25.02.2009
-
Armax Gaz: Profit net in scadere cu 47% in 2008
DailyBusiness.ro ARAX
___
Producatorul de echipamente pentru industria gazelor Armax Gaz Medias (ARAX) a obtinut anul trecut un profit net de 3,28 milioane lei (891.300 euro), in coborare cu 47% fata de cel din 2007, dupa ce cheltuielile inregistrate de companie au crescut intr-un ritm mai alert decat veniturile. In 2007, Armax Gaz a obtinut un profit net de 6,22 milioane lei (1,86 milioane euro), conform NewsIn. Potrivit rezultatelor financiare preliminate, veniturile companiei au insumat anul trecut 70,47 milioane lei (19,15 milioane euro), cu 39% peste nivelul din anul anterior. Cheltuielile au avansat, in schimb, cu 54,7%, la 66,47 milioane lei (18,06 milioane euro), fata de nivelul inregistrat in 2007. Cifra de afaceri a Armax Gaz au sporit cu 32% anul trecut, la 68,15 milioane lei (18,52 milioane euro), comparativ cu anul 2007. Producatorul de echipamente pentru industria gazelor Armax Gaz are un capital social de 60,44 milioane lei, divizat in 604,36 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul principal al companiei este Mircea Vescan, care detine 39,4% din actiuni. Actiunile Armax Gaz au incheiat sedinta bursiera de luni la cotatia de 0,0335 lei/titlu, nivel la care capitalizarea companiei este de 20,2 milioane lei (4,7 milioane euro). Titlurile Armax Gaz se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ARAX. Sursa: Daily Business, 25 februarie 2009
24.02.2009
-
Cu 500.000 de euro poti sa cumperi o companie intreaga pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Teoretic, 500.000 de euro ar fi de ajuns pentru ca un investitor sa achizitioneze cea mai mica companie de pe Bursa, Energopetrol Campina (ENP), care efectueaza lucrari de constructii montaj si instalatii. Cu aceeasi bani, la pretul afisat pe Bursa, un investitor ar putea sa cumpere pachetul majoritar de actiuni la producatorul de vase emailate Ves Sighisoara (VESY), recent promovata la cota Bursei de Valori Bucuresti de pe piata RASDAQ sau un pachet de control de peste 33% din actiunile producatorului de bere Bermas Suceava (BRM), singurul de acest profil de pe Bursa. Cu un pachet semnificativ, de peste 10% din actiuni, un investitor poate chiar sa-si numeasca un administrator intr-o companie listata si sa influenteze deciziile luate de conducere daca numirea acestora se face dupa metoda votului cumulative, in timp ce cu peste 33% controleaza practic aproape tot ce se intampla in companie. Energopetrol Campina a obtinut anul trecut un profit net de 297.000 de lei (81.000 de euro), in crestere cu 6,9% fata de cel realizat in 2007, in conditiile in care nu foarte multe companii listate se pot lauda ca au realizat profit anul trecut. Afacerile companiei s-au majorat in 2008 cu 17,8%, ajungand la 23,9 mil. lei (6,5 mil. euro). La 31 decembrie 2008, Energopetrol Campina avea datorii totale de aproape 18 mil. lei (4,6 mil. euro) si valoarea contabila a companiei, care semnifica in fapt suma pe care aceasta ar obtine-o daca si-ar vinde toate activele la pretul la care le-a achizitionat dupa ce si-ar plati toate datoriile, se cifra la aceeasi data la 9,9 mil. lei (2,5 mil. euro). Energopetrol are circa 285 de salariati, asociatia acestora (PAS) controland de altfel firma cu o detinere de 48,8% din actiuni. Producatorul de piese auto Mefin Sinaia, a doua in topul celor mai mici companii listate pe Bursa, cu o capitalizare totata de 772.000 de euro, are circa 760 de angajati si o valoare a capitalurilor proprii (valoare contabila) de 8,5 mil. de euro. Compania a facut anul trecut profit de 155.800 de lei (circa 42.000 de euro), in ciuda faptului ca isi bugetase o pierdere de un milion de euro. Valoarea de piata a celor mai mici 10 companii de pe Bursa este de circa 11,55 mil. euro, adica in medie putin peste un milion de euro de companie, majoritatea dintre ele obtinand profit anul trecut. Cel mai mare castig in randul acestora l-a realizat in 2008 producatorul de bere Bermas Suceava, cu un profit net de circa 250.000 de euro, compania avand o capitalizare de piata de 1,44 milioane de euro. Cea mai putin indatorata companie dintre micii emitenti de la cota a doua a Bursei este producatorul de motoare electrice Electrocontact Botosani (ECT), cu datorii totale la 31 decembrie 2008 in valoare de numai 0,7 milioane de euro. Totusi firma a inregistrat anul trecut un rezultat negativ de circa 120.000 de euro. Tot 500.000 de euro ar fi necesari teoretic pentru a achizitiona intregul pachet de actiuni al producatorului de lactate Lacta Giurgiu (INEM). Compania este listata de piata RASDAQ si actiunile acesteia sunt tranzactionate in mod curent. 'Pretul lichiditatilor e foarte mare acum. Cine dispune de ele este constient ca are un atu fata de ceilalti si se gandeste foarte bine inainte sa-i foloseasca', spune Iulian Panait, presedintele firmei de consulanta in investitii KTD Invest. Oportunitatile de achizitie a unor pachete semnificative de actiuni in cadrul unor companii listate cu sume relativ mici sunt posibile ca urmare a scaderilor puternice inregistrate de Bursa in ultimul an si jumatate. Astfel, indicele general al Bursei, BET-C, s-a depreciat numai de la sfarsitul anului 2007 de cinci ori, unele actiuni scazand si de peste 40 de ori fata de maximele atinse in urma cu un an si jumatate. Bursa de la Bucuresti a atins astfel niveluri de acum cinci ani de zile. Sursa: Ziarul Financiar, 24 februarie 2009. -
Pe ce mizeaza Turism Felix in acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE TUFE
___
Compania hoteliera Turism Felix (simbol bursier TUFE), controlata de SIF Transilvania (SIF3), si-a bugetat pentru 2009 un rezultat brut de 7,5 milioane de lei, in scadere cu circa 32% fata de profitul realizat in 2008, de aproape 11,1 milioane de lei (3 milioane de euro). 'Este adevarat ca realizarile din 2008 ne-ar fi indreptatit sa estimam un profit brut mai mare pentru 2009, dar, avand in vedere principiul prudentei in conjunctura de astazi, am evitat supraevaluarea veniturilor si subevaluarea costurilor', se arata intr-un raport emis de societate. In plus, conducerea societatii specifica faptul ca exista totusi posibilitatea depasirii profitului brut estimat in conditiile in care vor fi puse in aplicare o serie de masuri de revigorare a turismului, cum ar fi introducerea tichetelor de vacanta, neimpozitarea profitului reinvestit sau suplimentarea fondurilor pentru turismul asistat. Saptamana trecuta, Guvernul a aprobat acordarea tichetelor de vacanta, valoarea acestora putand fi de maximum 3.600 de lei anual. Legea se refera atat la angajatorii privati, cat si la stat si lasa la latitudinea acestora acordarea tichetelor de vacanta salariatilor in functie de bugete. Tichetele de vacanta vor fi suportate integral de catre angajatori, insa acestea sunt deductibile fiscal si scutite de taxe si impozite. Societatea estimeaza ca va inregistra in acest an venituri totale in valoare de 52,2 milioane de lei, in scadere cu 11% fata de nivelul de anul trecut, de 58,7 milioane de lei (15,9 milioane de euro). In acelasi timp, compania previzioneaza o scadere cu 6% a cheltuielilor, de la 47,6 mil. lei (12,9 mil. euro) la 44,7 mil. lei. Conform rapoartelor emise de societate, cauza principala a scaderii veniturilor din activitatea de baza va fi reprezentata in acest an de diminuarea cu 5,6% a numarului de zile pe turist prognozate de companie. Cu toate acestea, conducerea Turism Felix se asteapta ca aceasta scadere sa fie compensata de o crestere cu 12,5% a veniturilor din activitatea de agrement. De asemenea, societatea prevede o scadere a veniturilor financiare, cauzate de diminuarea depozitelor bancare, rambursarea creditelor angajate si plata furnizorilor. Pentru 2009, Turism Felix si-a propus sa realizeze investitii totale in valoare de circa 14,6 mil. lei, in scadere cu aproape 40% fata de nivelul investitiilor din 2008, de 23,4 mil. lei (circa 6,4 mil. euro). In plus, investitiile din acest an vor reprezenta practic o continuare a lucrarilor incepute anul trecut, unele dintre acestea avand termen de finalizare in 2009. Planul de investitii vizeaza modernizarea si renovarea complexurilor turistice aflate sub administrarea societatii. Compania are o capitalizare de 19,7 mil. euro, ultimul pret de tranzactionare de pe Bursa fiind ieri de 0,17 lei/actiune. Sursa: Ziarul Financiar, 24 februarie 2009 -
Upet Targoviste si-a marit anul trecut profitul net de peste zece ori, la 57,9 milioane lei
NewsIn UPET
___
Upet Targoviste a obtinut anul trecut un profit net de 57,92 milioane lei (15,74 milioane euro), de 10,4 ori mai mare decat cel din 2007, pe fondul triplarii cifrei de afaceri, arata rezultatele financiare preliminate, transmise luni pietei Rasdaq. Pentru 2007, compania specializata in productia de utilaje si instalatii pentru foraj raportase un profit de 5,57 milioane lei. Afacerile companiei au avansat puternic in 2008, la 211,73 milioane lei (57,53 milioane euro), nivel de trei ori peste cel din anul precedent, de 70,2 milioane lei. Upet Targoviste are un capital social de 29,87 milioane lei, divizat in 11,9 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 2,50 lei. Actionarii principali ai companiei sunt Obsesione Enterprises Limited si Ogetto Limited, ambele cu detineri de cate 33% din capitalul social. Titlurile companiei se tranzactioneaza la prima categorie a pietei Rasdaq, sub simbolul UPET. Valoarea de piata a societatii este de 6,6 milioane lei (1,5 milioane euro), conform ultimei cotatii de 0,55 lei, stabilita la inchiderea sedintei bursiere de luni. Sursa: NewsIn, 24 februarie 2009 -
Gradul de indatorare al primariilor emitente de bonduri, la 23,5%
Business Standard
___
Un grup de 16 municipalitati, care au lansat obligatiuni pentru a atrage finantare, va ajunge in 2009 la un grad mediu de indatorare de 23,5%, fata de limita maxima de 30% stabilita prin lege, potrivit datelor oferite de firma VMB Partners, care a oferit consultanta pentru cele mai multe emisiuni de acest gen in ultimii ani. Tot mai multe municipalitati au ales sa-si finanteze proiectele de dezvoltare prin emisiuni de obligatiuni, mai ales in conditiile unor costuri mai scazute decat in cazul contractarii unui credit bancar. Mai mult, obligatiunile au devenit interesante si pentru investitori, pe fondul scaderii drastice ingregistrate de pretul actiunilor. “In cazul obligatiunilor municipale, investitorii realizeaza plasamente in instrumente cu randamente superioare celor oferite de depozitele bancare. Raportand aceste randamente la nivelul inflatiei din 2008 (aproximativ 6,3%), rezulta castiguri reale din dobanzile obligatiunilor municipale de peste 6%, in conditiile in care randamentul mediu anual al obligatiunilor municipale a fost de 12,95%”, a declarat Marius Bostan, senior partner in cadrul VMB Partners. Cresterea puternica a dobanzilor si deprecierea leului fata de euro au adus insa in discutie riscul intrarii in incapacitate de plata pentru unele dintre aceste municipalitati. “Desi cresterea dobanzilor este importanta, pana in prezent nu s-au inregistrat in Romania intarzieri sau cazuri de neplata la obligatiunile municipale”, precizeaza reprezentantii VMB Partners. “30% din veniturile proprii mi se pare o indatorare uriasa, pentru ca, in situatia actuala, veniturile municipalitatilor au scazut foarte mult, iar cele care s-au imprumutat de 100 milioane de euro la un curs de 3,3 lei pe euro acum ar trebui sa ramburseze la 4,3 probabil, ceea ce inseamna un efort urias. Sunt multe municipalitati in Romania care se afla in aceasta situatie”, a declarat Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. Potrivit firmei de consultanta VMB, gradele maxime de indatorare ale administratiilor publice locale vor fi atinse in perioada 2010-2013. “Calculat la media veniturilor din ultimii trei ani, gradul maxim de indatorare in perioada 2010-2013 ajunge la o medie de 27%”, a spus Bostan. Imprumuturile municipale sunt limitate prin lege, astfel incat datoriile pe care trebuie sa le achite comunitatile, reprezentand dobanzi plus rambursari de capital anuale, sa nu depaseasca un nivel anual de 30% din veniturile proprii. “Criza economica poate determina o scadere a veniturilor pentru multe comunitati locale si dificultati in proiectarea bugetului local pe baze realiste”, precizeaza VMB Partners. Estimarile analistilor din piata indica o scadere, in medie, cu 10-20% a veniturilor proprii ale municipalitatilor in 2009, in timp ce, in 2008, acestea au crescut cu 18-20% fata de 2007. Firma de consultanta VMB Partners pregateste opt emisiuni de obligatiuni municipale, in valoare de circa 400 mil. lei, toate avand dobanda variabila si o maturitate cuprinsa intre 17,5 si 20 de ani. Sursa: Business Standard, 24 februarie 2009. -
Paul Brendea, Prime Transaction: Toate reperele analizei tehnice s-au dizolvat
Wall-Street.ro
___
Intr-un interviu acordat Wall-Street, Paul Brendea, analist in cadrul Prime Transaction, arata care mai este rolul analizei in aceste momente...
23.02.2009
-
Producatorul de confectii Siretul Pascani si-a majorat de patru ori profitul
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de confectii Siretul Pascani, din judetul Iasi, a inregistrat in anul 2008 o cifra de afaceri de 14,2 milioane de lei (3,85 milioane de euro), in scadere cu 11% fata de 2007, potrivit datelor preliminare ale societatii transmise Bursei de Valori Bucuresti. Veniturile totale ale com paniei au coborat cu 23,9%, la 16,69 milioane de lei, in timp ce procentajul de scadere a cheltuielilor totale a fost de 25%, la 16,32 milioane de lei. In schimb, profitul net a urcat de la 77.005 lei la 319.267. Creantele societatii au avansat cu peste 300.000 de lei fata de 2007, insumand 11,65 milioane de lei. Siretul Pascani are datorii de 4,78 milioane de lei, cu peste un milion de lei mai mult fata de 2007. La finele anului 2008, principalii actionari erau Scala Real Estate, cu 32,97% din titluri, si Euro Continental Invest Iasi, cu o participatie de 10,76%. Siretul Pascani este listat pe piata Rasdaq a BVB, ultima tranzactie cu actiunile companiei fiind realizata joi, la un pret de 0,0275 lei/titlu, in stagnare fata de cotatia din sedinta anterioara. La aceasta cotatie, Siretul are o capitalizare de 4,37 milioane de lei. Sursa: Ziarul Financiar, 23 februarie 2009 -
Amonil cauta o solutie de evitare a executarii silite
ZF RO - FONDURI MUTUALE AMO
___
Conducerea Amonil Slobozia (AMO) a convocat actionarii pentru a stabili o solutie de evitare a executarii silite de catre Riverside Development Limited, care a preluat de la Distrigaz Sud o datorie de 53,8 milioane de lei a combinatului chimic la distribuitorul de gaze naturale, si ia in calcul inclusiv insolventa. Consiliul de Administratie (CA) al Amonil a propus actionarilor mai multe solutii de stingere a litigiului, acestea urmand sa fie analizate la 26 martie. Una dintre optiuni este majorarea capitalului Amonil cu 53,8 milioane de lei, insa conducerea propune si contractarea unui credit, conform convocatorului AGEA, remis vineri Bursei. Alta solutie este ca Riverside Development sa preia o parte din activele Amonil, pe care combinatul sa le inchirieze ulterior pentru continuarea activitatii. Totodata, actionarii vor analiza si inceperea unei actiuni in raspundere impotriva membrilor CA pentru neplata datoriilor la gaze. In ultima instanta, conducerea Amonil intentioneaza sa ceara deschiderea procedurii de insolventa. Sursa: Ziarul Financiar, 23 februarie 2009 -
Teraplast Bistrita va mari numarul de angajati cu 50% in 2009
Wall-Street.ro TRP
___
Personalul de vanzari al diviziei de Ferestre a producatorului de profile si tevi din PVC Teraplast Bistrita va creste in 2009 cu peste 50%, ca urmare a dezvoltarii segmentului comercial, dupa cum a declarat directorul diviziei, Adin Pop. 'Divizia de Ferestre are in prezent 102 angajati, insa, in contextul dezvoltarii comerciale pe care o vizam, personalul va creste anul acesta cu peste 50%. Am inceput deja angajarea de personal de vanzari pentru mai multe judete din tara, iar procesul de selectie va continua si in lunile urmatoare. (...) Planurile pentru 2009 prevad dezvoltarea segmentului comercial al Diviziei de Ferestre, prin abordarea pietei de tamplarie din PVC la nivelul tuturor segmentelor: locatari, rezidentiali si proiecte mari. Tot anul acesta intentionam sa finalizam rebranding-ul Orizont, actualul brand de ferestre al Teraplast. Acest proces de rebranding va presupune schimbarea denumirii marcii de ferestre si, implicit, crearea unui nou logo si a unui nou slogan de pozitionare. Desi dezvoltarea Diviziei de Ferestre a Teraplast vine pe fondul crizei financiare globale, planurile si obiectivele pentru 2009 nu se vor modifica, deoarece exista deja resursele care sa sustina aceste planuri. Obiectivul principal este ca in urmatorii 2-3 ani, noul brand de ferestre al Teraplast sa devina unul dintre primii trei jucatori la nivel national', a spus Adin Pop, citat de NewsIn. Teraplast are in derulare un amplu program de investitii ce presupune relocarea majoritatii capacitatilor de productie din Bistrita, la Saratel, unde grupul dezvolta un parc industrial cu o suprafata de 22 de hectare. Directorul Diviziei de Ferestre a producatorului de profile si tevi din PVC, Adin Pop, a declarat pentru NewsIn ca fabrica de tamplarie termoizolanta va ramane in locatia actuala din zona industriala a orasului Bistrita, deoarece aceasta facilitate de productie este nou construita (n.r. in 2004), iar localizarea ei permite dezvoltarea viitoare a capacitatilor de productie. 'Pe Divizia de Ferestre, compania Teraplast detine o singura fabrica in Bistrita, iar anul acesta nu avem in plan investitii intr-o noua facilitate de productie, ci doar in dezvoltarea celei actuale. In acest context, capacitatea de productie a fabricii de tamplarie termoizolanta va creste cu aproximativ 70%. Avand in vedere faptul ca piata relevanta pentru sistemele de tamplarie termoizolanta se intinde pe o raza de 500-700 km in jurul centrului de productie, este posibil sa nu fie necesar ca in urmatorii ani sa investim intr-o noua fabrica, localizata in alta zona a tarii.' Investitiile orientate in 2009 inspre Divizia de Ferestre vor viza, in special, segmentul comercial, in acest an urmand sa fie deschise show-room-uri proprii in principalele orase din Transilvania, Banat si Moldova. Divizia de Ferestre a Teraplast colaboreaza cu 32 de distribuitori, intre acestia fiind atat marii reataileri de bricolaj, cat si dealeri de dimensiuni medii si mici. In prezent, Divizia de Ferestre a Teraplast opereaza sase show-room-uri in Tg. Mures, Bistrita, Cluj, Brasov, Oradea si Baia Mare. Productia de tamplarie termoizolanta realizata in fabrica din Bistrita este destinata in mare parte pietei interne, exporturi fiind doar in Belgia si Italia, prin intermediul distribuitorilor. Fabrica din Bistrita are o capacitate de productie a confectiilor de tamplarie termoizolanta de peste 100.000 mp/an. Tot in aceasta fabrica se produce si geamul termoizolant, capacitatea anuala de productie fiind de aproximativ 120.000 mp/an. Potrivit Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT), piata locala de tamplarie termoizolanta a avut in 2008 o valoare de circa 850 milioane de euro, cu 17,6% mai mica decat in anul anterior, cand a inregistrat un miliard de euro. In ceea ce priveste estimarile privind evolutia din 2009 a acestei piete, presedintele PPTT, Valentin Petrescu, a declarat pentru NewsIn ca vom asista in prima parte a acestui an la o scadere importanta fata de 2008, de 30-40%, insa pentru a doua parte a anului sunt factori care pot contribui la o relansare a activitatii. Pe piata locala activeaza in prezent circa 6.000 de producatori de tamplarie, iar aici intra si atelierele marilor unitati de constructii. Avand in vedere ca activitatea de productie si montaj de tamplarie termoizolanta este sezoniera si forta de munca angrenata in aceasta activitate este variabila in cazul firmelor mici, se estimeaza un numar de 30.000 de angajati in acest sector. Printre principalele companii care activeaza in Romania pe acest sector se numara Gealan, Lipoplast, Rehau Polymer, VEKA, Teraplast Bistrita, Suki, Profine, Far Est, Amvic Ferestre, Schonline. Firma Teraplast face parte din grupul cu acelasi nume, care mai include subsidiarele Plastsistem si Politub. Teraplast este cel mai mare procesator de PVC din Romania, Plastsistem produce panouri sandwich si structuri metalice pentru constructii comerciale si industriale, iar Politub produce tuburi din polietilena pentru retelele de gaz si apa. Principala companie a grupului, Teraplast SA, este listata la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) sub simbolul TRP. In 2008, cifra de afaceri a firmei a avansat cu 5,11%, la 195,29 milioane lei, comparativ cu nivelul inregistrat in 2007, de 185,79 milioane lei. Sursa: Wall-Street, 23 februarie 2009 -
Rompetrol a inaugurat un terminal petrolier in Marea Neagra
___
Rompetrol a inaugurat noul sau terminal petrolier din Marea Neagra, cu o investitie de 100 de milioane de dolari. Terminalul, construit la 8,8 km in largul marii, are o capacitate anuala de 24 milioane tone titei. Terminalul poate primi nave cu o capacitate de pana la 165.000 tdw, operatiunile de descarcare/incarcare desfasurandu-se prin intermediul unui sistem plutitor de acostare care face legatura cu parcul de rezervoare de titei al rafinariei printr-o conducta submarina si de uscat, se precizeaza intr-un comunicat al Grupului Rompetrol, dat publicitatii duminica. Potrivit conducerii Midia Marine Terminal, companie membra a Grupului Rompetrol, intrarea in exploatare a terminalului va permite realizarea unor reduceri de cel putin 4-5 USD/tona a costurilor de aprovizionare cu titei, prin scaderea distantei cu aproximativ 33 de kilometri fata de traseul prin portul Constanta si prin eliminarea pierderilor tehnologice aferente. 'Este primul pas care confirma atat functionarea noii investitii in parametri optimi, cat si intentia Grupului de a deveni un jucator cheie in aprovizionarea cu titei a rafinariilor din Europa Centrala si de Vest. Transferul titeiului catre parcul de rezervoare a rafinariei a decurs fara probleme si a beneficiat si de conditii meteo excelente', a declarat Tudorel Dumitrascu, manager general al proiectului dezvoltat de Midia Marine Terminal. Midia Marine Terminal a descarcat miercuri, 18 februarie, primul vas de titei (60.000 tone) prin intermediul noului terminal marin. Pe langa investitia din Marea Neagra, Rompetrol a anuntat finalizarea lucrarilor de extindere a capacitatii de tranzitare a produselor petroliere prin portul Midia Navodari, printr-o investitie de peste 29 milioane dolari si alocarea a peste 40 milioane dolari pentru modernizarea parcului de rezervoare de titei. Pe termen lung, Grupul Rompetrol intentioneaza sa extinda rezervoarele de pe platforma Petromidia de de la 500 la 1,5 milioane de tone de titei. Compania a inregistrat in 2008 un record istoric de titei procesat - 4,2 milioane tone, de la 3,7 milioane tone in 2007 si 1,15 milioane tone in 2000 inainte de preluarea de catre Grupul Rompetrol. Sursa: Daily Business, 23 februarie 2009
Pagina