In ultima saptamana s-au tot facut aprecieri in legatura cu ce a reprezentat esecul ofertei de actiuni SNP. Ce putem spune cu certitudine este faptul ca nu putem nominaliza un vinovat ci mai degraba putem sa analizam cu atentie contextul si actorii implicati in aceasta operatiune pentru a identifica ce s-a intamplat de fapt.
In ceea ce priveste intermediarii ce au format consortiul acestei oferte este evident faptul ca nu se poate pune la indoiala capacitatea lor de a gestiona o astfel de operatiune. Ce putem comenta pe aceasta tema este pe de-o parte modalitatea prin care se putea subscrie caracterizata simplu prin greoaie, birocratica si inceata iar pe de alta parte gradul de promovare pe care il consider minim.
Daca e sa ne referim la contextul pietelor financiare este evident faptul ca aceasta oferta si-a facut aparitia intr-un moment destul de agitat. Este un moment in care marii investitori nu cumpara ci asteapta sa se produca un eveniment suficient de puternic care sa deprecieze activele, pentru a putea fi achizitionate in conditii cat mai avantajoase. In situatia in care consortiul de intermediere a avertizat statul roman de situatia neprielnica si acesta din urma nu a tinut cont de aceste date, atunci cred ca lectia ar trebui sa fie invatata pentru viitoarele operatiuni de acest gen. Si aici ma refer la faptul ca in primul rand trebuia ales un alt moment al ofertei, iar daca era presiunea vanzarii (ceea ce nu a reiesit a fi) statul trebuia sa isi formuleze alte asteptari de pret.
Ce concluzie putem trage dupa aceasta oferta?
Contextul actual al pietelor financiare a indepartat destul de mult investitorii de sectorul actiunilor, facand neatractive operatiunile cu astfel de instrumente financiare. Cu atat mai mult in aceste situati, investitorii mari nu se orienteaza cu investitiile catre piete de categoria celei de la Bucuresti. Lucrul acesta este vizibil de multe saptamani pe bursa locala, putandu-se identifica cu usurinta structura jucatorilor dupa modul in care evolueaza BVB pe ansamblu (jucatori locali de talie mica cu comportament orientat spre castiguri rapide si intr-un termen scurt).
Statul roman inca nu este familiarizat cu acesta modalitate de valorificare a activelor, dovedindu-se rigid in as formula asteptari si a asculta alte pareri.
La nivelul intermediarilor si operatorului de piata putem mentiona faptul ca inexistenta unui mecanism standard aplicabil tuturor subscrierilor in cadrul ofertelor, mecanism care sa aiba ca trasaturi transparenta, viteza, corectitudine, minim de birocratie, conduce inevitabil la strangulari ale unui astfel de proces.
Adrian Barbulescu
Director Adj. Operatiuni
29 iulie 2011
Autor: Adrian Barbulescu