinand astfel cresteri pe acestea din urma“, este de parere Alexa. Cele cinci SIF-uri au inregistrat ieri cresteri, in medie, de 3,1%, SIF Oltenia avand cea mai buna evolutie (+6%). Tot ieri a fost anuntata si includerea actiunilor Azomures in indicele BET, al celor mai lichide zece actiuni, acestea inlocuind astfel titlurile Antibiotice. Sursa: Business Standard, 27 martie 2009. -
Isarescu: Cursul de schimb se afla la un nivel sustenabil pentru perioada actuala
Adevarul
___
Mugur Isarescu a declarat astazi ca in ceea ce priveste Romania, cursul de schimb este la un nivel sustenabil, ca se asteapta la o crestere a rezervei valutare pana in 2011 si ca vom ramane pe zona pozitiva de crestere economica. De asemenea, el a adaugat ca suma estimata sa intre in Romania in acest an, din aranjamentul de finantare externa cu FMI, UE, Banca Mondiala si BERD, este de 11,8 miliarde euro. In aceasta dupa-amiaza, dupa declaratiile guvernatorului BNR, moneda nationala s-a apreciat brusc in jurul orei 17:30 de la putin peste 4,25 lei/euro pana in apropiere de 4,23 lei/euro, intr-o tendinta contrara cu cea a altor monede din regiune, care s-au stabilizat, dupa o sedinta volatila. La 18:05, euro era cotat cu 4,2318-4,2411 lei. Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a discutat astazi cu reprezentantii mass-media despre aranjamentul financiar cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar International, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. El a vorbit si despre imprumutul FMI, cursul de schimb si creditare. Cursul de schimb se afla la un nivel sustenabil pentru perioada actuala Cursul de schimb este la un nivel sustenabil, mai ales pentru perioada actuala, tinand cont si de corectia deficitului de cont curent, 'mai rapida decat ne asteptam', a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Nu este nevoie de deprecieri suplimentare. Cursul de schimb se afla la un nivel sustenabil pentru perioada actuala', a raspuns guvernatorul, intrebat care va fi evolutia cursului de schimb dupa incheierea acordului cu FMI. Anuntul despre acord a dus la aprecierea leului, BNR afisand astazi un curs de referinta de 4,2723 lei/euro. BNR urmareste stabilizarea si usoara crestere a rezervei valutare pana in 2011 BNR urmareste stabilizarea si usoara crestere a rezervelor valutare ale Romaniei pana in 2011, respectiv pe masura ce intra sumele din angajamentul extern de imprumut, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Nu va imaginati ca daca anul acesta intra 8 miliarde euro de la FMI si banii de la Comisia Europeana, care ajung in trezorerie, (...) atunci rezerva valutara creste cu 11 miliarde euro, pentru ca nu va fi asa. Prin angajamentul de finantare, urmarim stabilizarea si usoara crestere a rezervei pana in 2011', a precizat guvernatorul. El a explicat ca fondurile imprumutate de la CE si trase anul acesta, estimate la 2,5 miliarde euro, ajung in trezorerie, avand ca destinatie finantarea deficitului bugetar, dar in final intra in piata. In consecinta, si pentru aceasta suma 'contrapartida ar ajunge tot in rezerva', deoarece BNR ar cumpara valuta, prin operatiuni de tip swap. Acordul cu FMI include o estimare intre 0 si 1% pentru cresterea economica in 2010 'Eu cred, cu riscul de a aparea pe prima pagina maine, ca Romania va ramane, cu acest program, in acest an, pe zona pozitiva de crestere economica', a afirmat Isarescu. Acordul cu FMI include, pentru 2010, o estimare de crestere economica intre 0 si 1%, in conditiile in care, tinand cont de intrarile din pachetul de finantare externa, economia Romaniei ar putea ramane pe teritoriu pozitiv in acest an, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Prognoza noastra pentru cresterea economica in acest an nu este de minus 4% in acest an, cum vede FMI. Nu cred ca vom ajunge acolo', a explicat Isarescu, adaugand ca economia poate ramane pe teritoriu pozitiv in acest an, cu sustinerea finantarii externe. Un avans al sectorului creditarii de 10-15% in 2009 ar fi intr-o zona prudenta Un avans al sectorului creditarii de 10-15% in 2009 ar fi intr-o zona prudenta, in contextul in care activitatea nu este blocata, ci doar diminuata, a mai declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Creditele cu buletinul fac probleme Bancii Nationale Isarescu a explicat ca pe partea de credite cu buletinul, de exemplu, exista o lista de persoane care nu exista si BNR se confrunta cu probleme la una doua banci Romania va primi in 2009 aproximativ 11,8 miliarde euro din pachetul extern Mugur Isarescu a explicat ca imprumuturile de la Banca Europeana de Investitii (BEI) nu au fost incluse in pachetul de finantare externa deoarece institutia nu si-a conditionat sumele de incheierea aranjamentului, care presupune cu acord cu FMI. Romania va primi, in total, 19,95 miliarde euro de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). In 2009, sumele trase de la FMI ar trebui sa se ridice la 8,5 miliarde euro, de la CE la 2,5 miliarde euro, de la BM la 0,5 miliarde euro, iar BERD ar putea acorda Romaniei imprumuturi de 0,3 miliarde euro, pentru finantarea de proiecte, ajungandu-se astfel la suma de 11,8 miliarde euro. Romania s-ar fi imprumutat la costuri mult mai mari, daca nu ajungea la un acord cu FMI Romania s-ar fi imprumutat la costuri mult mai mari decat dobanda FMI si pe piata interna si pe piata externa, pentru a-si acoperi nevoile de finantare, daca nu incheia acordul cu FMI si CE, a spus joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Daca Romania s-ar fi imprumutat in prezent cu 12 miliarde euro, ar fi facut-o la costuri mult mai ridicate pe pietele internationale si, in plus, ar fi avut un acces limitat la aceste piete, in ciuda dobanzilor care au scazut', a spus Isarescu. Guvernatorul a precizat ca toate finantarile private de anul trecut, de circa 20 miliarde euro, s-au facut la costuri de 4, 5 sau 6% pe an. Pe piata interna, BNR este obligata, conform legii, sa mareasca dobanzile platite la rezervele minime obligatorii ale bancilor, de 2,9% in prezent la euro, in cazul in care dobanzile din piata cresc, a mentionat Isarescu. Isarescu spune ca ar fi intelept ca BNR sa nu includa pasivele pe termen lung la calculul RMO Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat joi ca ar fi intelept ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa excluda la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii (RMO) cele pe termen lung. Pasivele bancilor includ sursele atrase de acestea prin depozite de la clienti sau alte tipuri de finantari, ce pot fi folosite pentru acordarea de credite - ce intra in activele bancii. 'In acest fel, ajutam si finantarea pe termen lung, ce va sustine creditarea, si reducem disconfortul bancilor sa aiba pasive pe termen scurt', a spus Isarescu. El a precizat, totodata, ca printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. In aceste conditii, rezervele minime ar putea chiar sa ramana la nivelul de 40%, la valute. 'Chiar daca ramanem la 40% (din pasivele in valuta n.r.), dar excludem liniile de finantare pe termen lung, tot vorbim de o reducere foarte mare', a mai spus Isarescu. In prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR bancilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei si de 40% din cele in valuta, cel mai mare nivel din UE si unul din cele mai ridicate din lume. Rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor sunt incluse in rezervele internationale ale Romaniei, administrate de BNR. Inca nu schimbam nivelul rezervelor minime, ci doar compozitia lor pe partea de valuta Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu va opera inca nicio schimbare a nivelului rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta ale bancilor, dar ar putea modifica compozitia lor, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Sub forma de rata, inca nu vom modifica, dar la compozitie este posibil. Incepem cu valuta, pentru ca lichiditatile in lei s-au imbunatatit sensibil, prin operatiunile repo pe care BNR le-a facut, inclusiv pentru a pune pe picioare finantarea excedentului de deficit bugetar', a spus Isarescu. Anterior, guvernatorul a mentionat ca ar fi intelept ca BNR sa excluda la calculul pasivelor pentru rezervele minime obligatorii cele pe termen lung. 'In acest fel, ajutam si finantarea pe termen lung, ce va sustine creditarea, si reducem disconfortul bancilor sa aiba pasive pe termen scurt', a explicat Isarescu. El a precizat, totodata, ca printr-o astfel de modificare a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, s-ar reduce nivelul acestora. Pasivele bancilor includ sursele atrase de acestea prin depozite de la clienti sau alte tipuri de finantari, ce pot fi folosite pentru acordarea de credite - ce intra in activele bancii. In prezent, rezervele minime obligatorii percepute de BNR bancilor comerciale sunt de 18% din pasivele din lei si de 40% din cele in valuta, cel mai mare nivel din UE si unul din cele mai ridicate din lume. Rezervele minime obligatorii la pasivele in valuta ale bancilor sunt incluse in rezervele internationale ale Romaniei, administrate de BNR. BNR va aproba pana la sfarsitul lui 2009 normele internationale de contabilitate Banca Nationala de Romaniei (BNR) va aproba normele internationale de contabilitate pana la sfarsitul acestui an, a declarat, joi, guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu. 'Avem in vedere trecerea la normele internationale de contabilitate pana la finalul acestui an. Din cauza normelor s-au facut si provizioane mai mari pana acum. Modificarea este trecuta in programul nostru', a explicat Isarescu. Sursa: Adevarul, 27 martie 2009.
Pagina