Alegerile din Statele Unite au adus cu sine, dupa cum era de asteptat, o volatilitate in crestere a pietelor bursiere. Dupa o prima miscare pozitiva, motivata de iesirea din zona de incertitudine politica, am asistat in ultimele zile la corectii semnificative pe fondul unei “deprimari” evidente a sentimentului investitorilor.
Aceasta schimbare de viziune s-a produs pe seama aparitiei in zona publica a unei discutii ce a fost amanata in trecut, dar care, incepand de anul viitor nu mai suporta amanare. Este vorba de o problema “europeana” si anume consolidarea fiscala a unei economii care a cheltuit imens in ultimii ani pentru a se mentine la linia de plutire si care, acum, va trebui sa gaseasca si alte solutii pentru a continua cresterea.
La fel ca toate economiile occidentale dezvoltate si economia americana s-a bazat in ultimii ani mult prea mult pe aportul statului, care la randul sau a trebuit sa se imprumute in mod accelerat pentru a face fata nevoilor pe termen scurt ale unei societati care si-a pierdut substantial din capacitatea de a genera resurse financiare suficiente pentru mentinerea unor standarde inalte. Indatorarea statului pentru sustinerea unei economii suferinde a fost o solutie pe termen scurt, insa termenul scurt a expirat (ne indreptam spre al cincilea an de criza). Acum nu se mai poate ignora faptul ca aceasta solutie nu este sustenabila, cu atat mai mult cu cat ea a fost amanata in mod intentionat de clasa politica americana, tocmai pentru a nu perturba procesul electoral din ultimele luni.
Problema, pe care clasa politica americana va trebui sa o clarifice in urmatoarele luni, are sanse ridicate sa produca ceea ce este deja un laitmotiv in lumea europeana: nevoia de a consolida finantele publice. Intrucat cresterea economica este si va fi anemica, solutiile nu pot fi furnizate decat de o reducere a cheltuielilor statului sau de cresterea veniturilor colectate prin cresterea taxelor percepute contribuabililor americani.
Intrucat democratii sunt cei care au castigat ultima batalie politica, acestia sunt creditati ca vor avea puterea de a decide o solutie politica mai apropiata de viziunea lor. Acest lucru ar insemna taxe mai mari si implicit mai putini bani lasati contribuabililor. De aici, frica fata de un consum mai redus si implicit de recesiune economica. Ca atare, viziunea pesimista asupra evolutiei burselor isi gaseste un temei suficient de solid pentru a explica scaderile recente.
Dupa cum spuneam Europa este un laborator “bine dotat” pentru a gasi un raspuns corect la dilema americana. Intre solutia germana si cea mediteraniana raspunsul este unul deja evident. O crestere a veniturilor bugetare si mai ales o reducere a cheltuielilor publice (in special al celor birocratice) este singurul raspuns realist. Chiar daca profund nepopulara si cu costuri politice greu calculabile, pare singura solutie viabila pe termen lung la o problema pe care societetea occidentala “a creat-o” in ultimele decenii.
Cresterea deosebita a productivitatii societatii occidentale dupa al doilea razboi mondial s-a tradus prin genererea de venituri semnificative pentru state, care au putut astfel finanta servicii sociale extinse si de o calitate inalta. Odata ce acest surplus de productivitate a inceput sa se piarda, nu s-a inregistrat o ajustare a acestor cheltuieli, solutia gasita si acceptata de societate fiind aceea de a finanta pe seama statului acelasi nivel de cheltuieli. Banii ieftini au fost atractivi si au determinat alegerea unei solutii de amanare in speranta iluzorie a regasirii unor rezerve de productivitate. In fond, criza pe care o traversam releva tocmai caracterul iluzoriu al acestor politici.
In prezent, intr-un fel sau altul, ajustarea economica si sociala va functiona. Fie ca va fi rationala si programata (modelul german), fie ca va fi impusa de o realitate ce nu mai poate fi ascunsa (modelul mediteranean) va fi un fenomen pe care intreaga lume occidentala il va parcurge. Pentru burse este o veste proasta pe termen scurt insa cred pe termen lung este o veste pozitiva. Atata timp cat vor exista deficite structurale ale economiei, investitorii vor fi sceptici iar prudenta va domina discursul si mai ales actiunea economica.
Doar atunci cand problemele economice majore vor fi rezolvate vom putea spera la intrarea intr-un nou ciclu economic. Iar economia si bursele au nevoie de asa ceva pentru a creste durabil. Pentru cei prea pesimisti in aceasta chestiune nu putem decat sa le amintim ca bursele sunt (de fapt ar trebui sa fie) preponderent piete de capital pe termen lung.
Alin Brendea
Dir. Operatiuni Prime Transaction
9 noiembrie 2012
Autor: Alin Brendea