26.02.2009
-
Profitul SIF Banat-Crisana a scazut cu 22% anul trecut, pe fondul scaderii veniturilor
DailyBusiness.ro LION
___
SIF Banat-Crisana (SIF1) a obtinut anul trecut un profit net de 95,44 mil. lei (25,93 mil. euro), in scadere cu 22% fata de cel realizat in 2007, pe fondul comprimarii veniturilor din activitatea curenta cu aproape o treime, potrivit datelor financiare transmise miercuri de societate. In 2007, profitul net al societatii de investitii financiare s-a cifrat la 122,81 milioane lei (36,8 milioane euro), conform NewsIn. De asemenea, activul net al SIF Banat-Crisana s-a injumatatit la finalul anului 2008, pana la 1,01 miliarde lei (circa 250 milioane euro), comparativ cu valoarea afisata in 2007. Veniturile din activitatea curenta a companiei au ajuns la sfarsitul anului 2008 la 124,52 milioane lei (33,84 milioane euro), cu 32% mai mici decat incasarile din 2007. Societatea a reusit, totusi, sa isi reduca anul trecut cheltuielile din activitatea curenta cu 47%, la 27,86 milioane lei (7,57 milioane euro), comparativ cu nivelul costurilor din anul 2007. Titlurile SIF Banat-Crisana se tranzactioneaza la prima categorie a BVB, sub simbolul SIF1. Compania are un capital social de 54,88 milioane lei, divizat in 548,85 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Ultima cotatie a titlurilor SIF1 a fost de 0,375 lei, stabilita in sedinta de miercuri a Bursei, ceea ce corespunde unei capitalizari de 205,81 milioane lei (48,07 milioane euro). Sursa: Daily Business, 26 februarie 2009 -
SIF-urile nu subscriu la majorarea capitalului Bancpost si discuta conversia actiunilor cu titluri EFG
Curierul National LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cele patru SIF-uri actionari ai Bancpost, respectiv Banat-Crisana, Moldova, Transilvania si Oltenia, nu vor participa la majorarea capitalului bancii, iar surse bancare au declarat ca societatile de investitii discuta despre schimbarea actiunilor institutiei cu titluri ale grupului EFG Eurobank. 'SIF Transilvania nu va participa la majorarea de capital, din cauza unui lucru foarte simplu: este nevoie de o suma mare pentru mentinerea cotei, iar in prezent exista oportunitati de toate felurile. In plus, nu am primit niciodata dividende de la banca', a declarat pentru Mediafax directorul general adjunct al societatii, Floriean Firu. Surse bancare au declarat, ca inca din toamna anului trecut EFG Eurobank, actionarul majoritar al Bancpost, a discutat cu societatile de investitii financiare despre un posibil schimb al actiunilor bancii cu titluri ale grupului elen. Firu a confirmat faptul ca a existat o oferta pentru ca actiunile Bancpost sa fie schimbate cu titluri ale EFG Eurobank, dar ca nu s-a convenit asupra ratei de schimb. 'Ar fi fost o iesire, intrucat actiunile Bancpost nu sunt listate la bursa. Este o situatie de analizat, nu s-a luat nicio decizie. Problema ramane deschisa', a mai spus Firu. De asemenea, directorul general adjunct al SIF Oltenia, Tudor Ciurezu, a confirmat ca societatea se afla in discutii legate de schimbul de actiuni. 'Suntem in discutii. Exista un schimb de date intre noi, dar atat', a spus Ciurezu. Referitor la participarea la majorarea de capital a Bancpost, el a spus ca SIF Oltenia nu a luat pana in prezent o decizie definitiva. 'Nu am luat o hotarare definitiva, insa in proportie de 90% nu cred ca vom participa la majorarea de capital de la Bancpost', a afirmat Ciurezu. Surse din cadrul SIF Banat-Crisana au declarat ca societatea nu va participa la majorarea de capital de la Bancpost. Ele au recunoscut ca exista discutii privind o posibila conversie a actiunilor detinute la Bancpost cu titluri ale bancii-mama, EFG Eurobank. Pe de alta parte, directorul general adjunct al SIF Moldova, Matei Alexandru, a declarat, la jumatatea lunii februarie, ca societatea nu va participa la majorarea capitalului Bancpost, intrucat nu dispune de fondurile necesare, de 20,3 mil. lei, pentru a-si pastra participatia de 5,13%. 'Nu vom participa la majorarea capitalului, deoarece am inchis anul trecut cu un profit foarte mic. Din punct de vedere al lichiditatii, participarea la majorare ar fi o iesire importanta de numerar pe care nu ne-o putem permite la acest moment', a spus Matei. Referitor la negocierea schimbului actiunilor Bancpost cu cele ale EFG Eurobank, Matei a spus ca SIF Moldova va analiza situatia, in cazul in care va exista o oferta ferma din partea actionarului majoritar al bancii. 'La acest moment conjuctura este defavorabila. Daca o sa vina o oferta din partea actionarului majoritar o vom analiza', a spus Matei. Actionarii Bancpost au aprobat, la finele lunii ianuarie, capitalizarea bancii cu 395,5 mil. lei, prin majorarea capitalului social cu 214 mil. lei, operatiune insotita de o prima de emisiune 181,9 mil. lei. Operatiunea presupune emiterea a 535 mil. lei, cu valoarea nominala de 0,4 lei fiecare, la un pret de emisiune de 0,74 lei, din care 0,34 lei reprezinta prima. Astfel, capitalul social al bancii ar urma sa creasca de la 448,25 mil. lei la 622,25 mil. lei. EFG Eurobank a varsat, la finele lunii ianuarie, 307 mil. lei la operatiunea de majorare a capitalului Bancpost, a carei prima faza se va incheia la 28 februarie. Presedintele - director general al bancii, Mihai Bogza, a explicat ca dupa finalizarea primei etape de majorare a capitalului va exista o noua perioada de subscriere, de o saptamana. EFG Eurobank detine 77,56% din actiunile Bancpost, printre ceilalti investitori numarandu-se patru societati de investitii financiare - SIF Banat-Crisana (5,15%), Moldova (5,13%), Transilvania (5,15%) si Oltenia (5,15%). In urma majorarii capitalului, cele patru societati financiare ar fi trebuit sa plateasca in total 81,4 mil. lei, pentru a-si mentine participatiile. Sursa: Curierul National, 26 februarie 2009 -
Petrom pregătește un buget de criză
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
...este normală având în vedere informațiile comunicate ieri de companie', a declarat, Paul Brendea, analist la societatea de brokeraj 'Prime Transaction'. -
Cum vad brokerii reducerea comisioanelor de la BVB
Wall-Street.ro
___
Alin Brendea, director operatiuni la Prime Transaction este de parere ca masura este una pozitiva la nivel general si care pe termen mediu ...
25.02.2009
-
Banca bancilor centrale: Expunerea pe Romania este de fapt de 100 mld. euro, mult mai mare decat se stia pana acum
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD EBS
___
Expunerea totala a bancilor straine fata de Romania, incluzand cota care le revine din creditele acordate de filialele locale, insuma aproape 130 mld. dolari (peste 100 mld. euro) in iunie 2008, conform datelor centralizate de Banca Reglementelor Internationale (BRI), supranumita banca bancilor centrale. Aceasta expunere include finantarile acordate unor companii romanesti direct de la banci din strainatate si care nu sunt cuprinse in totalitate de statisticile BNR privind datoria externa. De exemplu, bancile elvetiene, care nu au sucursale in Romania, au raportat o expunere de aproape 7% din total (9 mld. dolari). Cu sume mult mai mici figureza in totalul expunerii banci din Japonia, Spania sau Suedia, care de asemenea nu au prezenta locala. Conform datelor BRI, care primeste date de la toate bancile centrale, circa 30% din expunerea bancilor straine, adica aproape 30 mld. euro, au maturitati de pana la un an, in timp ce 27% au maturitati mai lungi de doi ani. Bancile din Austria cumuleaza circa 35% din expunerea totala, urmate de Franta (in principal Societe Generale), cu 13,5% sau Olanda, cu 7,7%. BNR a publicat un sold al datoriei private externe pe termen mediu si lung de 39,2 mld. euro la sfarsitul lui 2008, la care se adauga o datorie externa pe termen scurt de 22,5 mld. euro, din care 10,6 mld. euro reprezinta datoria bancilor. Adaugand datoria publica externa rezulta un total de peste 72 mld. euro. Pe baza expunerii calculate de BRI, analistii bancii daneze Danske Bank concep un scenariu extrem in care bancile straine expuse pe Romania ar inregistra o pierdere totala de peste 37 mld. euro, din care 14 mld. euro ar fi in contul bancilor austriece. Mugur Stet, purtatorul de cuvant al BNR, afirma ca depinde cat de realiste sunt scenariile luate in calcul. 'Lucrurile trebuie privite in dinamica pentru ca de fapt nu arata atat de negru. Majoritatea finantarilor din afara se reinnoiesc si nu ne confruntam cu o situatie careia sa nu ii putem face fata', a comentat Stet. El spune ca BNR are o imagine si asupra creditelor contractate direct din strainatate pe baza unor sondaje statistice. Chiar si scenariul 'bland' al Danske Bank indica pierderi de 12,4 mld. euro pe care bancile vest-europene le-ar putea suferi in Romania din cauza deteriorarii conditiilor financiare. Cele mai afectate ar fi tot bancile austriece, cu 4,7 mld. euro, urmate de cele franceze, cu 1,8 mld. euro. Danske sustine ca o mare parte din creditele acordate in regiunea Europei Centrale si de Est au fost acordate in conditii similare cu imprumuturile subprime: s-a plecat de la ipoteza ca preturile activelor - in special ale proprietatilor imobiliare- vor continua sa creasca sau cel putin nu vor cobori niciodata. In plus, multe credite au fost acordate in euro sau in franci elvetieni. 'Mixul nefericit intre prabusirea preturilor la proprietatile imobiliare si deprecierile semnificative de curs contureaza tot mai clar faptul ca o parte importanta din aceste credite nu va fi rambursata', apreciaza Frank Hansen, analist al Danske Bank. Sursa: Ziarul Financiar, 25 februarie 2009 -
Fondurile americane si suedeze, cei mai mari vanzatori pe Bursa in 2008
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile de investitii americane si suedeze au realizat anul trecut cele mai mari vanzari nete pe Bursa, cand indicele general al pietei, BET-C, a inregistrat o cadere de 70,3%, cea mai drastica din istoria institutiei. De cealalta parte, vehiculele de investitii care actioneaza prin intermediul unor paradisuri fiscale, gen Cipru, Luxemburg, Insulele Virgine si Insulele Cayman, au realizat mai bine de o treime din cumpararile de actiuni de la Bursa de anul trecut, achizitiile acestora totalizand 263,6 mil. euro, potrivit statisticilor publicate pe site-ul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Fondurile americane au realizat in 2008 vanzari nete de actiuni pe Bursa si piata RASDAQ ce au cumulat 190 mil. lei (51,6 mil. euro), in timp ce fondurile suedeze au avut vanzari totale de 182,2 mil. lei (49,4 mil. euro). Printre cele mai importante fonduri americane de pe Bursa se numara Julius Baer si fondurile Firebird, care insa actioneaza si prin intermediul unor vehicule inregistrate in paradisuri fiscale. Printre fondurile suedeze care actioneaza pe piata se numara Est Capital si Gustavia. De asemenea, britanicii si austriecii au scos de pe Bursa anul trecut 78,7 mil. lei (21,2 mil. euro) si respectiv 73,2 mil. lei (19,9 mil. euro). Vanzari mari de actiuni au realizat anul trecut si fondurile estoniene, respectiv in valoare de 40,1 mil. euro, dintre acestea cele cunoscute in ultimii ani numarandu-se Hansa si Trigon. Per total, strainii au inregistrat anul trecut intrari in conturile pe care le detin la brokerii prin care actioneaza pe Bursa in valoare de 512,3 mil. euro, mai mari cu 113,6 mil. euro decat totalul iesirilor, ce s-a cifrat la 398,6 mil. euro. Aceasta in conditiile in care o mare parte din intrarile de bani ale strainilor s-au indreptat catre achizitia unor pachete de control in companii listate, in timp ce iesirile s-au facut cu preponderenta prin vanzarea unor pachete de actiuni mai mici detinute cu scop speculativ, care au fost cedate direct in piata. De exemplu, anul trecut fondurile RC2 si Romanian Investment Fund (RIF) au preluat 33% din actiunile producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti (PCL) de la fondul de investitii Romanian American Enterprise Fund (RAEF), printr-o tranzactie in valoare de 101,1 mil. lei (27,6 mil. euro). Totodata, un vehicul controlat de producatorul de otel Arcelor Mittal a achizitionat 36% din actiunile operatorului portuar Comvex Constanta (CMVX) pentru suma de 87,5 mil. lei (circa 24 mil. euro). Desi datele de la CNVM pe 2008 arata ca strainii mai mult au adus bani in tara decat au scos, statistica de la Bursa arata ca acestia au inregistrat vanzari nete pe piata reglementata a BVB in valoare de 39,3 mil. euro. Diferenta provine tocmai din achizitiile de pachete de control in companiile de pe piata RASDAQ. Sursa: Ziarul Financiar, 25 februarie 2009 -
Transelectrica asteapta o crestere a profitului cu 23% in 2009
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Transelectrica Bucuresti (simbol TEL) asteapta in acest an un profit in crestere cu circa 23% fata de cel realizat in 2008, de la 57,1 mil. lei (15,5 mil. euro) la 70 milioane de lei. In acelasi timp, compania de transport a energiei electrice doreste sa realizeze venituri in crestere cu 2,7%, de la circa 3 mld. lei (815 mil. euro) anul trecut la aproape 3,1 mld. lei. De asemenea, cheltuielile Transelectrica sunt prognozate sa avanseze cu 2%, de la 2,9 mld. lei (787 mil. euro) la 3 mld. lei. Astazi, la ora 11:05, titlurile Transelectrica se tranzactionau la un pret de 8,65 lei/actiune, acelasi cu pretul de referinta. La aceasta cotatie, capitalizarea societatii se ridica la 148 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 25 februarie 2009 -
Avioane Craiova cere bani de la AVAS pentru a evita falimentul
HotNews.ro
___
Conducerea Fabricii de Avioane de la Craiova a cerut Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului un ajutor de salvare de 14 milioane de lei, pentru a evita falimentul societatii, iar liderul de sindicat al uzinei, Victor Peta, sustine ca este posibil ca salariatii sa iasa din nou in strada, relateaza Mediafax. Liderul de sindicat de la Fabrica de Avioane Craiova, Victor Peta, a afirmat, marti, ca a avut o intalnire cu ministrul Economiei, Adriean Videanu, si cu ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, carora le-a solicitat sprijinul pentru salvarea societatii. Potrivit sursei citate, conducerea Avioane Craiova SA a solicitat un ajutor de salvare, prevazut de lege, in valoare de 14 milioane de lei. 'Am solicitat un ajutor de salvare prin care AVAS putea sa acorde societatilor aflate in impas, mai ales ca noi suntem in proces de privatizare. E adevarat ca suma pe care am cerut-o noi, 14 milioane de lei, poate fi considerata mare, dar ea este absolut necesara pentru a ajute la supravietuirea fabricii pentru sase luni', a declarat liderul de sindicat. Victor Peta a precizat ca banii sunt necesari pentru ca furnizorii Fabricii de Avioane Craiova sa nu solicite insolventa societatii. 'Acesti bani sunt pentru functionarea societatii, pentru plata furnizorilor si salariilor, astfel incat sa nu mai fim pusi in situatia ca orice furnizor de servicii sau materiale sa ceara insolventa societatii', a explicat Victor Peta. El spune ca dupa trecerea societatii de la AVAS la ministerul Economiei, problemele societatii nu si-au gasit rezolvarea. Sursa: HotNews, 25 februarie 2009 -
Statul gireaza pentru salvarea Oltchim
Evenimentul Zilei OLT
___
Combinatul Oltchim Ramnicu- Valcea are sustinerea guvernului pentru obtinerea unui imprumut garantat de stat si majorarea capitalului social prin reconversia in actiuni a datoriei de 134 de milioane de euro pe care societatea o are catre statul roman. Promisiunile au fost facute de ministrii economiei si finantelor, care au efectuat ieri o vizita la compania Oltchim, care de la sfarsitul anului trecut functioneaza la jumatate din capacitate. Discutiile vor continua astazi, la Ministerul Economiei, potrivit lui Mihai Diculoiu, liderul sindicatului. Oltchim intentioneaza sa preia partea de petrochimie de la rafinaria Arpechim. Cea mai mare parte a imprumutului, adica aproximativ 100 milioane de euro, ar putea ajunge astfel la compania Petrom, detinuta de grupul austriac OMV. Referitor la conversia datoriilor in actiuni, ministrul economiei, Adriean Videanu, a mentionat ca „acest sprijin pe care vrem sa-l dam Oltchim trebuie sa fie in concordanta cu legislatia europeana. Trebuie sa convingem Comisia Europeana ca acest demers al nostru nu este ajutor de stat. Speram ca intr-o saptamana vom obtine acordul pentru ca Oltchim sa primeasca scrisorile de garantii de stat pentru imprumutul necesar pentru retehnologizare si cumpararea Pirolizei de la Arpechim Pitesti”, a precizat Videanu. Un alt ajutor pentru combinat este reducerea pretului energiei electrice de la 80 dolari/MW la cel mult 50 dolari/MW, dar si rambursarile de TVA restante. Cei doi ministri au mai precizat ca deocamdata nu se mai pune problema privatizarii societatii in urmatoarele luni. Sursa: Evenimentul Zilei, 25 februarie 2009 -
Petrom: Profit in scadere cu 43% in 2008, la afaceri in crestere cu 36%
DailyBusiness.ro SNP
___
Petrom, cea mai mare companie din Romania, a inregistrat in 2008 un profit net de 1,022 mld. lei (277,7 mil. euro), in scadere cu 43% fata de rezultatul din anul precedent, conform rezultatelor preliminare publicate miercuri. Reprezentantii companiei au explicat scaderea de profit prin provizioanele constituite pentru litigii si restructurare, precum si pentru rafinaria Arpechim. Pe de alta parte, cifra de afaceri a companiei a avansat anul trecut cu 36%, pana la 16,75 miliarde lei (4,55 miliarde euro). Profitul operational - EBITDA, a crescut cu 15%, la 3,56 miliarde lei (967 milioane euro), fata de rezultatul din 2007. De asemenea, valoarea investitiilor realizate anul trecut de companie, inclusiv in cresterea participatiilor in alte companii, a crescut cu 68%, pana la 6,4 miliarde lei (1,74 miliarde euro). In plus, si numarul angajatilor companiei a crescut in perioada mentionata, Petrom avand la finele anului trecut peste 33.000 de angajati, cu 26% mai multi decat la finele lui 2007. Pierderi in T4 In al patrulea trimestru din 2008, compania petroliera a raportat pierderi nete de 1,269 miliarde lei (345 milioane euro), cu mult peste cele mai pesimiste estimari. Rezultatul negativ din ultimele trei luni ale anului trecut a rezultat in urma constituirii de provizioane pentru cererile de compensatii din partea fostilor si actualilor angajati privind primele platite pentru concedii, dar si ca urmare a scaderii abrupte a pretului la titei. Grupul austriac OMV este actionarul majoritar al Petrom, cu o participatie de 51,01%, in vreme ce Ministerul Economiei detine un pachet de 20,64% din actiuni, iar Fondul Proprietatea o participatie de 20,11%. Compania are un capital social de 5,66 miliarde lei, divizat in 56,64 miliarde de titluri cu valorea nominala de 0,10 lei. Actiunile Petrom (SNP) sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) si, potrivit cotatiei de la inchiderea sedintei de marti a Bursei, de 0,1310 lei/actiune, valoarea de piata a companiei se ridica la 7,42 miliarde lei (1,73 miliarde euro). Sursa: Daily Business, 25 februarie 2009
Pagina