Ele sunt asemanatoare cu optiunile, diferenta principala fiind ca warrant-urile nu sunt standardizate, ele fiind emise de institutii financiare in conditiile pe care acestea le considera optime. Prin urmare, un warrant poate avea orice caracteristici, incluzand scadenta, pretul de exercitare sau multiplicatorul. De asemenea, warrant-urile sunt emise intr-un numar limitat si vandute investitorilor, in timp ce pe optiuni, la fel ca si pe contractele futures listate la Bursa, se pot deschide oricate pozitii de vanzare/cumparare.
Warrant-urile care dau dreptul de a cumpara activul suport se numesc "Call”, iar cele care dau dreptul de a-l vinde se numesc "Put”, aceleasi denumiri folosite si in cazul optiunilor. Pentru a avea dreptul de a cumpara sau de a vinde activul suport la scadenta, cumparatorul warrant-ului plateste o prima, acesta fiind de fapt pretul la care se tranzactioneaza in piata instrumentul financiar.
De exemplu, warrant-ul RCBRD17F1, un warrant de tip Call avand ca activ suport actiunile BRD, a fost emis la data de 7.06.2016, la pretul de 0,78 lei, o unitate dand dreptul de a cumpara o actiune BRD la pretul de 12 lei, la data de 16.06.2017. Pentru a ajunge pe profit, ar fi nevoie ca la data de 16.06.2017 pretul actiunii BRD sa fie mai mare de 12,78 lei. Pe de alta parte, pierderea este limitata la cei 0,78 lei platiti la inceput, mai putin decat s-ar putea pierde cumparand direct actiuni.
Un aspect important, in cazul warrant-urilor tranzactionate in Romania, este acela ca decontarea la data scadentei se face in bani, nu in natura. Mai exact, detinatorul unui warrant de tip Call primeste diferenta dintre pretul de piata al activului suport si pretul de exercitare, in cazul in care aceasta este pozitiva. Pentru un warrant de tip Put, va fi vorba de inversul aceste diferente. In cazul decontarii in natura, detinatorul warrantului ar fi trebuit sa realizeze efectiv tranzactia de vanzare sau cumparare in termenii stabiliti initial.
Faptul ca pentru a simula cumpararea unei actiuni in valoare de 12 lei este nevoie de numai 0,78 lei face ca warrant-urile sa aiba efect de levier, la fel ca si in cazul certificatelor turbo. Tot ca in cazul certificatelor turbo, levierul este unul intrinsec, variabil in functie de pretul warrant-ului si ramane acelasi din momentul in care are loc investitia.
O confuzie usor de facut este intre cumpararea unui warrant si cumpararea activului suport. In exemplul de mai sus, cele doua coincid, cumpararea warrant-ului dand nastere unei pozitii de cumparare (conditionata de pretul de la data scadentei) pe activul suport. Daca ne asteptam insa ca actiunile BRD sa se deprecieze in perioada urmatoare si am vrea sa avem optiunea de a vinde la scadenta, trebuie sa cumparam un warrant de tip Put.
Pretul warrant-urilor se schimba in functie de pretul de piata al activului suport si de perioada ramasa pana la scadenta, asa ca se poate obtine profit de pe urma lor in orice moment. In exemplul de mai sus, daca pretul actiunii BRD ar ajunge la 14 lei, pretul warrant-ului ar creste la randul sau, reflectand profitul mai mare care poate fi obtinut la scadenta.
Majoritatea warrant-urilor disponibile la tranzactionare la BVB au ca activ suport actiuni romanesti listate. Exista de asemenea instrumente cu activ suport aur sau indici locali si internationali.