BET +8%. BET-NG + 9,7%. BET-XT +7,7%. Stiu, nu par niste randamente spectaculoase intr-o perioada in care Bitcoin-ul sau "Ripla” (Ripple, pentru cine nu e familiarizat) trec pe la nasul romanilor mirosul imbogatirii rapide mai ceva ca Ioan Stoica, fondatorul Caritas, in urma cu doua decenii si jumatate. Insa pentru aceia dintre noi care mai sunt cu picioarele pe pamant, un asemenea randament in mai putin de trei saptamani chiar e spectaculos.
Pe termen lung, un randament de 10% pe an te claseaza in categoria numelor mari din domeniul investitiilor. Bernie Madoff a tinut in viata o schema Ponzi cu randamente (false, evident) de circa 15% anual, randamente pentru care toata lumea il vedea ca pe un geniu investitional. Asadar, 8-10% pentru primele trei saptamani de tranzactionare din an e destul de mult.
Cred ca mai important decat randamentele este insa contextul in care ele au fost obtinute. Pentru cine a uitat, iata despre ce se vorbea in ultimele luni ale anului trecut: "iuresul deprecierilor”, "zodie a scaderilor” (http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/iuresul-deprecierilor-bursa-scaderi-8-decembrie-10-sedinte-tranzactionare-ramase-2017-bursa-bucuresti-intrat-intr-zodie-scaderilor-deprecieri-indicilor-2-16853225), "extragere de lichiditati” (https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/bursa-puseu-scadere-nivel-regional-strainii-vand-acum-stiu-vor-gasi-lichiditate-vremuri-grele-spune-analist-declin-actiunilor-bancare-sif-urile-sfideaza-tabloul-rosu-17458998), record de sedinte consecutive de scadere (http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/banca-transilvania-a-pierdut-1-mld-lei-din-capitalizare-in-seria-celor-13-sedinte-consecutive-de-scadere-a-indicelui-bet-16812612).
La finalul anului trecut nu se vorbea decat despre lucruri negative, iar intrebarea primita cel mai des de la presa era "De ce scade actiunea X?”. Atunci cand motivul scaderii e clar, si raspunsul la intrebare e simplu. Daca piata scade cand ar fi de asteptat sa creasca, incep sa apara explicatiile scoase din burta, teoriile conspiratiei si, in final, panica. De regula, explicatia gasita de micul investitor e ca in piata exista cineva care are informatii inaccesibile altora. Ca scaderile au un motiv, dar acel motiv e unul cunoscut doar de cativa initiati, iar ceilalti il vor afla de-abia mai tarziu, probabil prea tarziu. Cu foarte putine exceptii, asta e o prostie. Nu are nimeni vreo informatie ascunsa care, daca ar fi cunoscuta si de ceilalti, ar prabusi pretul.
In realitate, de cele mai multe ori e vorba pur si simplu de faptul ca fiecare investitor are o abordare diferita. Uneori nici nu e vorba de abordare, ci de factori 100% externi: fonduri de investitii care se inchid sau se lanseaza, recalibrari ale strategiilor investitionale, acoperiri ale pierderilor de pe alte piete, optimizari fiscale, etc. Bursa e ca o tabla Ouija, iar preturile actiunilor se formeaza din miscarile pe care le fac toti investitorii care participa la piata. Lipsa de lichiditate face ca miscarile bursei din Romania sa fie mai ample, iar in unele cazuri sa ajunga "pe contrasens” fata de pietele internationale si fata de fundamentele economice. Pe termen scurt, acest lucru se poate intampla si pe piete cu lichiditate mult mai mare. Din cand in cand apare cate un "flash crash” care se corecteaza rapid, din motive care uneori raman un mister ani de zile, poate chiar pentru totdeauna.
De ce am inceput editorialul cu cresterile din 2018 ale indicilor? Pentru ca ele scot in fata cea mai importanta lectie despre piata de capital: preturile ajung intotdeauna acolo unde le dicteaza fundamentele economice ale emitentului. Uneori mai devreme, alteori mai tarziu. "Meciurile sunt castigate de jucatorii care se concentreaza la terenul de joc, nu de cei ai caror ochi sunt lipiti de tabela de marcaj”, spunea Warren Buffet in urma cu aproape patru ani (https://www.cnbc.com/2014/02/24/warren-buffetts-three-fundamentals-of-investing.html). Evident, terenul de joc sunt fundamentele activelor in care investesti, iar pe tabela de marcaj este pretul de piata al acelor active. Un emitent bun ramane la fel de bun si dupa o scadere de 10-20% a pretului actiunii, iar un bitcoin ramane tot bitcoin si la 10.000 sau 20.000 de dolari.
Aici iese la lumina o a doua lectie importanta despre piata de capital: teoriile conspiratiei sunt intotdeauna false. Probabilitatea ca cineva sa vanda sau sa cumpere pe baza unor informatii ne-publice este atat de mica intr-o epoca a retelelor de socializare si presei online, in care totul ajunge rapid la urechile publicului, incat nici nu merita luata in considerare in luarea unei decizii de investitii. Tot ce e important despre un activ se stie deja, depinde doar cum interpreteaza investitorii acele informatii.
Ce merita luat in considerare, si va merita intotdeauna, este afacerea in care investesti. La BVB exista multe afaceri care merg bine, la preturi rezonabile ale actiunilor. In decembrie, sau in perioada in care indicele BET a avut 13 sedinte consecutive de scadere, nu era nevoie de vreun doctorat in economie pentru a intelege ca acele afaceri merg bine. Tabela de marcaj arata un scor tot mai prost, dar pe terenul de joc lucrurile mergeau in continuare bine. Ianuarie 2018 a aratat ca tabela de marcaj se defectase temporar, iar scorul ar fi trebuit sa fie altul. Pentru cei care nici macar nu fusesera atenti la ea nu a fost nicio surpriza. Ceilalti, care erau deja cu mintea la un blat, au fost prinsi pe picior gresit, iar multi au pierdut bani.
E foarte greu sa te mai gandesti la fundamentele actiunilor atunci cand sentimentul pietei e clar unul negativ, iar toate titlurile din presa economica sunt deprimante. E greu sa rezisti tentatiei de a vinde, de cumparat nici nu mai poate fi vorba. Nu e insa imposibil. La urma urmei, daca Warren Buffet a putut sa faca asta, de ce nu ar putea sa o faca oricare dintre noi? Privind inapoi, acum stiu si raspunsul pe care ar fi trebuit sa-l dau la intrebarea "De ce scade actiunea X?”. Raspunsul e simplu: "Are vreo importanta?”.
Autor: Marius Pandele