• —

Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

16.02.2009

15.02.2009

13.02.2009

  • Criza financiara a mancat profiturile companiilor cu datorii mari

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   ART  CMF  CMP  IMP  OLT  TEL

    ___
    Deprecierea puternica a leului, ca efect al crizei financiare internationale, a determinat pierderi financiare uriase pentru companiile listate cu grad ridicat de indatorare din reevaluarea datoriilor pe termen lung, anulandu-le cea mai mare parte a castigurilor din exploatare. Transelectrica si Oltchim au raportat pana acum cele mai mari pierderi financiare, care au depasit cumulat 300 de milioane de lei. Transportatorul de energie electrica Transelectrica Bucuresti (TEL) si combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), doua dintre companiile cu datorii mari de pe Bursa, au raportat anul trecut pierderi financiare de cate 150 mil. lei (40 mil. euro) fiecare, in urma reevaluarii la sfarsitul anului a datoriilor in valuta pe termen lung. Pierderile financiare au anulat cea mai mare parte a profitului din exploatare in cazul Transelectrica, profitul net al companiei scazand cu 25% fata de anul trecut, iar in cazul Oltchim a determinat o dublare a pierderilor fata de anul precedent. Ziarul Financiar a scris la inceputul anului despre posibilele pierderi financiare pe care urmau sa le raporteze companiile puternic indatorate din cauza deprecierii leului, in conditiile repetarii scenariului din 2007, cand companiile au raportat pierderi financiare mari in ultimul trimestru. Transelectrica avea la sfarsitul anului datorii pe termen lung de 1,011 mld. lei (253 mil. euro), in crestere cu 6,7% fata de sfarsitul lui 2007, din care 837 mil. lei (210 mil. euro) reprezinta datorii fata de institutii financiare. La acestea se adauga datorii pe termen scurt de 835 mil. lei (209 mil. euro). 'Pierderile financiare au fost determinate de recalcularea datoriilor pe termen lung la ultimul curs de schimb din decembrie. Este un element contabil putin artificial, care nu poate fi controlat, deoarece nimeni nu poate face o prognoza exacta a cursului de schimb', a declarat Razvan Purdila, directorul de dezvoltare al Transelectrica. Cursul leu/euro a crescut pe parcursul anului trecut cu 10,5%, de la 3,61 lei/euro la finele lui 2007, la 3,99 lei/euro la 31 decembrie 2008. Astfel, o datorie de 10 milioane de euro, care era inregistrata in bilantul companiei la 36,1 mil. lei la finele lui 2007, a fost reevaluata la 39,9 mil. lei, rezultand astfel o pierdere financiara de 3,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro). Cursul si-a continuat ascensiunea si la inceputul acestui an, depasind pe parcursul ultimei luni pragul de 4,3 lei/euro. 'Daca se ducea in 4,3 lei (cursul euro - n. red.) cum a fost in ianuarie, categoric aveam pierderi', spune Purdila. Aceste pierderi afecteaza rezultatul contabil al companiilor, avand un impact mai redus asupra fluxurilor de numerar, care sunt afectate in momentul in care compania isi ramburseaza creditele respective. 'Acesta este riscul cand ai venituri in lei si te imprumuti in valuta. Reevaluarea datoriilor nu afecteaza insa cash-flow-urile companiei, capitol la care stam bine', mai spune Purdila. Totusi, cresterea cursului de schimb, concomitent cu majorarea dobanzilor determina majorarea ratelor pe care companiile trebuie sa le plateasca in contul creditelor contractate, ceea ce determina in cele din urma iesiri mai mari de lichiditati pe care companiile trebuiesa le suporte. Cursul leu/dolar a inregistrat un avans chiar mai mare, de 15,4%, de la 2,45 la 2,83 lei/dolar, companiile cu credite in dolari, cum sunt cele care se imprumuta de la firme si banci din SUA si Rusia, fiind si mai afectate. In aceasta situatie se gaseste combinatul Oltchim Ramnicu Valcea, ale carui datorii fata de AVAS sunt in dolari. Oltchim avea la finele anului datorii pe termen lung in valoare de 623 mil. lei (156 mil. euro) si datorii pe termen scurt de 1,105 mld. lei (277 mil. euro), valoarea totala a datoriilor depasind nivelul contabil al activelor. Capitalurile proprii ale companiei erau negative, de minus 242 mil. lei (61 mil. euro). Datoriile Oltchim au crescut puternic de la an la an, pe masura ce dobanzile au crescut si s-au adaugat penalitati. Statul, care detine pachetul majoritar de actiuni al Oltchim prin intermediul Ministerului Economiei, cauta in prezent solutii pentru redresarea companiei, fiind tot mai vehiculata ideea unui ajutor de stat prin conversia datoriilor in actiuni. In ciuda gradului ridicat de indatorare, Oltchim cauta sa obtina un credit de 100 mil. euro pentru achizitia si integrarea operatiunilor de petrochimie ale rafinariei Arpechim Ploiesti, detinuta de catre Petrom. Dezvoltatorul imobiliar Impact Bucuresti (IMP) este o alta companie importanta care a anuntat pierderi financiare de 14,8 mil. lei (4 mil. euro), care i-au anulat mai mult de jumatate din profitul din exploatare. Impact avea datorii totale de 242 mil. lei (50,5 mil. euro) la sfarsitul anului trecut. Compania a rambursat la inceputul lunii februarie aproape 37 mil. lei (8,6 mil. euro) in contul obligatiunilor emise in 2004. Rascumpararea obbligatiunilor a redus datoriile Impact, dar a determinat si o scadere importanta a lichiditatilor companiei, care se situau la sfarsitul anului trecut la 67,4 mil. lei. Producatorul de componente auto Compa Sibiu (CMP) a pierdut 18,7 mil. lei (5,1 mil. euro) pe partea financiara, raportand un profit net nesemnificativ pe 2008, de doar 536.000 de lei. In cazul Compa, datoriile la final de an depaseau 180 mil. lei (45 mil. euro), dintre care 114,4 mil. lei (28,6 mil. euro) reprezinta datorii pe termen mai mare de un an. Datoriile firmei din Sibiu fata de institutii de credit se ridicau la sfarsitul anului la 106,7 milioane de lei (26,7 milioane de euro), in crestere cu 43% fata de finele lui 2007. Nici producatorul de echipamente pentru sectorul constructiilor Comelf Bistrita (CMF) nu a scapat de pierderi financiare. Comelf a raportat pierderi financiare de 5 mil. lei (1,36 mil. euro), de doua ori mai mari decat in 2007, care i-au redus profitul net cu 60%, la 2 mil. lei (540.000 de euro). Printre companiile care ar mai putea raporta pierderi financiare mari se numara si Rompetrol Rafinare (RRC), una dintre cele mai indatorate companii de pe Bursa, care nu-si publicase ieri rezultatele financiare preliminare pana la inchiderea editiei. Compania care opereaza rafinaria Petromidia avea la noua luni pierderi financiare de 262 milioane de lei (65,5 milioane de euro), iar in 2007 a inregistrat tot pe partea financiara un rezultat negativ de 277 de milioane de lei. Producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART) ar putea, de asemenea, inregistra pierderi din reevaluarea imprumuturilor mari in dolari de la compania-mama. Compania a derulat o majorare de capital recent pentru a-si mai plati din datorii. Castiguri cu 25% mai mici pentru Transelectrica Transelectrica Bucuresti, compania care administreaza sistemul national de transport al energiei electrice, a obtinut anul trecut un profit net de 39,3 mil. lei (10,67 mil. euro), in scadere cu 25% fata de anul precedent. La noua luni, Transelectrica raportase un profit net de 132,9 mil. lei (36,1 mil. euro), de unde rezulta ca pierderile din ultimul trimestru s-au ridicat la 93,6 mil. lei (25,4 mil. euro). Pierderile au provenit in totalitate din reevaluarea datoriilor in valuta, in conditiile in care profitul din exploatare a fost pozitiv in ultimul trimestru. Compania a inregistrat anul trecut un castig din activitatea de exploatare de 201,7 mil. lei (54,8 mil. euro), cu 27% mai mare decat in 2007, in conditiile in care cifra de afaceri a inregistrat o crestere similara, la 2,92 mld. lei (794 mil. euro). Principala consecinta a scaderii profitului net la Transelectrica ar putea fi reducerea dividendelor distribuite actionarilor. In conditiile in care compania si-ar mentine acelasi grad de distributie a profitului net, de 52%, valoarea dividendului brut ar scadea la circa 0,28 lei/actiune, de la 0,36 lei anul trecut. La pretul de ieri din piata, de 10,2 lei/actiune, randamentul dividendului ar fi de circa 2,74%. Actiunile Transelectrica au pierdut ieri aproape 2% in urma publicarii rezultatelor, capitalizarea companiei fiind de 171,5 mil. euro. Afacerile Compa au franat pe final de an Compa Sibiu (CMP) a incheiat anul 2008 cu un profit net de 0,5 mil. lei, dupa ce in perioda ianuarie-septembrie din anul precedent raportase un castig de 4,9 mil. lei. Totodata, cifra de afaceri a producatorului de piese auto a scazut cu 16% in ultimul trimestru, iar pe tot anul a inregistrat un usor avans de 3%, pana la 310,8 mil. lei. In 2008, profitul net al companiei s-a redus la 0,5 mil. lei comparativ cu un castig net de aproape 7,6 mil. lei in 2007. Profitabilitatea companiei a fost influentata puternic de deprecierea leului fata de principalele monede internationale, profitul reducandu-se in ciuda faptului ca activitatea curenta a Compa a adus un castig in crestere cu 10%, respectiv de 21,2 mil. lei (5,8 mil. euro). Actiunile producatorului de piese auto au castigat ieri 1% dupa anuntarea rezultatelor, ultimul pret de transfer fiind de 0,103 lei. La acest nivel, capitalizarea este de 5,3 mil. euro. Oltchim si-a dublat pierderile Combinatul chimic Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT) a raportat pe ultimul trimestru al anului o pierdere de 197,9 mil. lei (52,5 mil. euro), reprezentand mai bine de jumatate din cifra de afaceri a companiei in aceeasi perioada, care a scazut cu 22%, la 343 mil. lei (91 mil. euro). Pe tot anul trecut, afacerile Oltchim au avansat cu 11,2%, la 1,94 mld. lei (530,5 mil. euro), iar pierderile s-au majorat de 2,3 ori, pana la 225,6 mil. lei (61,4 mil. euro). Afacerile in scadere ale companiei din ultima parte a anului au fost cauzate si de reducerea cu circa o treime a pretului la principalele produse, PVC si dioctilflatal, scadere care s-a mentinut si pe parcursul lunii ianuarie din acest an. Compania acumulase la sfarsitul anului trecut stocuri de produse in valoare de 50 mil. lei (12,5 mil. euro), desi in ultimele doua luni din 2008 a functionat numai la 55% din capacitate. Combinatul a constituit anul trecut provizioane de 18,4 mil. lei, in special pentru a preintampina problemele de lichiditate ale unor clienti. Totodata, intarzierea la plata diversilor creditori a adus penalizari de 9,4 mil. lei pentru Oltchim. In partea a doua a anului, combinatul chimic a fost nevoit sa foloseasca materii prime cumparate in primele sase luni la preturi mult mai ridicate, fapt ce a cauzat companiei pierderi de 31,8 mil. lei (8,6 mil. euro). Sursa: Ziarul Financiar, 13 febuarie 2009.

    mai mult

  • Curtea de Apel Cluj si-a declinat competenta in privinta reluarii activitatii SSIF Broker Cluj

    Curierul National   BRK

    ___
    Curtea de Apel Cluj si-a declinat competenta de solutionare a solicitarii SSIF Broker SA Cluj, privind emiterea unei ordonante presedintiale referitoare la anularea suspendarii activitatii dispuse de Comisia Nationala de Valori Mobiliare catre Curtea de Apel Bucuresti. Purtatoarea de cuvant a instantei clujene, judecatoarea Claudia Ilies, a declarat, pentru NewsIn, ca magistratii au decis admiterea exceptiei de necompetenta teritoriala privind solutionarea cauzei invocate de CNVM. 'Decizia poate fi atacata cu recurs in termen de cinci zile de la pronuntare', a afirmat Ilies. CNVM a anuntat suspendarea, pentru doua saptamani, a autorizatiei de functionare a SSIF Broker Cluj. Mai mult, arbitrul pietei de capital a suspendat si actiunile companiei, avand in vedere frauda descoperita la sucursala din Deva si modificarile intervenite in consiliul de administratie al casei de brokeraj, pentru care CNVM sustine ca nu a primit documentatia completa. Potrivit judecatoarei Claudia Ilies, purtatorul de cuvant al instantei clujene, dosarul a fost inregistrat luni, iar primul termen a fost de 11 martie, insa firma de brokeraj a cerut un termen mai apropiat, care a fost stabilit in 11 februarie. 'Cei de la SSIF Broker au depus o cerere de comutare a termenului, iar acesta a fost avansat pentru data de 11 februarie', a declarat marti Claudia Ilies. Potrivit acesteia, ordonantele presedintiale au un caracter executoriu, cu cale de atac, prin recurs, de cinci zile. Conducerea Broker Cluj a afirmat marti in cadrul unei conferinte de presa de la Cluj, ca in urma suspendarii activitatii pierderile firmei se ridica la 10.000 lei pe zi. 'Sunt costuri de oportunitate, de 10.000 lei cat ar fi comisioanele pe zi, operatiuni care erau pornite, in derulare, operatiuni mari, negociate de saptamani sau luni de zile. Este oferta din 5 februarie a Romarc Fuel (AVIO) la care participam si noi cu un pachet important de actiuni de la clienti, sunt foarte multe, sa nu mai punem in calcul imaginea', a declarat Adrian Ceuca, directorul adjunct al Broker Cluj. De asemenea, presedintele Broker Cluj, Petru Prunea, declara imediat dupa suspendarea activitatii ca 'masura CNVM este exagerata'. El preciza ca peste 10.000 de clienti ai Broker ar putea fi afectati, iar 831 de ordine introduse la Bursa au fost anulate vineri de dimineata. SSIF Broker Cluj a avut un profit net de numai 3,45 mil. lei, in primele noua luni ale anului trecut, de 9,5 ori mai mic decat cel din aceeasi perioada a lui 2007. Afacerile companiei s-au cifrat la 7,43 mil. lei in primele noua luni din 2008, in scadere de peste doua ori fata de cele de 18,05 mil. lei, afi?ate in aceeasi perioada din 2007. Principala cauza a diminuarii afacerilor casei de brokeraj este efectul crizei financiare asupra pietei de capital din Romania, reflectat in scaderea puternica a cotatiilor si a volumelor tranzactionate. Sursa: Curierul National, 13 februarie 2009.

    mai mult

  • Imperiul austro-bancar da tarcoale vistieriei Romaniei

    Cotidianul   

    ___
    Ministrul austriac al Finantelor a sosit la Bucuresti pentru a face autoritatilor romane o propunere de „impartire a sarcinilor” prin care bancile romanesti, unele dintre ele detinute de companii austriece, sa primeasca finantare si pe plan local, din rezerva BNR. „Trebuie sa existe o impartire a sarcinilor. In Austria avem la dispozitie 100 de miliarde de euro pentru sustinerea bancilor-mama. In tarile precum Romania, credem ca stabilitatea bancilor-fiica poate fi asigurata printr-o planificare buna a bugetelor si lichiditati suficiente in moneda locala. De asemenea, ne preocupa sa nu existe oscilatii prea mari ale cursului de schimb“, a spus ministrul Josef Proell, intr-un interviu acordat televiziunii The Money Channel, inainte de inceperea discutiilor cu oficialii romani. Proell stie si de unde ar trebui sa furnizeze Romania lichiditati bancilor - din banii Bancii Nationale. „Bancile austriece prezente in Romania ne informeaza ca la BNR exista cote foarte ridicate de capital. Important este sa folosim toate instrumentele disponibile pentru ca fluxul de lichiditate sa nu fie intrerupt. Nimeni nu castiga daca exista probleme cu bancile din Europa Centrala si de Est“, a mai spus Proell. Si dupa discutia cu ministrul roman al Finantelor si cu guvernatorul BNR, Proell a pus aceeasi placa: „Prin masurile de ajutor din Austria vrem sa stabilim un semn ca prin pachet or sa profite inclusiv bancile din Romania, indirect. Am cerut stabilitate monetara, asigurarea lichiditatii la fata locului si o planificare responsabila a bugetului“, a spus Proell, citat intr-un comunicat al Ministerului Finantelor roman. Sursa lichiditatii, aceeasi: rezervele minime obligatorii (RMO) de la BNR. „In ceea ce priveste rezervele, o reducere a acestora ar asigura o lichiditate foarte rapida si efectiva“, a mentionat Proell. Autoritatile romane nu sunt insa dispuse sa finanteze activitatile locale ale grupurilor financiare austriece sau de alta provenienta. „Inainte de a angaja credite care sa acopere deficitele de finantare din zona privata avem obligatia sa facem tot ceea ce tine de noi ca bancile-mama sa-si duca la indeplinire obligatiile asumate in urma procesului de privatizare a bancilor din Romania. Mi se pare inadmisibil ca Romania sa angajeze un credit mult mai mare decat ar trebui sa angajeze in situatia in care bancile romanesti care au fost privatizate si au actionariat majoritar in state ale Uniunii Europene nu-si indeplinesc obligatiile de finantare a economiei romanesti“, explica presedintele Romaniei, Traian Basescu. „Din punct de vedere moral, presedintele are dreptate, numai ca dansul a facut o referire la contractele de privatizare, or, nu exista asemenea obligatii, o spun ca unul care cunoaste contractul de privatizare al BRD”, explica analistul financiar Bogdan Baltazar, fost presedinte al bancii sus-amintite. Bancherul a precizat ca exista alte formule prin care bancile pot fi implicate in sustinerea anumitor sectoare pe care statul vrea sa le stimuleze, cum ar fi subventionarea unor credite destinate acelor sectoare. Bogdan Baltazar ne-a mai spus ca, in opinia sa, nu exista astfel de clauze contractuale nici in cazul celorlalte banci privatizate din Romania. Pe de alta parte, Banca Nationala a aratat raspicat in ultima vreme ca nu este dispusa sa relaxeze politica monetara decat treptat si, cu atat mai putin, sa reduca rezervele minime obligatorii. In octombrie 2008, banca centrala a procedat la reducerea RMO pentru pasivele in moneda nationala de la 20 la 18%, deblocand practic doua miliarde de lei care ar fi trebuit sa fie utilizati de banci in creditarea economiei. Aceasta decizie nu a avut efectul scontat in sensul deblocarii creditului afectand mai degraba cursul de schimb euro/leu. In acest context, guvernatorul Mugur Isarescu a declarat recent ca regreta acea decizie considerand-o una nepotrivita. „Eu am votat atunci in favoarea reducerii rezervelor minime, dar a fost o greseala. Masura parea cea mai normala in conditiile de neincredere si dezbateri politice, dar situatia creata ulterior in piata nu a putut fi rezolvata decat prin vanzarea de valuta”, explica Isarescu. Bancile austriece par sa se afle in dificultate nu doar in ceea ce priveste activitatile lor din tarile emergente, ci si in propria tara. Statul austriac a fost nevoit sa faca infuzii de capital in doua dintre bancile importante prezente si in Romania si, in plus, joaca rolul de lider al unui grup de presiune care cere la Uniunea Europeana ajutor pentru activitatile bancilor din Europa Centrala si de Sud-Est. Miercuri, EUobserver anunta ca Austria cere un pachet de 150 de miliarde de euro de la UE menit sa ajute activitatile bancare ale institutiilor de credit austriece din zona tarilor emergente. „Austria cere Uniunii Europene aprobarea unui program de sustinere a institutiilor financiare din estul Europei, in valoare de 150 de miliarde de euro, avertizand asupra unui «colaps» al bancilor din regiune, care ar avea un impact masiv asupra sistemului bancar austriac”, arata publicatia citata. In cateva randuri, statul austriac a procedat la infuzii de capital in cele mai importante doua institutii bancare, Erste Bank si Raiffeisen Bank. Ambele grupuri sunt prezente si in tara noastra prin participatii majoritare la BCR (liderul sistemului bancar) si Raiffeisen (locul 4 dupa active). La finele lunii ianuarie, grupul Raiffeisen a anuntat ca va beneficia de o infuzie directa de capital in valoare de 1,75 miliarde de euro de la statul austriac. Metoda a fost deja folosita de catre Erste Group Bank AG, prima banca din Austria care a apelat la infuzie de capital din partea statului austriac, in valoare de 2,7 miliarde de euro, in cadrul pachetului de sustinere a sectorului financiar din Austria, in valoare de 100 de miliarde de euro, ce include infuzii de capital si garantii de stat. In afara de injectia directa de capital de la stat, Raiffeisen si Erste au apelat si la emisiuni de obligatiuni garantate de Austria. Erste Group a anuntat oficial in 14 ianuarie ca va emite obligatiuni de 6 miliarde de euro, cu maturitate de pana la cinci ani, garantate de statul austriac, in timp ce Raiffeisen Zentralbank a lansat obligatiuni garantate de Austria in valoare de 1,5 miliarde de euro, tot cu scadenta la cinci ani. Cele doua grupuri bancare citate mai sus detin impreuna aproximativ 35% din sistemul bancar romanesc. La nivelul intregii Europe de Sud-Est, bancile austriece reprezinta cea mai importanta prezenta. Bancile europene au angajamente in zona est-europeana in valoare de 1.100 de miliarde de euro, iar institutiile financiare austriece au o expunere de 220 de miliarde de euro (echivalentul a trei sferturi din PIB-ul tarii) si se tem ca sumele imprumutate in zona ar putea sa nu mai fie rambursate. Nu toti vor bani de la BNR Patrick Gelin, presedintele celei de-a doua banci autohtone, BRD, face nota discordanta printre bancherii din Romania. Acesta considera ca Banca Nationala a Romaniei ar face o greseala daca ar scadea rezervele minime obligatorii impuse bancilor (RMO). „Nu este bine ca BNR sa reduca rezervele in acest an, in care accentul s-a mutat pe mentinerea credibilitatii“, a spus Gelin. Oficialii BRD apreciaza ca nu este inca momentul potrivit ca BNR sa treaca la o relaxare a politicii monetare. „Consideram prematura o relaxare a politicii monetare. BNR a dat un prim semnal, prin scaderea dobanzii, dar relaxarea nu se va intampla pana lucrurile nu se vor aseza pe un fagas mai linistit, ceea ce ar putea lua mai multe luni. Poate avea loc insa in acest an“, spune directorul general adjunct al bancii, Petre Bunescu. Banca Nationala a Romaniei a decis la ultima sedinta de politica monetara sa mentina nivelul rezervelor minime obligatorii la 18% pentru lei si la 40% pentru valuta. BRD este detinuta majoritar de catre grupul financiar francez Societe Generale. Sursa: Cotidianul, 13 februarie 2009.

    mai mult

  • SIF Moldova a facut in 2008 un profit de 1,9 milioane lei, in urma provizioanelor impuse de CNVM

    Business Standard   SIF2

    ___
    In urma noilor reglementari ale Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), SIF-urile sunt puse in situatia de a-si vedea profiturile din acest an anulate, in urma ajustarilor valorice ale investitiilor realizate pe Bursa, in conditiile in care piata de capital romaneasca s-a prabusit in 2008, iar unele actiuni ar putea valora cu pana la 90% mai putin fata de 2007. Ca urmare, SIF Moldova si-a constituit pentru anul trecut provizioane si amortizari de 130,68 milioane lei, pentru a-si ajusta investitiile facute in ultimii ani, costuri care au sters aproape tot profitul aferent anului 2008. SIF Moldova a atras anul trecut venituri de 172,44 milioane lei (46,85 milioane euro), cu 41% mai mari decat incasarile din 2007, cand insumasera 122,3 milioane lei. Totusi, deprecierea activelor a marit cheltuielile SIF-ului de peste trei ori, de la 51,98 milioane lei, in 2007, pana la 166,17 milioane lei (45,15 milioane euro), la nivelul anului trecut. De asemenea, activele nete al SIF Moldova au scazut anul trecut cu 46,4%, pana la 957,92 milioane lei, dupa ce la finalul anului 2007 acestea erau la nivelul de 1,79 miliarde lei. Titlurile SIF Moldova se tranzactioneaza la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), sub simbolul SIF2. Societatea de investitii financiare are un capital social de 51,91 milioane lei, impartit in 519,09 milioane de titluri, cu o valoare nominala de 0,10 lei. SIF Moldova are o valoare de piata de 211,78 milioane lei (57,54 milioane euro), conform cotatiei de 0,408 lei/actiune, stabilita in sedinta de joi a Bursei. Sursa: Business Standard, 13 februarie 2009.

    mai mult

  • BRD a obținut un profit net de 370 milioane de euro

    BURSA.RO - TITLURILE ZILEI   

    ___
     Paul Brendea, analist financiar la SSIF 'Prime Transaction', a caracterizat rezultate BRD ca fiind bune, chiar și excluzând câștigul...

    mai mult

12.02.2009

  • Prabusirea Bursei forteaza SIF-urile sa opereze in bilant ajustari de zeci de milioane de euro

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   LION  SIF2  SIF3  SIF4

    ___
    Sefii SIF sustin ca daca ajustarile valorice ale investitiilor realizate pe Bursa in ultimii ani ar fi trecute in contul de profit si pierdere, acestea ar anula in intregime profiturile de anul trecut, fiind pentru prima data cand SIF-urile se confrunta cu aceasta problema. 'Daca ar trebui sa trecem provizioanele prin contul de profit si pierdere am anula tot profitul pe anul trecut si am inregistra si o pierdere. De data aceasta evidentierea lor se va face pe capitaluri proprii. Se vor diminua capitalurile proprii cu aceste provizioane. SIF Transilvania are rezerve destule din profitul anilor precedenti pentru a acoperi aceste provizioane, astfel incat profitul sa nu fie afectat', sustine Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Investitiile realizate de SIF-uri in ultimii ani, care numai in 2007 au depasit 95 mil. euro, pentru restructurarea portofoliului istoric prin achizitia de actiuni de pe Bursa la preturi mai mari decat cele la care le pot vinde in prezent ar putea afecta semnificativ capitalurile acestora daca SIF-urile vor inregistra amortizari in scopul deprecierii activelor financiare. Aceasta in conditiile in care cotatiile actiunilor de pe Bursa au ajuns in prezent la valorile minime de acum 4-5 ani de zile. Practic, cei care au investit in actiuni in aceasta perioada au inregistrat pierderi si SIF-urile nu fac exceptie. Exista totusi unele neclaritati cu privire la modul cum se constituie aceste provizioane in cazul SIF-urilor si la ce tipuri de investitii se aplica. In contabilitatea SIF-urilor detinerile de actiuni sunt evidentiate pe diferite grupuri, iar investitiile SIF-urilor s-au realizat atat pe piata primara, prin participarea la majorari de capital ale companiilor din portofoliu, cat si direct pe Bursa prin achizitii de actiuni. Biofarm Bucuresti (BIO) spre exemplu, ai carei actionari principali sunt tot SIF-urile, a pierdut anul trecut circa 34 mil. lei (9,2 mil. euro) din deprecierea portofoliului de actiuni detinut pe Bursa, fapt ce va afecta profitul pe anul trecut al producatorului de medicamente, potrivit reglementarilor la care sunt supuse societatile comerciale. Write-downs-urile inregistrate de unele institutii financiare straine, precum Lehman Brother, au condus la falimentul acestora, sau in alte cazuri la interventii puternice ale statelor pentru suplimentarea capitalurilor, astfel inca sa nu devina negative, cum este in prezent cazul asiguratorului AIG sau companiile ipotecare Fannie Mae si Freddie Mac. Totusi, in cazul SIF-urilor nu se poate pune problema unui astfel de deznodamand, avand in vedere ca sefii SIF-urilor spun ca au destule rezerve pentru a acoperi aceste pierderi, iar scaderea in continuare a valorii activelor detinute de SIF-uri nu ar mai produce efecte similare cu cele de pe parcursul anului trecut. Aceasta dupa ce in 2008 actiunile de pe Bursa s-au depreciat in medie cu 70%. 'Aceste provizioane nu sunt ceva nou. Ele au fost inregistrate de SIF-uri in fiecare an. Doar ca valoarea de anul trecut a acestora este atat de mare ca ar anula tot profitul. Vor fi suportate pe alta cale din grupele capitalurilor proprii. Acest lucru este reglementat la nivel european special pe criza economica si nu numai pentru SIF-uri, ci pentru toate societatile comerciale care detin investitii financiare. Noi am adresat o scrisoare la CNVM in acest scop si credem ca Ministerul Finantelor va aviza acest proiect de instructiune emis de CNVM. In caz contrar, SIF-urile ar transmite informatii false cu privire la profitul realizat de acestea anul trecut', explica Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Tot pentru suportarea provizioanelor din rezerve este si conducerea SIF Oltenia, care nu a precizat la cat s-ar putea ridica valoarea acestora in cazul SIF-ului pe care-l conduce. 'Sigur ca sustinem initiativa suportarii acestor pierderi pe capitaluri proprii pentru ca nu sunt niste pierderi efective, ci potentiale. Reglementarile internationale din regulamentul IAS 39 prevad ca deprecierile aferente activelor financiare pot fi reflectate in capitalurile proprii pana la momentul iesirii lor din evidenta, care poate fi prin vanzare, moment la care se trec in contul de profit si pierdere. Vom raporta deprecierea pe capitaluri', spune Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia. Sursa: Ziarul Financiar, 12 februarie 2009.

    mai mult

  • Trei fonduri de investitii din Cipru au ajuns sa controleze integral Policolor si vor delista firma

    Curierul National   

    ___
    Fondurile cipriote de investitii Romanian Investment Fund (RIF), RC2 si Romanian Reconstruction au ajuns sa controleze integral Policolor SA Bucuresti (PCL) si vor delista firma de la BVB, potrivit unui comunicat al producatorului de lacuri si vopsele remis ieri Bursei si citat de Mediafax. Conform informatiilor remise, miercuri, de Depozitarul Central conducerii Policolor, la finele zilei anterioare RIF controla aproape 49,3% din actiunile Policolor, RC2 40% si Romanian Reconstruction 10,7% din capital. Cele trei fonduri actioneaza concertat la Policolor si au anuntat inca de la finele anului trecut ca intentioneaza sa delisteze firma de la Bursa. Actiunile Policolor au fost suspendate de la tranzactionare la 22 decembrie 2008, in vederea inceperii procedurilor de delistare. La acea data, actionarii majoritari au lansat o oferta de preluare integrala a actiunilor pe care nu le aveau, majorandu-si astfel participatia de la 95,69% la 100%. Cele trei fonduri au platit cate 4,28 lei pentru fiecare actiune pe care nu o detineau, iar valoarea operatiunii a fost de 13,1 mil. lei. Policolor a incheiat primele noua luni ale anului trecut cu un profit de 3,49 mil. lei, cu 47,5% mai mic fata de castigul din perioada similara a anului trecut. Afacerile au crescut in intervalul analizat cu 26,8% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, de la 130,8 mil. lei la 165,86 mil. lei. In momentul suspendarii de la tranzactionare, actiunile Policolor erau cotate la 4,28 lei, iar firma avea o valoare de piata de 304,9 mil. lei. Sursa: Curierul National, 12 februarie 2009.

    mai mult

Pagina

inchide