24.06.2003
-
SIF-urile au facut in 5 luni profiturile pentru jumatate de an
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Patru dintre societatile de investitii financiare au raportat dupa primele cinci luni ale anului profituri care depasesc cu mult jumatate din prevederile Bugetului de Venituri si Cheltuieli.
Ca si anul trecut, cea de-a cincea, SIF Moldova, a ramas in urma, realizand de la inceputul anului 40% din profitul pe care il estimeaza pentru acest an. Brokerii spun insa ca pentru investitori devin din ce in ce mai importante informatiile despre legea acestor sociatati.
Presedintele SIF Moldova, Alexandru Matei spune ca veniturile din dividende se vor vedea cel mai bine in raportarile de la finalul acestei luni. SIF Moldova inregistreaza in prezent si cel mai mic raport intre profitul pe actiune si ultimele cotatii de la Bursa, 8,5%, in timp ce la celelalte patru SIF-uri acest indicator este cuprins intre 12% si 14%.
Analistii au mai observat in cazul SIF Moldova si o scadere cu 25 miliarde de lei a angajamentelor extrabilantiere– care cuprind datoriile SIF catre AVAB in contul biletelor la ordin garantate de fostul FPP. “Scaderea s-a datorat evolutie cursului leu-dolar. Atunci cand vom plati sumele catre AVAB vom da un comunicat la Bursa,” a explicat Matei.
Pentru brokerii de la Bursa, rezultatele din luna mai sunt printre cele mai elocvente, pentru ca acestea includ majoritatea dividendelor pe care SIF-urile le incaseaza de la societatile ale caror actiuni le detin in portofoliu.
Luna mai a insumat plata dividendelor de la banci, insa nu este inca clar daca toate cele cinci SIF-uri le-au inregistrat inintregime in contabilitate. Cel mai mare profit de la inceputul anului este cel al SIF Muntenia, care inregistreaza un castig de 275 miliarde de lei.
Cealalta sursa de venituri si de profit a SIF-urilor, pe langa dividende, este vanzarea pachetelor de actiuni detinute, iar rezultatele financiare bune ale SIF Muntenia se prefigurau de la mijlocul acestui semestru. La finalul lunii aprilie, societatea de investitii financiare inregistra un profit de 118 miliarde de lei, in principal datorita vanzarii pachetului de 5% din actiunile producatorului de ciment Romcim catre grupul francez Laferge. Profitul obtinut de SIF Muntenia in mai, aproape 160 miliarde de lei, a fost similar cu cel obtinut de celelalte societati de investitii financiare. Rezultatele financiare ale societatii nu au ramas neobservate la Bursa. Cotatia actiunilor acesteia s-a distantat in ultimele luni de SIF Moldova si SIF Oltenia cu aproape 300 de lei, fata de inceputul anului, cand se transferau la preturi similare.
Unii dintre investitori spun insa ca la societatile de investitii financiare rezultatele financiare sunt mai putin importante fata de momentul cand legea care va reglementa activitatea acestor societati va fi aprobata. “Chiar daca rezultatele financiare raportate sunt bune, o parte din investitori evita plasamentul in aceste titluri in asteaptarea legii care va reglementa organizarea si functionarea celor cinci SIF,” a apreciat Emil Ogica, presedintele Intercapital Invest.
Legea SIF-urilor este asteptata de investitori de mai bine de un an si, cu toate ca termenul legal de aprobare a acesteia a trecut de mult, autoritatile nu dau semne sa se grabeasca. Legea consolidata a pietei de capital, ar putea aparea inaintea legii SIF, iar acestor sociatati li s-ar putea aplica prevederile referitoare la organismele de plasament colectiv. Aceasta ar putea insemna mentinerea in statutului SIF-urilor a interdictiei ca un actionar sa detina mai mult de 0,1% din titlurile emise de un SIF, prevedere greu de schimbat datorita dispersiei actionariatului.
La Bursa actiunile SIF au urcat la inceputul acestei luni cu aproximativ 10%, dupa cateva saptamani de stationare. Dupa cretstere cotatiile actiunilor SIF au intrat intr-o noua perioada de evolutie in zig-zag. La finalul sedintei de ieri capitalizarea totala a sociatatilor de investitii financiare era de 267 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 iunie 2003. -
560 - 11 = -11. Cazul Antibiotice
Ziarul de Iasi ATB
___
'Antibiotice' Iasi ar putea sa se trezeasca, in urmatoarele saptamini, cu utilajele scoase la vinzare prin licitatie. Decizia apartine instantei care a obligat firma ieseana la plata a aproape 11 miliarde lei reprezentind valoarea dividendelor si a dobinzii pe anul 1995, plus dividendele pe 1996.
Banii au fost revendicati nu de vreun actionar persoana fizica, ci de APAPS, fostul actionar majoritar de la 'Antibiotice'.
In acelasi timp, fabrica ieseana are de recuperat peste 560 de miliarde lei de la spitale din tara, bani proveniti din livrarea de medicamente. Spitale care sint gestionate de Ministerul Sanatatii, actualul actionar majoritar de la 'Antibiotice'. Directorul societatii spune ca va achita in cele din urma suma solicitata, dar, pentru a crea un precedent, va da in judecata citeva spitale din tara cu cele mai mari datorii catre 'Antibiotice'.
'Daca APAPS are sau nu dreptate este treaba instantei. Dupa cite am vazut, magistratii le-au dat dreptate celor de la Bucuresti. Dar este vorba despre fostul actionar majoritar de la firma noastra. APAPS ar fi trebuit sa vina sa stea de vorba cu administratorul firmei, sa puna la punct un plan de reinvestire a profitului pentru ca in industria medicamentelor aceste investitii sint vitale. Nu cererea lor este problema, ci modul in care au inteles sa o solutioneze', a sustinut Ioan Nani, directorul 'Amtibiotice' Iasi.
In anul 1999, conducerea de atunci a APAPS a depus in instanta o plingere impotriva firmei iesene prin care solicita plata sumei de 3,1 miliarde lei, contravaloarea dividendelor pe anul 1995, si 4,2 miliarde lei daune moratorii, adica dobinda aferenta sumei.
Tribunalul Iasi le da cistig de cauza, astfel incit APAPS isi incearca norocul cu o alta plingere pentru valoarea dividendelor pe anul 1996 plus dobinda, adica alte 5,8 miliarde lei. Acelasi tribunal iesean ii considera din nou 'cistigatori de drept'. Intervine, insa, Curtea de Apel care ii taie de la dobinda. Totalul 'acumulat' prin instante de APAPS s-a ridicat astfel la 10,87 miliarde lei. Au urmat contestatii peste contestatii, dar instantele s-au tinut ferme: APAPS are dreptate. Decizia finala a fost transmisa executorul judecatoresc pentru a fi pusa in aplicare.
Intre timp, 'Antibiotice' a trecut de sub administrarea APAPS in cea a Ministerului Sanatatii. Acelasi minister care are in subordonare toate unitatile spitalicesti. 'Am propus un ciclu de compensare intre institutiile statului. ?Antibiotice? are de recuperat de la spitale peste 560 miliarde lei. Datoriile noastre se ridica la aproape 300 miliarde lei, mare parte din ele fiind catre stat, care detine controlul la firma noastra. Nu s-a ajuns insa la nici o intelegere', a explicat directorul Nani.
Despre datoria catre APAPS, directorul de la 'Antibiotice' sustine ca ea va fi platita. 'Este vorba despre o decizie a instantei care trebuie rsepectata. Vom vedea ce este de facut. Totodata, vom actiona in instanta 3-4 spitale din tara care au cele mai mari datorii catre noi pentru a crea un precedent in acest sens. Toate spitalele judetene au datorii catre firma ieseana, iar la unele aceasta este de peste 30 de miliarde lei', a sustint Ioan Nani.
Sursa: Ziarul de Iasi, 24 iunie 2003.' -
Contractul de privatizare pentru TRACTORUL va fi semnat cu LANDINI pe 5 iulie
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Negocierile dintre APAPS si compania italiana Landini pentru privatizarea uzinei Tractorul Brasov vor fi finalizate in maxim 2 saptamani, urmand ca pe 5-6 iulie sa fie semnat contractul de vanzare-cumparare, sustin surse apropiate negocierilor.
Guvernul a amanat, in sedinta de saptamana trecuta, aprobarea strategiei de privatizare pentru Tractorul, deoarece, sustin sursele citate, au mai ramas cateva detalii de rezolvat. Privatizarea societatii brasovene va beneficia de o lege speciala, ca si in cazul Sidex, ca sa poata permite derularea negocierilor, fara ca APAPS sa mai publice anuntul de vanzare.
Sursele amintite spun ca aceasta decizie este justificata de faptul ca italienii s-au angajat sa nu faca disponibilizari colective si sa fabrice in continuare tractoare la Brasov. Fixarea ca termen limita 5 iulie pentru finalizarea negocierilor este impusa si de faptul ca, dupa aceasta data, Parlamentul intra in vacanta, iar Guvernul s-ar putea sa nu mai emita ordonante pentru privatizare pana in toamna (legea privind abilitarea Guvernului sa emita ordonante de urgenta in timpul vacantei parlamentare va primi votul final abia luni, 30 iunie).
Landini nu va prelua uzina brasoveana daca nu va fi rezolvata problema datoriilor societatii. Astfel ca, printr-o ordonanta de urgenta, Executivul urmeaza sa opereze conversia datoriior in actiunipe care compania italiana sa le poata rascumpara ulterior, precum si stergerea penalitatilor si a majorarilor de intarziere. Deputatul Constantin Nita, presedintele Organizatiei Brasov a PSD, a anuntat recent ca Guvernul si-a dat acordul ca Landini sa preia atat pachetul majoritar de actiuni detinut de APAPS, cat si pe cel detinut de AVAB.
Pe langa investitiile ce vor fi facute in societate (aprox. 40 milioane dolari), Landini va asigura si un sistem de creditare pentru producatorii agricoli romani care doresc sa cumpere tractoare produse la Brasov. Acest sistem se refera la o linie de creditare in valoare de 150 milioane EURO, in colaborare cu o banca comerciala din Romania, inca nenominalizata, dupa cum precizeaza Constantin Nita. Solicitantii de tractoare vor trebui sa plateasca doar un avans de maxim 15% din valoarea tractorului. Restul creditului va trebui rambursat intr-o perioada de la 3 la 5 ani, dobanda urmand sa fie suportata jumatate-jumatate de catre Landini si Guvern.
'Guvernul considera ca plata acestor sume poate fi inclusa in strategia guvernamentala de sprijinire a producatorilor agricoli, mai ales a celor cu ferme ale caror suprafete se incadreaza in prevederile legale actuale, dar si a micilor producatori agricoli, daca acestia o vor dori', a precizat deputatul Constantin Nita.
Sursa: Bursa, 24 iunie 2003.'
23.06.2003
-
Ministerul Industriei are unda verde pentru privatizarea sectoarelor energetic si minier
Romania libera SNP
___
Guvernul a mandatat Ministerul Industriei si Resurselor (MIR) sa privatizeze, in acest an, mai multe societati din sectoarele energetice (energie electrica, termica, petrol si gaze), precum si din cadrul industriei de aparare. In portofoliul MIR sunt in prezent 112 agenti economici, al caror capital social si patrimoniu insumeaza 153.441 miliarde de lei. Cele mai valoroase sunt societatile din energie al caror capital social, plus valoarea patrimoniului, se ridica la 97.793 miliarde de lei.
Urmeaza ca valoare societatile din sectorul petrolului, cu 38.581 miliarde de lei, societatile din sectorul gazelor - cu 7.995 miliarde lei, cele din sectorul minier - cu 6.103 miliarde de lei, unitatile din industria de aparare - cu 2.912 miliarde de lei si entitatile cu alte activitati - 57 miliarde de lei. In cazul privatizarii unor societati comerciale cu investitori strategici, vor putea fi oferite, contra cost, pachete de actiuni de pana la 10% din capitalul social detinut de MIR asociatiilor salariatilor din respectivele societati, au hotarat ministrii.
Compania petroliera rusa Lukoil a sarbatorit la sfarsitul saptamanii trecute cinci ani de prezenta pe piata romaneasca. Prezent la Bucuresti cu ocazia acestui moment aniversar, presedintele companiei, Vagit Alekperov, considera ca investitia realizata in Romania, cifrata pana in prezent la 200 de milioane de dolari, incepe sa-si arate roadele, proiectul romanesc devenind unul prioritar pentru compania rusa.
In acest an, Lukoil va investi prin filiala sa Lukoil Downstream Romania 96,1 milioane de dolari pentru cresterea numarului de benzinarii de la 125 la 200 pana la sfarsitul anului, la care se mai adauga 60 de milioane de dolari pentru modernizarea rafinariei Petrotel. Lucrarile aici vor dura pana in trimestrul al doilea al anului 2004, iar punerea in functiune a rafinariei va avea loc la sfarsitul trimestrului. Dupa finalizarea acestui proces, a declarat Vagit Alekperov, rafinaria va fi capabila sa produca carburanti conform normelor de calitate Euro 4.
Tot ca o noutate, presedintele Lukoil a anuntat ca activitatea companiei in Romania, Polonia si Republica Moldova va fi coordonata de la Bucuresti, prin intermediul filialei Lukoil Downstream Romania. In ceea ce priveste participarea companiei la procesul de privatizare al SNP-Petrom, Alekperov a afirmat ca deocamdata nu s-a luat nici o decizie. 'Am studiat cateva acte si urmeaza sa facem o analiza si un studiu pentru a putea lua o decizie', a afirmat acesta. Anul trecut filiala romaneasca a companiei a realizat o cifra de afaceri de 173 milioane de dolari, dar a incheiat anul pe pierdere.
Situatia pentru acest an se prezinta insa mult mai bine, in primele cinci luni inregistrandu-se un profit de 2,5 milioane dolari.
Sursa: Romania Libera, 23 iunie 2003.' -
Industria otelului nu va mai beneficia de subventii
Realitatea Romaneasca SIDG
___
Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, si secretarul general adjunct al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), Herwig Schlogl, au semnat, sambata, o declaratie comuna privind cooperarea in special in domeniile otelului si constructiilor navale. „Negociem un acord prin care sa ne exprimam pozitia impotriva acordarii de subventii in industria otelului“, a declarat, dupa semnarea declaratiei comune a celor doi oficiali, Herwig Schlogl.
Dan Ioan Popescu a afirmat, la randul sau, ca interventia statului prin acordarea de subventii in acest sector – cu multi angajati si o capacitate foarte mare de productie – a distorsionat atat in Romania, cat si in alte state concurenta pe piata siderurgica. Numarul de angajati in industria siderurgica a scazut de la un nivel de 220.000, inregistrat in 1990, la aproximativ 60.000.
„Politica OECD in acest sector este foarte clara: interventia guvernelor in industria siderurgica trebuie sa fie cat mai redusa“, a spus Dan Ioan Popescu. Potrivit acestuia, operatiunea de eliminare a unor datorii ale Sidex Galati „a fost catalogata drept sprijin financiar, si acest lucru nu va mai fi permis“. In declaratia celor doi oficiali se arata ca guvernele trebuie sa asigure existenta unor conditii competitive pe pietele siderurgice si in sectorul constructiei de nave.
Ministrul a precizat ca productia anuala de otel a scazut in ultimii ani de la un nivel de 18 milioane de tone la aproximativ 6 milioane de tone in 2002. Nivelul productiei de otel ar putea sa creasca, in urmatorii ani, pana la noua milioane de tone pe an, daca vor fi realizate investitii in acest sector, in conditiile in care capacitatea de productie anuala a unitatilor din Romania este de aproximativ noua milioane de tone, a adaugat ministrul.
Semnarea acestei declaratii comune survine dupa o serie de acuze venite din partea autoritatilor din SUA si din Canada referitor la incalcarea Legii concurentei de catre producatorii romani de otel prin vanzarea produselor sub pretul de cost. Autoritatea vamala din Canada (CCRA) a anuntat recent ca a inceput o investigatie in urma unei plangeri depuse de firma Algoma Steel, conform careia anumite importuri de otel, la pret de dumping, ar fi daunatoare pentru productia canadiana.
Produsele in cauza sunt importate din Bulgaria, Cehia si Romania. CCRA a constatat ca produsele siderurgice sunt vandute unor importatori din Canada la preturi mai mici decat cele practicate in tara de origine sau la preturi care nu asigura profit. Tribunalul International pentru Comert din Canada va incepe o ancheta preliminara si va emite o decizie in 60 de zile. Daca tribunalul decide ca importurile daunatoare au crescut si ca este justificata aplicarea unei suprataxe vamale antidumping, aceasta ar putea fi impusa retroactiv.
Anul trecut, Statele Unite au impus, la randul lor, taxe vamale suplimentare pentru produsele siderurgice, motivand ca importurile s-ar face la preturi de dumping.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 23 iunie 2003. -
FMI, Banca Mondiala si BERD - consultate in privinta privatizarii Petrom
Evenimentul Zilei SNP
___
Ministerul Economiei si Comertului va consulta specialistii FMI, ai Bancii Mondiale si BERD in privinta strategiei de privatizare a SNP Petrom, a anuntat, sambata, ministrul de resort Dan Ioan Popescu.
Variantele de privatizare elaborate de consultantul financiar vor fi discutate, saptamana aceasta, de catre Doru Laurian Badulescu, seful Oficiului Participatiilor Statului, cu reprezentantii celor trei organisme financiare internationale inainte de a ajunge pe masa executivului.
Potrivit lui Dan Ioan Popescu, una dintre variantele luate in calcul la privatizarea Societatii Nationale a Petrolului propune vanzarea unui pachet de 30-40a din capitalul social al SNP si o majorare de capital, caz in care statul ar putea renunta la “actiunea de aur”.
Calendarul de privatizare a SNP Petrom SA, convenit de comun acord cu oficialii FMI, prevede ca, la sfarsitul acestei luni, sa se publice anuntul de privatizare a SNP, strategia de privatizare urmand sa fie aprobata in prealabil de guvernul roman.
Sursa: www.evenimentulzilei.ro, 23 iunie 2003. -
Posibile investitii turcesti in sectorul energetic din Romania
Curierul National
___
Ministrul turc al finantelor cere ajutorul Bucurestiului pentru o eventuala integrare in Uniunea Europeana
Firmele turcesti vor sa investeasca mai mult in turismul si transportul maritim romanesc si sunt interesate de privatizarea sectorului energetic, a declarat Kemal Unakitan, ministrul turc al finantelor, in cadrul unei intrevederi cu Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice.
Unakitan, fost afacerist turc care a investit in Romania, a declarat ca cele doua tari trebuie sa coopereze mai strans in dezvoltarea sistemelor de transport pe Dunare si Marea Neagra in vederea intensificarii schimburilor comerciale, care anul trecut s-au ridicat la 1,2 miliarde de dolari.
Spre deosebire de reticenta autoritatilor de la Bucuresti, ministrul turc s-a aratat convins ca Romania va intra in Uniunea Europeana in 2007, fapt pentru care a cerut oficial sprijinul departamentelor romane de integrare in vederea elaborarii unor strategii care sa permita ulterior Turciei sa spere la integrarea comunitara.
Unakitan a afirmat ca „Turcia a sustinut Romania la integrarea in NATO, acum a venit randul Romaniei sa-si impartaseasca experienta Turciei in vederea integrarii in Uniunea Europeana“.
Turcia, stat cu un Produs Intern Brut de 200 de miliarde de dolari, va renunta de anul viitor la colaborarea cu Fondul Monetar International. Unakitan a declarat, referitor la acest aspect: „Asa credem ca e bine pentru Turcia“. Romania reuseste sa foloseasca foarte bine banii de la FMI, iar tratamentul dur „aplicat populatiei din Romania va da roade mai tarziu“, a subliniat ministrul turc.
Sursa: Curierul National, 23 iunie 2003.
20.06.2003
-
Petrom, pe ultima suta de metri
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Privatizarea SNP Petrom, cea mai mare companie de pe piata romaneasca, s-ar putea realiza prin vanzarea directa a unui pachet de circa 30-40% din actiunile companiei, urmand ca investitorul strategic sa detina cel putin 51% din Petrom, dupa participarea in prealabil la o majorare de capital.
Aceasta pare sa fie in acest moment varianta agreata de catre autoritatile romane de a ceda pachetul majoritar al Petrom, potrivit lui Gheorghe Constantinescu, directorul general al companiei.
Cea mai agreata varianta este cea a unei investitii in Petrom, care sa dea stabilitate si garantie dezvoltarii societatii noastre pe termen lung. Pachetul vandut direct investitorului strategic ar putea fi de 30-40%, urmand ca acesta sa detina pachetul majoritar prin aport de capital in societate.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 iunie 2003. -
Volume mari, un lucru cu care SNP ne-a obisnuit
Curierul National SNP
___
Referitor la volumul mare de actiuni Petrom tranzactionate la Bursa, chiar daca exista posibilitatea ca in spatele lor sa se afle un investitor puternic sau chiar un fond de investitii interesat de companiile care activeaza in domeniul petrolier, atat in amonte cat si in aval, Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, afirma ca nu este vorba despre o situatie fara precedent. 'Au mai existat tranzactii mari cu aceste titluri, chiar daca cea de miercuri s-a situat printre cele mai semnificative pentru Petrom', sustine Farmache. El mai arata ca a fost vorba despre o tranzactie normala.
La randul sau, Liviu Luca, liderul Federatiei Sindicatelor Libere si Independente Petrom (care se afla zilele acestea in China), declara ca nu are nici o legatura cu aceasta tranzactie si nu cunoaste amanunte referitoare la ea.
Pe de alta parte, la inceputul acestei luni, Luca preciza ca sindicatele din Petrom au dreptul sa cumpere maxim 10 la suta din companie. El arata ca aceste actiuni pot fi achizitionate la valoarea nominala. 'Este vorba de circa 3.000 de miliarde de lei, o suma uriasa'. Presedintele FSLI mai preciza ca sindicatul este dispus sa angajeze specialisti care sa negocieze cumpararea pachetului de actiuni. 'Suntem dispusi sa le platim chiar si 10.000 de dolari pe luna pentru a da randament', mai spunea Luca.
Sursa: Curierul National, 20 iunie 2003.
' -
Reprezentantii fondurilor straine pregatesc noi investitii in Romania
Adevarul
___
Chiar daca, in acest an, doua dintre fondurile de investitii straine se vor inchide, societatile de administrare pregatesc noi investitii pentru Romania. Fondurile care se vor inchide sunt Romanian Investment Fund - actionar principal al unor companii din Romania precum Marmosim (26%), Policolor (35%), Rolast (30%) - si SG Romanian Fund - cu investitii in Orange, Luxten, Dorna Lactate. Iesirea din investitii se va realiza prin vanzarea pachetelor de actiuni detinute in aceste companii unor investitori strategici.
'Deocamdata nu am iesit din nici o investitie, dar sigur acest lucru se va realiza in acest an, dat fiind faptul ca face parte din strategia noastra', ne-a declarat Ion Florescu, presedintele Capital, administratorul acestor fonduri. Se vor realiza in schimb alte investitii in intreprinderi mijlocii, prin Romanian Reconstruction Capital (RRC), valoarea acestora ridicandu-se la aproximativ 5 milioane de dolari, adauga Ion Florescu.
RRC detine deja actiuni la Socep Constanta (21%), Policolor (10%), respectiv Terapia Cluj (5%). Investitiile realizate pana acum in Romania de catre cele trei fonduri, aflate sub administrarea Capital, se ridica la 100 de milioane de dolari si, potrivit lui Florescu, schimbarile in bine intervenite pe piata din tara noastra au facut ca afacerile sa mearga din ce in ce mai bine.
De aceeasi parere este si Lucian Perl, reprezentantul Polish Enterprise Fund IV, care spune ca desi fondul este actionar doar intr-o singura companie - Orange (3%) - cei trei ani de experienta de cand s-a realizat investitia initiala au fost convingatori pentru a realiza si alte investitii in Romania.
'Nu am gasit inca un proiect viabil care sa ne atraga si sa ne faca sa investim in el, poate si datorita limitei minime a investitiei de 5 milioane de dolari, dar suntem in cateva negocieri si speram ca in acest an sa preluam actiuni si la alte companii', ne-a declarat Lucian Perl.
Cat despre pachetul detinut de fond la Orange, reprezentantul fondului considera ca anul viitor, cel tarziu peste doi ani, acesta va fi vandut sau poate listat la bursa. Un alt fond cu investitii importante in dezvoltarea unor firme mari din Romania - Brewery Holding si Mobifon - este Advent International.
Nici pentru acest fond nu se pune inca problema vinderii pachetului de actiuni si iesirii din afacerile respective. 'Deocamdata asteptam cu mult interes adoptarea si implementarea legislatiei europene, care va modifica semnificativ mediul de afaceri', a declarat Gelu Tudose, reprezentantul Advent International. Se vor face insa, pana la sfarsitul anului, investitii in valoare de 10-15 milioane de dolari, in domenii similare celor existente si in alte domenii care vor prezenta interes pentru Advent International, a mai spus Tudose.
Sursa: Adevarul, 20 iunie 2003.'
Pagina