Editoriale

Varful economic atins in 2007 a facut din piata de capital de la acea vreme un centru de interes, o alternativa solida si o solutie de plasare a capitalurilor. Riscurile pareau reduse celor ce se raportau doar la perioada anterioara si astfel atentia la alegerea produsului bursier potrivit a fost depasita ca importanta de ceilalti factori investitionali.

S-a ajuns astfel ca dupa un interval relativ scurt, pierderile inregistrate in portofoliile celor ce au cumparat cand indicii se aflau in preajma maximelor sa-i anestezieze pe investitori in fata deciziei de asumare a pierderilor. Valoarea conturilor inregistra scaderi constante ajungand ca dupa o perioada de maturitate a investitiei bursiere – diferentiata in functie de profilul de risc si produsul bursier ales – sa se constate ca dimensiunea portofoliilor s-a contractat mai repede decat puterea de reactie.

Schimbarea atitudinii optimiste a trecut mai intai prin stadiul de speranta aspect ce a incetinit deciziile cerebrale si a dus la un blocaj. In esenta, investitorii nu erau convinsi de amploarea cu care se confrunta si pe care contractia economiilor o va avea asupra pietelor de capital, prima impresia fiind mai degraba atribuita „corectiilor” decat unei posibile recesiuni. Momentul in care au fost realizate efectele produse a fost pentru unii si momentul in care s-au resemnat, moment ce practic i-a blocat, i-a incatusat in propriul portofoliu. Chiar daca alegerea emitentilor a fost facuta in baza unei analize, regresul economiei a triat companiile, speram noi corect, lucru ce ar trebui sa duca la o reevaluare a conditiilor pietei si a potentialului oferit de societatile aflate in portofoliu.

Marcarea pierderilor ramane insa dificila. Asumarea acestora face dificila deblocarea portofoliilor iar decizia de a vinde trece prin sentimentalism si uneori se sfarseste intr-o incapatanare si un refuz de a reevalua oportunitatile.

Premergator momentului listarii Fondului Proprietatea si-a facut aparitia un sentiment timid de optimism, pietele externe beneficiind de un avans al increderii. A inceput din acest motiv deblocarea unor portofolii aflate intr-o stare prelungita de inactivitate. Aceia care au identificat acest moment au reusit sa se repozitioneze si sa aplice criterii de alegere conforme noilor conditii insa raman cei resemnati si neconvinsi de utilitatea unui management activ al contului iar aici ma refer la investitorii care-si sunt proprii brokerii si au la dispozitie platforme de tranzactionare si de analiza.

Cresterea lichiditatii din primele doua luni ale anului, pusa in primul rand pe seama listarii FP dar care a si adus intrari de capital in piata, poate duce la confirmarea sentimentului de optimism. Satui de expresia „criza financiara” si cu portofoliile degerate, deblocarea investitiei din perioada de boom economic ar putea sa isi faca simtita prezenta. Implicarea in managementul portofoliilor celor care au conturi independente ar trebui sa fie din ce in ce mai vizibila. Motive avem: Fondul Proprietatea s-a listat si a creat lichiditate, statul vrea sa vanda 9,84% din actiunile OMV Petrom (SNP) iar SIF-urile incep treptat sa-si recastige interesul din partea investitorilor. Daca optimismul devine contagios iar neincrederea lasa loc asumarii de riscuri „dezghetul” portofoliilor ar trebui sa devina iminent.

Simion Tihon
Broker
4 martie 2011