In 1999 Romania a trecut de putin pe langa starea de incapacitate de plata. Si tot in 1999 s-au listat la Bursa de Valori Bucuresti actiunile celor cinci SIF-uri. Create in urma programului de privatizare in masa, SIF au preluat pachete de actiuni la diverse societati. Reprezentau o colectie de participatii (in general minoritare) la companii romanesti avand un management romanesc numit, cel putin in prima faza, pe filiera politica.
Listarea lor a fost primita cu neincredere; cine ar fi pariat, intr-o perioada atat de proasta din punct de vedere economic, pe actiunile unor astfel de companii? Ar fi putut fi ele o carte castigatoare intr-un peisaj economic si social atat de gri?
Ca urmare a faptului ca toate actiunile erau detinute de micii actionari, volumele de tranzactionare erau mari, in timp ce pretul actiunilor se mentinea scazut. In primii ani de tranzactionare, actiunile SIF au devenit cele mai lichide actiuni listate la BVB, tranzactionandu- se constant sute de mii de actiuni zilnic.
Mai jos gasiti o copie dintr-un ziar al vremii (ZF, 22 februarie 2001) cu un sumar de tranzactionare. Se tranzactionau sute de mii de actiuni la preturi mult sub 1.000 de lei vechi sau 0,1 lei noi.
Cei care au avut inspiratia sa cumpere, in acea perioada, astfel de actiuni au primit dividende an de an iar cursul de tranzactionare a crescut la cote nebanuite. Vedeti mai jos evolutia actiunilor SIF5 in primii 7 ani de la listare.
Practic, cine cumpara actiuni SIF5 (un exemplu dintre cele cinci SIF) la preturi cuprinse intre 3 si 7 bani pe parcursul anilor 1999, 2000 sau 2001 putea sa vanda la preturi de peste 4 lei in 2007. Fara a pune la socoteala si dividendele incasate, castigurile din aprecierea actiunilor au insemnat o multiplicare de peste 50 de ori a sumelor investite pentru cei care au vandut in 2007.