13.01.2009
-
Bursa si-a amintit de criza si a reluat scaderile
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
'... o stare de nehotarare generala si de asteptare', spune Gabriel Necula, directorul adjunct de operatiuni la Prime Transaction.
12.01.2009
-
Iproeb Bistrita trimite 280 de salariati in somaj tehnic din cauza lipsei comenzilor
ZF RO - FONDURI MUTUALE IPRU
___
Producatorul de cabluri electrice si optice Ipoeb Bistrita (IPRU) trimite in somaj tehnic 280 de angajati din lipsa comenzilor, acestia urmand sa fie remunerati cu 75% din salariul lunar, conform Contractului Colectiv de Munca. Personalul companiei isi va desfasura activitatea la cele sase fabrici de productie si la compartimentele functionale in functie de volumul de comenzi, in vreme ce personalul fara acoperirea activitatii, si anume cel direct productiv, indirect productiv si TESA, va intra in somaj tehnic in luna ianuarie. Compania are in momentul de fata 653 de angajati. Titlurile Iproeb au pierdut anul trecut circa 90% din valoare, scazand de la un pret de 8 lei pe actiune la inceputul anului trecut la 0,9 lei/actiune la sfarsitul anului. In prima saptamana din 2009, actiunile Iproeb s-au apreciat cu 5%, ajungand la un nivel de 0,945 lei pe titlu. Conform ultimelor raportari de la Bursa, cel mai important actionar al societatii este Electromontaj, cu o detinere de 30,78%, in vreme ce fondul de investitii RC2 Limited detine 5,83% din societate. Sursa: Ziarul Financiar, 12 ianuarie 2009 -
Concurenta a autorizat preluarea Raraul de catre producatorul de lactate Albalact
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Consiliul Concurentei a autorizat preluarea firmei Raraul de producatorul de lactate Albalact Alba Iulia, intrucat nu exista indoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal, a anuntat astazi institutia. 'Efectele operatiunii de concentrare economica notificate asupra mediului concurential nu sunt semnificative, iar operatiunea nu a condus la crearea sau consolidarea unei pozitii dominante pe pietele relevante identificate', se arata intr-un comunicat al Consiliului. Sursa: Ziarul Financiar, 12 ianuarie 2009 -
Ratingurile Transgaz, neafectate de intreruperea livrarilor de gaz din Rusia
Wall-Street.ro TGN
___
Agentia de evaluare financiara Standard & Poor's (S&P)a anuntat, vineri, ca ratingurile operatorului retelei de conducte de gaze din Romania, Transgaz SA, nu sunt afectate de intreruperea livrarilor de gaze naturale rusesti, considerand ca firma nu este expusa la consecinte negative. 'Bonitatea Transgaz este putin probabil sa fie afectata, ca urmare a naturii operatiounilor sale, aranjamentelor contractuale ale companiei si reglementarilor', se spune in comunicatul agentiei. S&P acorda, in prezent, companiei Transgaz rating BB+, pentru creditele in moneda straina, si BBB- pentu imprumuturile in lei, ambele cu perspectiva negativa. Compania este controlata de stat, care detine 75% din actiuni, si este listata la Bursa de Valori Bucuresti, avand o valoare de piata de 1,44 miliarde lei (342 milioane euro), la pretul de inchidere al sedintei de joi, de 122,50 lei. Agentia de rating considera ca riscurile Transgaz legate de intreruperea livrarilor de gaze naturale rusesti catre Europa sunt scazute, in conditiile in care compania este responsabila doar de asigurarea unui transport sigur si eficient prin reteaua pe careo administreaza. 'Compania nu are dreptul sa intre in obligatii comerciale pentru a furniza gaze naturale. In afara de veniturile obisnuite, care au reprezentat circa 79% din veniturile totale in 2008, Transgaz este implicata in tranzitul international al gazului rusesc. Contractele bilaterale pentru tranzit au clauze de tip take-or-pay (beneficiarul bunului il ia sau plateste o anumita suma n.r.), astfel ca nu exista vreo expunere a Transgaz la reducerea cantitatilor tranzitate', se mai arata in comunicat. De altfel, cadrul legal asigura in general protectia Transgaz fata de riscurile legate de variatia volumelor transportate si permite o proiectie pe o perioada de cinci ani, cea actuala incheindu-se in 30 iunie 2012, spune S&P. 'Totusi, calitatea creditelor Transgaz ar putea fi afectata daca aceste costuri nu sunt recuperate integral sau treptat prin majorari ale tarifelor. Aceast lucru este compensat de structura solida de capital si de nivelul scazut al datoriei in prezent, cu un raport datorie/capital de 7,7%', mai arata S&P. Sursa: Wall-Street, 12 ianuarie 2009 -
Cemacon SA isi extinde activitatea in domeniul comercializarii produselor agricole
Curierul National CEON
___
Producatorul de materiale de constructii Cemacon Zalau (CEON) si-a completat obiectul de activitate cu specializari agricole, precum cultivarea de plante si comertul de cereale, seminte, furaje si tutun neprelucrat, si vrea sa ia un credit de pana la 5 mil. de euro pentru activitatea curenta. Cele doua noi tipuri de activitati sunt cultivarea altor plante din culturi nepermanente si comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si a tutunului neprelucrat. Totodata, compania intentioneaza sa contracteze un imprumut pentru activitatea curenta de pana la 5 mil. euro. Ambele decizii au fost aprobate de actionarii companiei la finele anului trecut, potrivit unui comunicat remis Bursei si preluat de Mediafax. Producatorul de materiale de constructii a anuntat, la inceputul lunii decembrie, ca va restrange activitatea de productie si va disponibiliza, prin concedieri individuale si colective, angajati de la sectia de blocuri ceramice si celelalte structuri ale companiei, estimand o scadere cu aproape 30% a vanzarilor in 2009. Cemacon a consemnat in primele noua luni din 2008 venituri in crestere cu 53,5%, de la 25,8 mil. lei la 39,7 mil. lei, si un profit net de 7 mil. lei, in urcare cu circa 90% fata de nivelul de 3,7 mil. lei, din aceeasi perioada a anului 2007. SSIF Broker Cluj-Napoca detine 12,68% din actiunile Cemacon, restul fiind controlat de alti actionari, potrivit celor mai recente date disponibile. Sursa: Curierul National, 12 ianuarie 2009 -
Grecii de la Tyras vor sa preia Prodlacta Brasov
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI PRAE
___
Compania greaca 'Tyras', producator de lactate, a cumparat 20% din actiunile 'Prodlacta' cu 2,2 milioane de euro, prin intermediul companiei grecesti 'Rodopi', controlata de 'Tyras'. De altfel, grecii ar dori sa puna mana pe pachetul majoritar de actiuni al societatii brasovene. Grupul 'Tyras' intentioneaza sa investeasca in acest an 20 de milioane de euro pe piata din Romania. 'Jumatate din cele 20 de milioane de euro vor fi investite in achizitionarea de actiuni Prodlacta, cealalta jumatate urmand a fi alocata achizitionarii de utilaje si finalizarii unitatii de productie incepute de Olympus, cat si dezvoltarii retelei de distributie', au adaugat reprezentantii 'Tyras'. 'Tyras' este o afacere de familie detinuta de fratii Dimitrios si Michail Sarantis, compania fiind prezenta in industria locala a lactatelor de mai multi ani, fiind actionarul companiilor 'Tyrom' din localitatea Baraolt, judetul Covasna, si Olympus Dairy Industry din judetul Brasov. Investitorii greci, care construiesc la Halchiu cea de-a doua fabrica din Romania, dupa cea de la Baraolt, au anuntat ca investitiile se vor ridica, la final la peste 30 de milioane de euro, aici urmand sa lucreze aproximativ 350 de brasoveni Potrivit informatiilor Registrului Comertului, 'Tyras' detine 99,5% din actiunile 'Tyrom', companie infiintata in 1999, si 66,8% din actiunile Olympus, cel de-al doilea actionar majoritar fiind compania greceasca Olympos Larisa Dairy Industry. Tyras a achizitionat in luna februarie 2007 pachetul majoritar al producatorului elen de lactate Rodopi, intr-o tranzactie de peste cinci milioane de euro. Prin intermediul Rodopi, Tyras a achizitionat 20,47% din actiunile Prodlacta in luna decembrie, valoarea tranzactiei fiind de aproximativ 2,2 milioane de euro. Prodlacta era detinuta pana in luna ianuarie 2007 de salariatii companiei, care controlau 48,8% din actiuni, AVAS, care controla un pachet de 4,3% si alti actionari care aveau un pachet de 46,8%. * Si francezii de la Lactalis au vrut fabrica brasoveana Compania brasoveana 'Prodlacta' SA Brasov a primit, anul trecut, vizitele reprezentantilor unor companii straine interesate de achizitia pachetului majoritar al fabricii, unul dintre putinii jucatori cu capital integral autohton de pe piata de profil. Cei mai interesati pareau a fi francezii de la Lactalis, care au si purtat negocieri cu conducerea Asociatiei Salariatilor Prodlacta, actionarul important al fabricii. In urma cu trei ani si israelienii de la Tnuva au incercat sa preia Prodlacta, dar au renuntat dupa ce li s-a cerut pentru preluarea controlului o suma mai mare de patru milioane de euro, cat erau ei dispusi sa ofere. Israelienii si-au construit insa propria fabrica de lactate in sistem 'greenfield', beneficiind, in acest scop, si de granturi europene. Grupul Lactalis are o cifra de afaceri anuala de circa noua miliarde de euro si este prezenta deja in tarile din jur, ultima companie preluata fiind Mlekarna Kunin din Cehia. Francezii erau interesati de o preluare rapida, urmata de o modernizare a activelor societatii brasovene. Firma brasoveana detine in Brasov o fabrica de produse proas¬pete si inghetata, precum si una de branzeturi, o fabrica de telemea in Fagaras si o alta de branzeturi in comuna Homorod. Sursa: Bursa, 12 ianuarie 2009 -
Rezultate bune pentru bănci, SIF-uri și medicamente
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
'Importatorii însă vor pierde', ne-a spus Paul Brendea, analist financiar la 'Prime Transaction'.
09.01.2009
-
Fondatorul Flamingo a pierdut 17,5 mil. euro dupa ce actiunile s-au prabusit cu 92%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Dragos Cinca, fondatorul si principalul actionar al retailerului IT&C si de electrocasnice Flamingo International (FLA), a pierdut in ultimul an circa 17,5 mil. euro din deprecierea actiunilor pe care le detine in cadrul companiei, in conditiile in care valoarea acesteia pe Bursa a scazut cu peste 92%. Cinca mai detine 25,2% din actiunile Flamingo International, valoarea participatiei sale fiind in prezent de circa 1,2 mil. euro, fata de 18,7 mil. euro in urma cu un an. El nu a mai vandut in aceasta perioada nicio actiune, dupa ce a instrainat pe Bursa pachete semnificative de actiuni in 2007. Fondatorul Flamingo a incasat sume importante din vanzarea de actiuni dupa listarea companiei pe Bursa in iunie 2005. Imediat dupa listare, participatia sa, care se ridica atunci la 62% din companie, era evaluata la 34,5 mil. euro. In 2006, Cinca si-a redus participatia la putin peste 40%, dupa ce a cedat o participatie semnificativa actionarilor Flanco in cadrul tranzactiei prin care Flamingo International, care era pe atunci doar retailer de produse IT, a absorbit retailerul de electronice si electrocasnice Flanco. Primele vanzari importante le-a realizat in aprilie 2007, cand a cedat 10,6% din actiunile Flamingo mai multor investitori straini, printre care Bank Austria Creditanstalt, in schimbul a 9,56 mil. euro. In noiembrie 2007, el a mai vandut un pachet de 5% pentru 3,8 mil. euro. Tranzactiile s-au realizat la preturi de circa 0,37 de lei, de aproape 15 ori mai mari decat pretul actual, de 0,025 de lei. Pe de alta parte, fondurile de investitii straine, care au cumparat actiuni Flamingo de pe Bursa in perioada 2006 - 2007 au toate motivele sa fie nemultumite, in conditiile in care si-au vazut participatiile diminuate de peste zece ori. Printre acestea se numara fondul american QVT, care detine 15% din companie, dar si fondurile Hansa din Estonia si Gustavia Balkans din Suedia, care aveau detineri de pana la 5%. Deutsche Bank detine, de asemenea, circa 5% din companie, un pachet de 10% fiind in posesia Flanco Holding. Scaderea puternica a pretului actiunilor a facut din Flamingo o tinta accesibila de preluare, sustin analistii, insa actionarii semnificativi, printre care si Dragos Cinca, nu mai sunt interesati sa vanda. 'Cel mai important actionar (al Flamingo - n.r.) nu este dispus sa vanda in acest context dificil, asteptarile sale de pret fiind semnificativ mai ridicate fata de capitalizarea actuala a companiei', se arata intr-un raport al Erste Bank. Pe de alta parte, mai spun analistii Erste, nici investitorii strategici din sector nu se inghesuie in acest moment sa faca o achizitie in Romania, in contextul in care este asteptata o incetinire a retailului de electronice in urmatorii ani. Interesul investitorilor straini ar putea reveni in momentul in care piata ar depasi 1,5 miliarde de euro. Raportul Erste mai arata ca gradul ridicat de indatorare, necesitatea reducerii costurilor operationale si capitalul de lucru mai mic fac ca Flamingo sa fie sensibila la o inrautatire a contextului macroeconomic. Unul dintre factorii care au contribuit la scaderea valorii de piata a Flamingo in ultimul an a fost si ratarea in ultimii ani a tintelor de vanzari si profit, dar si rezultatele procesului de restructurare in urma fuziunii cu Flanco. In noiembrie, conducerea Flamingo si-a rectificat estimarile privind vanzarile pe 2008 la 200 de milioane de euro, fata de un nivel de 210 de milioane de euro la inceputul anului, dupa ce in primele noua luni a avut o cifra de afaceri de 143 de milioane de euro. Ultimul trimestru a fost insa puternic marcat de criza financiara, iar Flamingo a anuntat recent ca vanzarile din decembrie, traditional cea mai buna luna pentru retailul de electronice si electrocasnice, au scazut cu 10% fata de decembrie 2007. Cu toate acestea, presedintele Flamingo, Dragos Simion, spune ca vanzarile pe 2008 'n-ar trebui sa fie departe de ultimele anunturi de anul trecut', situatiile financiare urmand sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Principala problema a Flamingo nu o reprezinta insa vanzarile, ci profitabilitatea. In primele noua luni din 2008, compania a raportat pierderi consolidate de 14,8 milioane de lei (circa 4 milioane de euro), de patru ori mai mari decat nivelul bugetat. In 2007, compania a raportat un profit de 2,8 milioane de lei, iar in 2006 a avut pierderi consolidate de 45 de milioane de lei. Sursa: Ziarul Financiar, 9 ianuarie 2009 -
FMI vine la Bucuresti pentru a discuta un posibil acord de sprijin financiar
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Deficitul bugetar a scapat de sub control, sursele de finantare s-au redus, ceea ce ridica problema gasirii unei ancore. O misiune a FMI urmeaza sa vina peste doua saptamani la Bucuresti pentru o evaluare a situatiei macroeconomice si initierea discutiilor in vederea incheierii unui acord de sprijin pentru acoperirea deficitului de finantare pe 2009, afirma surse oficiale. Ieri, leul a pierdut din nou teren in fata euro, cursul ajungand la 4,1385 lei/euro - cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. O depreciere si mai abrupta ii va afecta grav pe cei care au de platit credite in euro. Prognozele economice pentru acest an arata destul de rau, iar Romania are nevoie mai mult ca oricand de finantare externa. 'Misiunea vine pentru un prim contact cu noul guvern si pentru a vedea in ce masura este viabila incheierea unui acord. Probabil ca in cele din urma se va ajunge la un acord pentru ca Romania are nevoie de o ancora si chiar daca s-ar recurge la un ajutor financiar din partea Comisiei Europene, ar fi necesar si un acord cu Fondul pentru monitorizarea politicilor fiscale si salariale, Bruxelles-ul bazandu-se pe expertiza FMI, cum s-a intamplat si in cazul ajutorului pentru Ungaria', sustin sursele citate. Guvernul ar urma sa abordeze subiectul si cu Comisia Europeana. Marea intrebare in acest an este cum se poate finanta atat deficitul extern, cat si a deficitului bugetar, avand in vedere scaderea puternica a investitiilor straine directe, a remiterilor, precum si a veniturilor incasate de stat. Conform ultimelor estimari, deficitul bugetar a derapat pe final de an pana la circa 5% din PIB din cauza caderii abrupte a veniturilor. La 11 luni acestea au reprezentat circa 29% din PIB fata de o proiectie anuala de 36,5%. In plus, deficitul extern a urcat in octombrie la 14,4 mld. euro, fiind cu aproape 11% mai mare decat dupa zece luni din 2007. Datoria externa pe termen mediu si lung trece de 50 mld. euro, iar cea pe termen scurt de 20 mld.euro. 'Romania are nevoie de o resursa-tampon in cazul in care se ajunge la retrageri si mai mari ale capitalului strain, cu efect de depreciere a leului, dar si de o politica fiscala sustenabila si durabila care poate fi construita cu ajutorul Fondului', explica sursele citate. Fostul guvern nu a considerat necesar sa initieze discutii pentru obtinerea unui ajutor financiar de la FMI, UE sau Banca Centrala Europeana, insa Sebastian Vladescu, ex-ministru al finantelor, a estimat la sfarsitul anului trecut ca Romania ar avea nevoie de un ajutor de pana la 20 mld. euro pentru acoperirea din sursele mentionate a necesarului de finantare pe urmatorii doi-trei ani. Un acord cu FMI implica insa constrangeri bugetare greu de asumat din punct de vedere politic. Fondul ar putea cere un deficit mai mic de 1,5% din PIB, obiectiv care ar putea fi atins doar prin majorarea unui impozit avand in vedere ca in mod traditional FMI a acuzat Finantele de supraevaluarea veniturilor. Pe de alta parte, guvernul Boc ar putea folosi un acord cu FMI tocmai pentru a justifica masuri nepopulare de inasprire a politicii fiscale si salariale. Finantele au ajuns deja sa se imprumute masiv de la banci pentru a-si asigura lichiditati, insa conform intelegerii cu BNR nu poate oferi dobanzi mai mari decat rata lombard a bancii centrale, de 14,25%. In acelasi timp, iesirea pe piata externa este practic imposibila in actualul context. In ultimii 3 ani, Trezoreria a cheltuit incasarile din privatizare pentru finantarea golurilor temporare de casa schimband valuta in lei, astfel ca soldul resurselor in valuta ajunsese la circa 500 mil. euro la inceputul lui decembrie, de la 2,25 mld. euro in 2006. Sursa: Ziarul Financiar, 9 ianuarie 2008 -
Rusii reduc productia Alro Slatina cu 17%
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR
___
Compania olandeza cu actionariat ruresc Vimetco, principalul actionar al Alro Slatina (ALR), a anuntat miercuri ca a redus tinta productiei de aluminiu a combinatului de la Slatina cu 44.000 de tone pentru anul 2009, ca urmare a preturilor scazute. Conducerea Vimetco a anuntat, in noiembrie, ca vizeaza, in 2009, o diminuare a productiei cu 65.000 de tone la Alro, care are o capacitate anuala de 260.000 de tone. Totodata, reprezentantii Vimerco sustin ca activitatea din Romania nu a fost afectata de disputa gazelor naturale dintre Rusia si Ucraina. Printre masurile analizate de conducerea Vimetco se numara si scaderea productiei din China cu 95.000 de tone. Vimetco, inregistrata in Olanda, este actionarul majoritar al Alro Slatina, cu o participatie de 84,19% din actiuni. Vimetco este controlata de omul de afaceri rus Vitali Matsitki. Sursa: Ziarul Financiar, 9 ianuarie 2009
Pagina