Anul bursier curent a debutat intr-un mediu sumbru, asa cum nu am mai inregistrat in ultimii ani. Scaderile dramatice de la finalul anului trecut, ce au transformat in pierdere profiturile acumulate intr-un intreg an, au sadit un pesimism accentuat printre investitori.
Probabil in jurul datei de 20 decembrie pronosticurile despre 2019 erau unanime – scadere. Insa cred ca trebuie sa privim contextul cu luciditate. Ar trebui sa incercam sa fim obiectivi si sa vedem plusurile si minusurile anului curent (intotdeauna sunt argumente din ambele categorii).
In zona negativa principalul motiv de ingrijorare vine dinspre, celebra deja, ordonanta de urgenta adoptata la finalul anului trecut si care introduce o serie de taxe cu impact major asupra unora dintre cele mai importante sectoare economice: bancar, energie, utilitati sau telecom. Nu are sens sa ne mai aplecam asupra sa (s-a scris deja suficient), insa ar fi de remarcat ca aceasta ordonanta va trebui sa parcurga un drum legislativ pe care ar putea sa sufere modificari majore. Ca sa nu mai vorbim despre incercarile de blocare/atacare a acesteia, vehiculate in prezent in mediul politic. Ca atare, nu putem exclude posibilitatea ca un calcul facut pe actualele coordonate introduse de OUG sa nu fie de cea mai mare acuratete.
Un alt element negativ il furnizeaza contextul extern. Corectiile semnificative de pe pietele dezvoltate, cu varf de lance piata americana, care au adus acestor piete atributul de piata bear sau le-au apropiat de acesta, induc ingrijorare si pe piata locala. Scaderea de circa 10% din decembrie de pe piata americana a deschis larg usa discutiei privind intrarea pe un trend de scadere a pietelor bursiere internationale. Personal sunt sceptic fata de aceasta ipoteza. Cred ca pietele dezvoltate sufera o corectie a unor asteptari exagerate fata de evolutia economiilor care le furnizeaza baza de functionare. Pe de alta parte, scaderile bursiere pun presiune pe politica bancilor centrale (ma refer in special la FED) si avem deja primele semnale ca trendul de inasprire a conditiilor monetare va fi corectat pe masura ce bancile centrale vor redeveni suportive pentru pietele bursiere.
Revenind la contextul intern, un alt factor de stres pentru piata este intrarea in ciclul electoral. Experienta romaneasca nu lasa loc de interpretari aici, fiecare perioada electorala fiind mult mai bogata in scenarii fanteziste, promisiuni exagerate si, in general, caracterizata de renuntarea la rationalitate economica in discursul public. Este un mediu neprielnic pietelor financiare, intrucat predictibilitatea si transparenta vor fi mai degraba mimate. Insa, pe de alta parte, din pacate sau din fericire, piata locala a fost deja vaccinata fata de aceste manifestari, dobandind in ultimii ani o imunitate crescuta.
Insa elemente pozitive putem gasi in noul an? Totul sa fie numai negativ? Cred ca avem si suficiente elemente pozitive. In primul rand avem un argument pur matematic, asa numitul efect de baza. Scaderea accentuata din decembrie, care a readus piata la nivelul din 2017, face mult mai facila o evolutie pozitiva in anul curent. Inceputul de an confirma aceasta ipoteza.
Scaderea inflatiei pe piata locala se va transmite intr-o scadere a dobanzilor interbancare (scadere care in noul context legislativ are si conotatii pozitive pentru banci). Ca atare dobanzile pasive (depozite) pe care bancile le ofera vor tinde sa scada din nou. Acest lucru va insemna un impuls puternic pentru piata bursiera locala.
Pe de alta parte, posibila plafonare a trendului de crestere a costului banilor la nivel international va inversa apetitul de risc fata de pietele mai mici. Este posibil sa vedem, in ipoteza stabilizarii pietelor dezvoltate si a stoparii cresterii dobanzilor de referinta, o revenire a apetitului investitional in pietele mai mici, mai riscante dar generatoare de randamente mai mari. Daca Romania va reusi sa se mentina pe linia de plutire la nivel macro ar putea fi una dintre castigatoarele unui astfel de flux investitional.
Nu in ultimul, rand taxarea cifrei de afaceri in domeniul energetic ar putea face statul roman sa fie ceva mai receptiv la posibilitate listarii unor mari companii din domeniu, de exemplu Hidroelectrica. Nevoie de lichiditati combinata cu posibilitatea perceperii unor sume constante, indiferent de procentul de capital detinut, ar putea sa inlesneasca o astfel de abordare. Ar putea fi un imbold pentru piata locala si un atu pentru o posibila trecerea a acesteia la nivelul de piata bursiera emergenta.
Dupa cum se vede, ca in fiecare an, avem o lista lunga de bile negre si albe. Sigur, putem sa le vedem doar pe cele albe sau doar pe cele negre, insa, in esenta, piata continua sa fie una in care oportunitatile si riscurile vor coabita. Pentru cei cuprinsi, la finalul anului trecut, de deznadejde, luciditatea ar fi un tratament de ajutor pentru restabilirea unei viziuni echilibrate asupra pietei bursiere.
Autor: Alin Brendea