26.03.2009
-
Horia Ciorcila, Banca Transilvania: Dividendele sunt mici fata de ce am fi putut sa dam
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
Presedintele Bancii Transilvania (TLV) Horia Ciorcila spune ca a hotarat sa distribuie dividende la cererea mai multor actionari si ca nu a mai incasat pana acum bani in calitate de actionar, de la listarea bancii in 1997. 'Multi dintre actionarii nostri ne-au cerut ca, avand in vedere profitul foarte mare al anului trecut, sa procedam ca si celelalte banci mari de pe piata. Noi nu suntem insa in postura bancilor care au actionari majoritari internationali, astfel ca dividendele sunt mici in raport cu ce am fi putut sa dam. Am considerat insa ca distribuirea de dividende este un semn ca suntem alaturi de actionarii nostri', a declarat pentru ZF Horia Ciorcila. Banca Transilvania a anuntat ca va distribui dividende in valoare bruta de 50 mil. lei (11,6 mil. euro) din profitul anului trecut care s-a apropiat de 400 mil. lei (108 mil. euro). Acestea sunt primele dividende pe care banca le distribuie de la listarea pe Bursa, in 1997. Pana acum, banca a adoptat in fiecare an o politica de capitalizare a profiturilor si distribuire de actiuni gratuite, care insa nu mai este viabila in conditiile scaderii pretului actiunilor sub valoarea nominala. Actiunile TLV scadeau ieri la mijlocul sedintei cu 5%, la 0,84 lei, dupa o crestere de 30% in ultima luna. Capitalizarea bancii este de 207 mil. lei. Horia Ciorcila, care este si unul dintre fondatorii Bancii Transilvania, spune ca acestia sunt primii bani pe care-i incaseaza in calitate de actionar de la listare. El detine 5% din actiuni si ar urma sa primeasca dividende brute de 2,5 mil. lei (582.000 de euro). In suma neta, dividendele sunt de 2,1 mil. lei. 'N-am distribuit dividende pana acum, iar eu personal n-am vandut niciodata actiuni de la listare. Nu m-am gandit ce voi face cu banii. Suma nu este chiar atat de mare. Nu-i exclus sa cumpar si actiuni, dar am si alte afaceri care au nevoie de cash.' Un alt membru al Consiliului de Administratie care va incasa dividende consistente este Claudiu Silaghi, care detine o participatie de 2,83%, pentru care va primi 1,42 mil. lei brut. Directorul general al bancii Robert Rekkers va primi si el circa 360.000 de lei, pentru participatia de 0,71%. Rekkers este CEO al Bancii Transilvania din 2002 si a cumparat actiunile de pe Bursa sau in cadrul programelor de vanzare de actiuni catre manageri si angajati organizate in fiecare an. Presedintele bancii din Cluj sustine ca dividendele acordate nu vor afecta lichiditatile. 'Nu ne afecteaza in nicio forma. Practic banii pe care urmeaza sa-i incasam de la Aegon pentru fondul de pensii vor merge spre dividende. Oricum suntem una dintre cele mai lichide banci din Romania. Practic inotam in lei', glumeste Ciorcila. Banca avea lichiditati in valoare de 3,43 mld. lei sub forma de rezerva minima obligatorie la BNR la finele anului trecut si plasamente in titluri de stat de 1,3 mld. lei la sfarsitul lunii ianuarie, potrivit raportarilor de pe Bursa. Banca a obtinut anul trecut finantari de cate 100 mil. euro de la IFC si BERD. BERD, care este si principalul actionar al Bancii Transilvania, cu 15% din capitalul social, a anuntat ca este dispusa sa investeasca inca 50 mil. euro intr-o majorare de capital, care s-ar putea derula in acest an. 'BERD si-a manifestat interesul de a participa la orice majorare de capital, iar noi am agreat de principiu aceasta operatie. In functie de necesitatile care apar, vom derula aceasta operatiune, chiar daca inseamna ca isi vor majora cota, iar noi ne-o vom reduce', spune Ciorcila. El a mai precizat ca cel mai probabil scenariu pentru acest an este majorarea participatiei BERD si intrarea in actionariat a Bancii Mondiale, cu circa 6-8% din actiuni, in cazul in care institutia va opta pentru conversia in actiuni a obligatiunilor TLV in valoare de 20 mil. dolari pe care le detine. Sursa: Ziarul Financiar, 26 martie 2009. -
Azomures ia locul Antibiotice in BET, Carpatica si Teraplast intra in BET-XT
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB BCC TRP
___
Actiunile producatorului de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures (AZO) vor reveni in componenta indicelui BET al celor mai importante zece companii de pe Bursa de la Bucuresti, urmand sa inclocuiasca titlurile producatorului de medicamente Antibiotice Iasi (ATB). Titlurile Azomures au facut parte din componenta initiala a indicelui BET, la lansarea indicelui, in 1997, insa au fost scoase din componenta indicelui in august 2007. In ultimul an, insa, titlurile Azomures au fost printre cele mai tranzactionate de pe Bursa, inregistrand un rulaj de 10,2 mil. lei in primele trei luni din 2009, fata de 4,2 mil. lei in cazul Antibiotice Iasi. Actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) si titlurile Teraplast Bistrita (TRP) vor fi incluse in indicele extins al Bursei, BET-XT, care cuprinde cele mai lichide 25 de actiuni de pe Bursa, inclusiv SIF-urile. Din componenta indicelui vor fi retrase Oltchim (OLT) si Turbomecanica (TBM), care au raportat pierderi anul trecut si au fost putin tranzactionate in ultima perioada. Bursa a mai decis introducerea actiunilor Contor Group Arad (CGC) si Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) in componenta indicelui general al Bursei, BET-C. Ponderile companiilor in indici vor fi calculate pe baza preturilor de inchidere de vineri, 27 martie. Sursa: Ziarul Financiar, 26 martie 2009. -
Isarescu: Romania va primi in 2009 aproximativ 11,8 miliarde euro din pachetul extern
NewsIn
___
Suma estimata sa intre in Romania in acest an, din aranjamentul de finantare externa cu FMI, UE, Banca Mondiala si BERD, precum si de la BEI, este de 11,8 miliarde euro, a declarat joi guvernatorul BNR, mugur Isarescu. El a explicat ca imprumuturile de la Banca Europeana de Investitii (BEI) nu au fost incluse in pachetul de finantare externa deoarece institutia nu si-a conditionat sumele de incheierea aranjamentului, care presupune cu acord cu FMI. Romania va primi, in total, 19,95 miliarde euro de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). In 2009, sumele trase de la FMI ar trebui sa se ridice la 8,5 miliarde euro, de la CE la 2,5 miliarde euro, de la BM la 0,5 miliarde euro, iar BEI ar putea acorda Romaniei imprumuturi de 0,3 miliarde euro, pentru finantarea de proiecte. Sursa: NewsIn, 26 martie 3009. -
BRD SocGen: Nu avem niciun interes sa ne pierdem clientii
Curierul National BRD
___
In ultima vreme presiunile crizei financiare au fost din ce in ce mai puternic resimtite la nivelul sistemului bancar, multi clienti ajungand in imposibilitatea de a-si mai achita ratele catre banci. In aceste conditii defavorizati sunt clientii, insa nici institutiile bancare nu se gasesc intr-o situatie prea confortabila. In acest context, presedintele-director general al BRD, Patrick Gelin, a declarat ca institutia nu are niciun interes sa isi piarda clientii, astfel ca vor fi luate masurile necesare pentru a impiedica astfel de cazuri. ''Interesul nostru comun este sa gasim solutiile adecvate pentru a nu ne pierde clientii'', a declarat Gelin intr-o conferinta de presa, organizata cu ocazia implinirii a zece ani de la privatizarea BRD. Mai mult decat atat, directorul general al grupului francez, Frederic Oudea, a subliniat faptul ca in acest moment clientii grupului sunt in mare majoritate intr-o forma foarte buna, insa vor fi purtate discutii de la caz la caz daca va fi nevoie. In acest fel, structura creditelor va fi adaptata contextului pietei, astfel incat clientii vor beneficia de ajutor. Acest lucru va fi posibil in mod real pentru ca detinem in portofoliu o gama larga de produse si le vom utiliza in functie de nevoile clientilor'', a precizat Oudea. In plus, directorul general al Societe Generale a subliniat ca activitatile din Romania sunt echilibrate din punct de vedere al portofoliului de credite si depozite, iar acest fapt va avea un mare impact asupra continuarii strategiei de dezvoltare a grupului, precum si de a face fata conditiilor actuale. In acest fel, Oudea a mentionat faptul ca baza de clienti a BRD este foarte puternica, banca detinand o cota de piata de 18-20%. 'Suntem angajati sa sustinem economia din Romania, operatiunile locale sunt din punct de vedere fundamental bine echilibrate', a apreciat directorul general Societe Generale. Totodata, presedintele BRD a explicat ca lichiditatea bancii este asigurata prin depozite si ca institutia are parteneriate pe termen lung cu clientii. 'Majoritatea portofoliului BRD este in stare foarte buna. Pentru unii clienti care au probleme, vom discuta de la caz la caz, iar interesul nostru este sa ii ajutam, nu sa ii lichidam', a spus Gelin. Pe de alta parte, Oudea a aratat ca daca banca din Romania are nevoie de lichiditate, Societe Generale ii va furniza, dar nu si invers. 'Daca ii trebuie lichiditate bancii din Romania, ii vom furniza, insa nu invers. Nu am luat bani de la subsidiara pentru a finanta activitatea Societe Generale si nu vrem sa o facem. Lichiditatea grupului e in stare perfecta', a spus Oudea. In plus, acesta a precizat ca SocGen ar fi avut un angajament la fel de puternic in fata BRD, chiar si fara acordul Romaniei cu FMI. 'Nu avem nicio problema sa accesam lichiditate pe piata interbancara si, in plus, exista si schema din Franta cu emisiunea de obligatiuni. Am dezvoltat un model de afaceri prin colectarea de depozite si, de asemenea, avem si un rating puternic', a mai spus Oudea. BRD SocGen nu are nevoie de achizitia unei institutii de credit in Romania, pentru ca are deja o pozitie puternica pe piata, a mai spus Frederic Oudea. 'Avem multe in plan, exista oportunitati, si nu sunt sigur ca vrem sa facem o achizitie la nivel de grup. Nu avem nevoie de achizitii, mai ales in Romania. Daca exista o oportunitate, o vom analiza, dar nu avem nevoie, pentru ca suntem deja puternici', a spus acesta. Oudea s-a referit la anuntul grupului Royal Bank of Scotland (RBS) de a vinde sucursala din Romania. 'Si RBS in mod cert nu, la nivel global', a precizat Oudea, referindu-se la o eventuala achizitie. Sursa: Curierul National, 26 martie 2009. -
Fratii Cristescu au ajuns sa detina peste 5% din Dafora Medias
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI DAFR
___
Foraj Sonde Craiova (FOSB), firma controlata de fratii Cristescu, a raportat o detinere de 5,26% din actiunile companiei omului de afaceri Gheorghe Calburean, Dafora Medias (DAFR), potrivit notificarii transmise Bursei. Dafora Medias, companie la care omul de afaceri Gheorghe Calburean este actionar principal, presedinte si director generali activeaza in sectorul de foraj petrolier, asemeni firmei controlate de fratii Cristescu. Potrivit ultimei raportari, actionarul principal al societatii este Gheorghe Calburean, cu 48,58% din actiuni, in timp ce Foraj Sonde Craiova are o detinere de 5,26%, iar fondul de investitii Artio Global Management LLC (fosul Julius Baer) are o participatie mai mica de 5%. Foraj Sonde Craiova (FOSB) este controlata de Valentin Marius Cristescu, cu 69,22% din actiuni si Emil Cristescu, care are o participatie de 21,62%. Sursa: Bursa, 26 martie 2009.
25.03.2009
-
SIF-urile isi umfla conturile cu cate 11,3 mil. euro de la BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF-urile vor incasa dividende brute in valoare de cate 48,4 mil. lei (circa 11,3 mil. euro) de la BCR, de 2,2 ori mai mari decat sumele primite anul trecut de la cea mai mare banca din sistem, rezolvandu-si astfel problema lichiditatilor, dupa ce s-au confruntat in ultimele luni cu o scadere a disponibilitatilor. Dividendele pe care le vor primi de la BCR in acest an sunt mai mari la unele SIF-uri decat valoarea totala a dividendelor incasate de la companiile din portofoliu in 2008. De exemplu, SIF Moldova (SIF2) a inregistrat anul trecut venituri din dividende de 46,2 mil. lei, iar SIF Transilvania (SIF3) a incasat din participatiile pe care le are 45,88 mil. lei, potrivit rapoartelor anuale, la fel ca si SIF Muntenia (SIF4), care a primit dividende de 45 mil. lei. Anul trecut, SIF-urile au incasat circa 22,2 mil. lei de la BCR, pentru participatiile de cate 6% pe care le detin in cadrul bancii. De asemenea, cele cinci societati de investitii financiare au primit intre 19 si 22 mil. lei pentru participatiile detinute in cadrul BRD-SocGen, a doua banca din sistem. BRD nu a anuntat inca ce dividende va distribui din profitul anului trecut, care a fost cu 47% mai mare decat cel din 2007, urmand sa publice convocatorul AGA si propunerea de dividend pana la sfarsitul saptamanii. SIF-urile ar mai putea primi in acest an dividende si de la Banca Transilvania, aceasta urmand sa anunte in urmatoarele zile propunerea privind repartizarea profitului pe care o va face actionarilor. Presedintele Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, a declarat pentru ZF ca ia in calcul distribuirea de dividende. SIF Oltenia (SIF5), care controleaza un pachet de 6,12% din BCR, va incasa dividende in valoare de aproape 50 mil. lei, in conditiile in care anul trecut veniturile din dividende ale societatii s-au ridicat la 83 mil. lei. Dividendele pe care le vor incasa de la BCR rezolva in mare parte si problema profiturilor SIF pe 2009. De exemplu, SIF Moldova si-a bugetat pentru acest an un profit brut de 50 mil. lei, pe care si-l va realiza in mare parte doar din dividendele de la BCR, iar SIF Transilvania are prevazut in programul de activitate pentru 2009 un profit de 57 mil. lei. Celelalte trei SIF-uri nu si-au publicat inca bugetele pentru acest an, insa majoritatea estimeaza venituri si profituri in scadere fata de 2008, din cauza scaderilor de pe Bursa care fac mai dificila valorificarea de participatii din portofoliu. Pe de alta parte, SIF-urile au anuntat ca vor distribui dividende mai mici decat anul trecut, iar SIF Oltenia a propus actionarilor nedistribuirea de dividende. Conducerile SIF incearca astfel sa pastreze mai multe fonduri pentru investitii, in conditiile in care preturile actiunilor de pe Bursa ofera oportunitati atractive. In plus, SIF-urile au inregistrat si o scadere semnificativa a lichiditatilor in ultimele luni. SIF Oltenia mai avea in conturi la sfarsitul lunii februarie circa 12 mil. lei (2,7 mil. euro), in timp ce SIF Muntenia avea cele mai mari disponibilitati, de 68 mil. lei (15,8 mil. euro). Actiunile SIF au crescut ieri in medie cu 2,9%, cele mai mari cresteri fiind inregistrate de SIF Transilvania, cu un avans de 11%, si SIF Oltenia, cu plus 6,4%. De la inceputul lunii martie, indicele SIF-urilor, BET-FI, a castigat 36%, dar este in continuare cu 11,5% sub nivelul de la inceputul anului. Sursa: Ziarul FInanciar, 25 martie 2009. -
FMI cere bancilor-mama sa asigure solvabilitatea si sa nu isi reduca expunerile pe Romania
___
FMI va cere bancilor-mama cu subsidiare in Romania sa mentina solvabilitatea la un nivel ridicat si sa nu isi reduca expunerile, a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania. 'Vrem sa existe o plasa de siguranta pe partea de capital, deci solvabilitatea bancilor romanesti trebuie mentinuta la un nivel ridicat', a spus el. Franks a completat ca delegatia FMI se va intalni joi, la Viena, cu reprezentantii principalelor grupuri bancare prezente in Romania si ca le va cere acestora 'sa nu isi reduca expunerile'. Sursa: NewsIn, 25 martie 2009 -
Investitorii, indignati ca piata Rasdaq a ajuns in curtea MFP
Curierul National
___
Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital (AIPC) respinge vehement ideea unei ordonante de urgenta privind piata Rasdaq care sa porneasca de la Ministerul Finantelor Publice. 'Am fost neplacut surprinsi sa aflam din mass-media despre existenta la nivelul Ministerului Finantelor Publice (MFP) a unui Proiect de Ordonanta de Urgenta care isi propune reglementarea Pietei Rasdaq. Lipsa de coerenta si cultura juridica reflectata de sistemul legislativ roman sunt demonstrate inca o data de antrenarea MFP intr-o problema care nu tine de plano de atributiile sale, si care, in orice caz, este prea sensibila pentru a fi transata printr-o ordonanta de urgenta', se precizeaza intr-un comunicat dat publicitatii de AIPC. Investitorii si-au exprimat nemultumirea fata de faptul ca problema pragului de detinere la societatile de investitii financiare a ramas netransata tot dupa amestecul Ministerului de Finante in reglementarea acestei chestiuni. Asociatia Investitorilor pe Piata de Capital reaminteste ca a inaintat Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) un proiect de Regulament care sa certifice statutul de Piata Reglementata a Rasdaq, asa cum a fost ea autorizata sa functioneze, statut in baza caruia investitorii au achizitionat titluri ale emitentilor listati pe o Piata Reglementata in sensul Directivei MIFID. 'Desi erau cunoscute demersurile noastre in vederea recunoasterii statutului de Piata Reglementata a Rasdaq, observam ca apar institutii care, fara a avea atributii in materie, se erijeaza in autoritati competente in materie si sustin interesele unor actionari majoritari, actionari ce, desi au profitat de reglementarile Pietei Rasdaq si au preluat in conditii bursiere controlul anumitor societati, doresc acum iesirea din Piata in alte conditii decat cele legale, anume, prin intermediul lansarii unor oferte publice de preluare (OPP) urmate eventual de delistare atunci cand sunt indeplinite conditiile ce permit delistarea', se mai afirma in comunicatul AIPC. Reprezentantii Asociatiei Investitorilor considera ca MFP 'nu face altceva decat sa propuna metode 'legale' de ocolire a unor prevederi imperative' si 'resping categoric aceste practici clientelare'. AIPC subliniaza ca o confirmare a statutului de Piata Reglementata a Rasdaq tine exclusiv de competenta CNVM care, in urma consultarii cu operatorul de piata (BVB) si investitorii, urmeaza sa se pronunte asupra acestei chestiuni. Sursa: Curierul National, 25 martie 2009. -
Statul ar deveni activ pe piata prin noua societate de investitii
Business Standard LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Statul ar putea beneficia indirect de toata gama de operatii pe piata de capital, inclusiv de achizitii, prin intermediul Societatii de Investitii de Stat (SIS), ale carei documente de infiintare au fost supuse ieri dezbaterii reprezentantilor pietei de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), initiatorul proiectului. „Statul ar putea deveni activ pe pietele financiare prin intermediul acestei noi societati, constituita pe baza pachetelor minoritare pe care le detinem“, a declarat Mircea Ursache, presedintele AVAS, pentru Business Standard. Valoarea nominala a pachetelor respective se ridica la peste 115 mil. lei (26 mil. euro), iar SIS ar urma sa fie listat la BVB. „Societatea ar putea fi o varianta de operare a statului pe pietele financiare“, a declarat, la randul sau, Teodor Buzatu, director in cadrul SIF Oltenia. Pe de alta parte, reprezentantii SIF-urilor au declarat ca sunt interesati de aparitia noii societati, mai ales in calitate de cumparatori ai pachetelor de actiuni la care ele insele au detineri minoritare, dar si de achizitia de actiuni ale SIS. „Analizam orice oportunitate de plasament, in functie de datele ofertei“, a spus Buzatu, care considera ca toti actionarii SIS ar trebui sa aiba aceleasi drepturi. Statul si AVAS nu pot face achizitii directe pe piata de capital, astfel de operatii fiind subiecte ale regimului ajutoarelor de stat. Statul nu isi va putea creste participatia prin aport in numerar la SIS. Totusi, „ce va face SIS cu banii de pe pachetele minoritare? Si ce va face statul, prin intermediul SIS, isi va propune stimularea unor sectoare strategice, cum ar fi cel al IMM-urilor?“, spune Daniela Lulache, director general la Fondul Proprietatea, punand problema obiectivelor noii societati de investitii. Pe de alta parte, statul ar putea face achizitii directe pe piata, prin intermediul unui fond suveran de investitii, la care ar fi unic actionar. „Invit reprezentantii Guvernului la consultari privind infiintarea unui fond suveran“, a spus ieri Paul Miclaus, membru al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), in cadrul aceleiasi dezbateri, adresandu-se lui Ionut Popescu, consilierul primului-ministru. „Ideea infiintarii unui fond suveran ar fi bine-venita in conditiile actuale de piata, in care au aparut foarte multe oportunitati de plasament. Ramane de discutat acest subiect, inclusiv cu ce bani ar putea statul sa infiinteze un astfel de vehicul, dar acesta este alt subiect decat SIS“, spune Ionut Popescu. Cat priveste atractivitatea protofoliului SIS, „ar fi bine-venita includerea in portofoliul SIS a unor pachete extrase din detinerile majoritare ale AVAS la aceste societati“, a propus Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor. Sursa: Business Standard, 25 martie 2009. -
SIF Oltenia se bazeaza pe AVAS ca sa obtina 20 de milioane de euro de la Ford Romania
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului dispune de mijloa¬cele necesare ca sa forteze mana 'Ford' Romania in vederea acceptarii unei oferte financiare de aproximativ 20 de milioane de euro inaintata de SIF 'Oltenia' in schimbul participatiei de 22,56% pe care o detine la 'Automobile' Craiova, potrivit unor surse din piata. Anuntul a survenit la mai putin de o luna de cand negocierile dintre AVAS si SIF5 privind un schimb cu actiunile la AUCS pareau ca au ajuns intr-un punct mort, dupa ce Mircea Ursache, presedintele Autoritatii, a respins oferta SIF5 care includea, pe langa detinerea la 'Automobile' Craiova si un pachet de 27,91% din 'Baneasa' Voluntari, o societate aflata in pragul falimentului. 'Am decis sa ne axam pe oferta financiara', a declarat, pentru ziarul Bursa, domnul Florian Buzatu, director executiv la SIF5. 'Deocamdata purtam negocieri trilaterale si cu Ford-ul si cu AVAS si ne bazam pe sprijinul Autoritatii' a mai spus domnia sa. Reprezentantii Autoritatii au negat, in schimb, existenta unor astfel de negocieri. “Nu am mai primit nicio propunere de la SIF5 de cand ne-am declarat nemultumiti de oferta oferita', ne-a declarat domnul Ursache. Domnia sa sustine ca negocierile in vederea vanzarii participatiei pe care SIF5 o are la 'Automobile' Craiova au loc doar intre SIF5 si 'Ford' Romania. “Nici SIF Oltenia, nici Ford nu au venit la noi cu propuneri', a precizat presedintele AVAS. Prin contrcatul de privatizare al societatii 'Automobile' Craiova, statul roman poate, desi nu este obligat, sa depuna toate eforturile necesare ca sa faciliteze exitul actionarilor minoritari de la 'Automobile' Craiova, oferindu-le acestora, la schimb, pachete de actiuni din portofoliul AVAS. Pana acum, statul a subliniat ca aceasta clauza din contractul de privatizare a fost una de diligenta (non-imperativa) si ca a facut tot ce i-a stat in putinta pentru a o indeplini. Sursa: Bursa, 25 martie 2009.
Pagina