In prima parte a acestui editorial, disponibila aici, am trecut in revista trei indicatori (cererile de somaj, increderea consumatorilor si ZEW). In aceasta a doua parte voi argumenta utilitatea ratei somajului extins din SUA, a sondajului Ifo din Germania si a productiei industriale din China in formarea unei perspective care poate anticipa evolutia economica globala si evolutia pretului activelor.
Rata somajului si rata somajului extins (SUA)
Sursa: Prime Transaction, portalseven.com, bls.gov
Rata somajului este un indicator binecunoscut de toata lumea. Insa, in forma ei uzuala, include doar persoanele care isi cauta activ loc de munca. In forma extinsa, acesta include si persoanele somere care au renuntat sa-si mai caute loc de munca, precum si persoanele care nu au gasit un loc de munca cu norma intreaga si au acceptat o pozitie “part-time”. Tinand cont ca rata somajului se mentine ridicata in primii ani de revenire dupa o recesiune, indicatorul este mult mai folositor in a anticipa o inrautatire a situatiei economice, sectorul privat reactionand rapid la o scadere a volumului de munca, avand in vedere ca salariile reprezinta un cost important. Se remarca minimele ratelor somajului de la sfarsitul anilor 2000 si 2007, accelerarea din prima parte a recesiunii si mentinerea relativ constanta o perioada dupa iesirea din recesiune. Fata de rata somajului actuala de 9,4%, rata extinsa atinge valoarea de 16,7%.
Sondajul Ifo (Germania)
Sursa: Forex Factory
Releva perceptia a circa 7000 de proprietari de afaceri germani asupra conditiilor de business actuale si pentru urmatoarele 6 luni. De remarcat scaderea abrupta de la jumatatea anului 2008, precum si revenirea puternica din 2009 a asteptarilor de crestere pentru economia germana si care raman pe un trend ascendent, optimismul depasind chiar valorile din 2007.
Productia industriala (China)
Sursa: Forex Factory
Masoara cresterea procentuala anuala ajustata cu inflatia. De remarcat ca la nivelul minim atins in 2009 era vorba tot de o crestere anuala, dar cu o valoare mai mica (+3,8%), si nu de o scadere, asa cum am intalnit in majoritatea celorlalte tari. Deasemenea, in timp ce la inceputul anului 2007 asteptarile analistilor (evidentiate pe grafic prin linii orizontale galbene) au fost intrecute, spre sfarsitul anului 2007 si aproape pe tot parcursul lui 2008 valorile raportate au fost constant sub estimarile analistilor. Cresterea ulterioara din 2009 a fost in oglinda cu scaderea din 2008, valorile actuale relevand o crestere anuala de peste 13%, oficialii chinezi reusind sa tempereze cresterea de peste 20% de la inceputul anului 2010 in incercarea de a limita cresterea preturilor.
Andrei Petrescu
Head of Research
20 ianuarie 2011
Autor: Andrei Petrescu