Editoriale

Este vorba, desigur, despre turbulentele politice din ultima luna din Romania, care au avut la baza rezultatul votului din 24 noiembrie, acesta avand la randul sau la baza ceea ce putem spune ca reprezinta, fara a exagera, un act de razboi hibrid impotriva Romaniei. Desigur, faptul ca un asemenea act ne-a prins complet lipsiti de aparare nu poate decat sa ne ingrijoreze, fiind in egala masura un semnal pentru autorii sai ca au aici un teren fertil pe care pot lansa si alte actiuni ostile.

Putea fi anticipata o asemenea succesiune de evenimente? Foarte greu. Dincolo de faptul ca sondajele premergatoare primului tur al alegerilor prezidentiale au fost complet pe langa realitate, un lucru care s-a mai intamplat totusi in trecut, felul in care a fost propulsat brusc un personaj care practic nu exista cu o luna sau doua inaintea alegerilor este absolut socant. Clarvazator sa fii si nu ai putea sa-ti dai seama ca se va intampla asa ceva. La fel cum ulterior era destul de greu de estimat faptul ca vor fi anulate alegerile cu doar doua zile inainte sa aiba locul turul al doilea.

Piata de capital este un domeniu care are de obicei o doza de predictibilitate, cel putin in ceea ce priveste relatiile de cauzalitate dintre indicatorii economici si evolutia pretului actiunilor. Atunci cand isi fac loc elemente complet imprevizibile, asa cum am ajuns sa vedem in ultimii ani (pandemie, razboi, iar acum incertitudine politica), toate calculele ajung sa fie date peste cap, iar indicatorii macroeconomici care anterior anuntau cu un grad mare de precizie directia Bursei nu mai valoreaza aproape nimic.

Ce sa faci in asemenea conditii? In primul rand, sa nu te pierzi cu firea. Volatilitatea mai mare aduce cu ea riscuri, dar si oportunitati semnificative, pe care altfel nu le-ai avea. Asa cum observam in editorialul din luna ianuarie, maturizarea pietei de capital locale face ca in prezent sa nu mai poata fi obtinute randamente de peste 100% pe an, asa cum se intampla inainte de anul 2007, insa in 3 din ultimii 6 ani au putut fi obtinute randamente de peste 30% pe an (fara a lua in calcul si dividendele) in conditiile revenirii cotatiilor dupa perioade mai slabe determinate tocmai de evenimentele neprevazute enumerate mai sus.

In afara de volatilitatea de la finalul anului, care poate fi observata cu ochiul liber, se cuvine sa mai facem doua observatii legate de anul care se va incheia in curand.

Asadar, nu alegerile au fost cele care au afectat mai mult cotatiile actiunilor de la Bursa de Valori Bucuresti. Asta nu inseamna ca mediul politic nu a jucat un rol important in evolutia bursiera. Pomenile electorale si ascunderea sub pres a situatiei precare in care se afla finantele publice ale tarii nu au mai pacalit nici macar alegatorii, asa cum s-a vazut din rezultatul alegerilor, cu atat mai putin puteau pacali investitorii. Nu trebuie omis nici faptul ca mai multi dintre emitentii mari de Stat, plus cativa dintre cei privati din domenii in care Statul are un cuvant greu de spus, au avut rezultate financiare in scadere mare fata de anul trecut, un lucru care a pus presiune pe pretul actiunilor si pe evolutia indicilor bursieri.

Scaderea BET din a doua jumatate a anului a fost decorelata de evolutiile pietelor mari, indicele american S&P 500 si cel german DAX avand evolutii pozitive in aceeasi perioada, insa nu a fost una singulara. Indicele polonez WIG20, reprezentantul celei mai importante piete de capital din regiune, a mers in aceeasi directie, depreciindu-se cu 14,38% intre 15 iulie si momentul actual. De altfel, WIG20 este pe minus fata de inceputul anului atat in moneda locala, cat si in dolari americani, in aceeasi situatie fiind si alte piete din regiune, precum cele din Estonia, Slovacia si Letonia. Exista, totusi, si piete din estul Europei care au avut evolutii mult mai bune, in principal cele din Slovenia, Serbia, Croatia, Cehia, Bulgaria si Ungaria. In acest an evolutiile bursiere nu au mai fost grupate pe criterii geografice, iar indicii europeni au avut variatii intr-o plaja foarte larga, de la o scadere de 37,93% fata de inceputul anului in USD pentru indicele bursei din Letonia pana la o crestere de 47,81% pentru cel al pietei din Cipru. In acest interval foarte mare, indicele BET este undeva la mijloc, cu o crestere de 2,9% in USD fata de inceputul anului, in timp ce cresterea in moneda nationala este de 8,83%. Nu este un an exceptional, dar putea fi mai rau, avand in vedere situatia politica delicata si norii negri care se anunta pentru economie in anul urmator.

A doua observatie nu vine de la graficul indicelui BET, ci de la evolutia celor mai importante actiuni listate la bursa din Bucuresti. Daca piata in ansamblul sau a fost imprevizibila, inregistrand oscilatii determinate de evenimente greu de anticipat, actiunile luate separat au avut evolutii mult mai rationale. In topul celor mai mari cresteri bursiere fata de inceputul anului regasim in principal emitenti pentru care rezultatele financiare au mers bine in cursul anului, asa cum este cazul Antibiotice, Sphera Franchise Group, Digi Communications sau Transelectrica, intr-o situatie asemanatoare fiind si MedLife, care este inca departe de rezultatele la care ajunsese in perioada pandemiei COVID-19, dar pare sa se fi incadrat pe o traiectorie pozitiva. La polul opus avem emitenti cu rezultate financiare in scadere, cum ar fi Transport Trade Services, Nuclearelectrica sau Teraplast, dar si Fondul Proprietatea, pentru care perspectivele s-au deteriorat considerabil dupa vanzarea pachetului de actiuni Hidroelectrica si distribuirea banilor rezultati catre actionari.

Daca avem in vedere faptul ca emitenti precum Sphera Franchise Group si MedLife au avut cresteri ale cotatiilor de circa 50% fata de inceputul anului, fara sa luam in considerare si dividendele distribuite de primul dintre cei doi emitenti, Digi Communications putin sub 50%, iar alti cativa emitenti mari intre 20% si 30%, e clar ca o pozitionare inspirata pe emitentii potriviti putea anula nu doar efectele negative produse de haosul politic din ultima luna, ci si tendinta descendenta manifestata de piata in a doua jumatate a anului. Iar pozitionarea pe un emitent sau altul porneste de la calcule in care intra elemente previzibile si de la analiza rezultatelor financiare ale fiecarui emitent, nu de la incercarea de a anticipa cine va castiga un rand de alegeri si daca acele alegeri vor fi anulate sau nu.

In mod paradoxal, la finalul unui an marcat de socul electoral petrecut cu aproape o luna in urma si de evenimentele exceptionale care au urmat, concluzia pe care o putem trage nu e ca mai bine ne apucam de pariuri sau pacanele, care deja nu mai par atat de imprevizibile. Dimpotriva, e un moment in care e bine sa punem accentul si mai mult pe analiza fundamentala, care ne poate arata ce emitenti au potentialul de a supraperforma piata.