Pentru cei care investesc, masurarea reusitei actului investional este una dintre preocuparile importante. Am castigat, am pierdut? Cat anume? Cum ma plasez fata de ceilalti investitori? Intrebari ce par firesti pentru a masura succesul fiecarei investitii.
Prin prisma transparentei, pietele investitionale sunt de mai multe feluri, si, implicit, ofera mijloace diferite de masurare a peformantei. De exemplu, piata imobiliara nu ofera preturi transparente la care sa te poti raporta in mod obiectiv. Evaluarea unei investitii imobiliare se plaseaza, din acest punct de vedere, intr-o zona mai subiectiva, calculul performantei trecand prin filtrul informatiilor obtinute de la agentii imobiliari, din site-uri de specialitate sau alte surse de informatii mai mult sau mai putin obiective.
In schimb, pietele financiare ofera informatii mult mai precise. Activele tranzactionate aici beneficiaza de piete transparente, iar informatia privind valoarea acestora este in cea mai mare masura publica. Detinand astfel de active, reusesti facil sa afli oricand valoarea lor de piata. Permite acest lucru sa stabilesti usor performanta investitie bursiere? In realitate, mai degraba, nu. Si asta pentru ca simpla raportare a unui randament absolut, nu este suficienta. Avem nevoie de o evaluare relativa. Relativa la profilul nostru de investitor si la resursele reale angajate pentru respectiva investitie. Cu alte cuvinte nu putem evalua doar cantitativ randamentul investitie ci trebuie sa o facem si de o maniera calitativa.
Pentru a fi mai explicit. De exemplu, atunci cand vrei sa constitui un depozit bancar privesti doar spre procentul reprezentat de dobanda oferita sau te uiti si spre numele bancii care iti face aceasta propunere? Tintesti doar dobanda (castigul absolut) sau arbitrezi procentele oferite cu numele bancilor din spatele acestor procente (de fapt cu sansele de a se materializa riscurile aferente constituirii unui depozit bancar)? Sau atunci cand inchei o asigurare de viata, te uiti doar la ce primesti sau si de la cine vei primi? Exemplele pot continua la nesfarsit. Ceea ce vreau sa spun este ca analiza corecta a randamnetului unei investitii este una relativa – relativ la nevoile tale, la apetitul personal de risc sau la nivelul si tipul resurselor alocate in acest proces. Doi investitori care obtin acelasi profit, investind aceasi suma, obtin in practica randamnete relative diferite fiindca cu siguranta au profiluri diferite (la nivel de apetit de risc, experienta, obiective, resurse financiare, etc).
Revenind la bursa. Daca ai investit 100 de lei la inceputul unui an si constati ca detii 110 lei la sfarsitul anului (un castig de 10%) esti mai multumit daca acest profit a fost facut investind exclusiv in titluri din indicele BET sau investind exlusiv in produse structurate? Evident prima varianta ar trebui sa te multumeasca pentru ca la un risc mai mic ai fost recompensat cu acelasi profit.
Si modul in care investesti resursele disponibile modifica calitatea unui randament absolut, determinand randamente relative diferite. Daca, in exemplul de mai sus cei 100 de lei erau investitii la inceputul anului sau, de exemplu, in doua transe semestriale, iar la finalul anului castigul ar fi acelasi, a doua varianta ar fi evident mai avantajoasa, desi castigul absolut ar fi identic.
Dupa cum putem vedea, simpla raportare a castigului la suma investita nu este suficienta pentru a spune daca investitia a fost cu adevarat reusita. Depinde ce riscuri am asumat pentru a obtine acel castig, cat si in ce perioade am investit. In aceasi cheie, comparatia cu un indice bursier sau mai nou cu randamentul unui ETF nu este pe deplin relevanta. Comparatie bruta inseamna ca pe intreaga perioada analizata ai fi confortabil cu asumarea deplina a riscului investitional (ai fi tot timpul complet investit). Insa, in practica, in momentele de exacerbare a riscurilor pe piata bursiera, este normal si recomandat sa iti diminuezi expunerea daca apetitul tau de risc este excedat de riscul unei piete puternic volatile.
Daca pentru calcularea randamentului unei investitii facute in mai multe etape pe parcursul unui an, exista formule de calcul, de exemplu XIRR, care tin cont de durata efectiva a sumelor blocate la nivel de an in contul de investitii, astfel incat randamentele sa fie comparabile pentru situatii diferite, pentru a calcul randamentul relativ adaptat la caracteristicile fiecarui investitor nu pot exista formule exacte.
Ca atare un indice bursier nu trebuie analizat intr-un mod absolut: sunt un bun investitor doar atunci cand am depasit performanta indicelui. Ar trebui mai degraba sa vedem evolutia unui indice bursier ca o imagine a sanselor de a avea o prezenta profitabila pe piata bursiera in perioada analizata. Pentru ca scopul unui investitor nu ar trebui sa fie realizarea celui mai mare randament ci valorificarea superioara a resurselor financiare detinute in concordanta cu obiectivele sale si cu apetitul de risc personal.
Autor: Alin Brendea