Editoriale

In 2015 bursa se caracterizeaza prin discretie. Volumele de tranzactionare, cotatiile bursiere nu inregistreaza valori sau miscari spectaculoase. Desi asteptarile, ca intotdeauna in ultimii ani, erau mai ambitioase, realitatea este mult mai rezervata.

Acesta evolutie a bursei poate fi un semn de alarma. Asta daca ne gandim ca pe de o parte scaderea dobanzilor intr-o maniera agresiva si cu stabilirea, in mod repetat, de noi minime pe piata monetara functioneaza pe orice bursa ca un stimulator de prim rang al pietei. Dobanda depozitelor bancare este invers corelata cu evolutia indicilor bursieri…o regula de aur a pietelor financiare.

Pe de alta parte nici stirile negative ale anului curent nu au “impresionat” piata. Fie ca vorbim de stirile geopolitice venite dinspre zona ucraineana, fie ca vorbim de cele economice venite dinspre zona greaca, bursa noastra a reactionat timid, scaderile fiind intotdeaua temperate. Chiar si criza politica nu poate misca piata prea mult, ea ramand in zona evolutiilor discrete.

De unde aceasta stare de hibernare? De ce avem o bursa abulica?

Probabil pentru ca asa am construit-o sau asa “a iesit” in lipsa unei strategii realiste de crestere. Dupa criza din 2008 a rezultat, intr-o evidenta stridenta, ca modelul de business local al actorilor pietei nu era unul potrivit. Daca inainte de 2008 elanul integrarii in UE, sentimentul cvasiprezentei banilor in economie din perioada de creditare haotica si apetitul de risc la maxime istorice au ascuns aceste neajunsuri, ulterior, lucrurile au devenit evidente mai mult sau mai putin in functie de gradul de onestitatea al privitorului.

Din 2009 bursa locala a intrat in zona planurilor mai mult sau mai putin marete, mai mult sau mai putin articulate. Am avut strategii ale brokerilor, ale operatorului de piata, ale reglementatorului, strategii guvernamentale. Institutiile internationale ne-au sfatuit cum au stiut mai bine. Actionariatul bursei s-a schimbat si actorii institutionali domina arhitectura bursei. S-au facut grupuri de lucru. Au fost adusi expati care sa implementeze aceste modele…si totusi bursa este tot mai discreta pe masura ce potentialul ei declarat creste si tot creste.

Doar un ultim exemplu. Anul trecut a aparut ideea unei mobilizari extraordinare pentru a accede la statul de piata emergenta. Acest statut ne-ar aduce bani pe piata, volume, vizibilitate si ne-ar anula mare parte din frustarile acumulate in acesti lungi ani postcriza. In dulcele stil balcanic mare parte din energii s-au consumat la momentul anutului proiectului, ulterior informatiile devenind tot mai discrete. Se spera (anul trecut) ca accesul pe lista de asteptare sa fie obtinut chiar din acest an. In aceasta saptamana Morgan Stanley – principala firma de investitii care ofera aceasta clasificare- a anuntat modificarile pe anul in curs. Se vorbeste despre China, Pakistan sau Arabia Saudita. Despre Romania, evident, nimic. In Romania nu vedem reactii la acest anunt, nu vedem o intarire a eforturilor in acesta directie, ci vedem aceasi discretie…

Evident bursa romaneasca este un mecanism care nu poate functiona decat daca fiecare parte a lui functioneaza. Daca o rotita ramane blocata, tot mecanismul ramane blocat. Sunt cateva blocaje care inca definesc bursa autohtona si care surpinzator (sau nu) se perpetueaza in ciuda tuturor schimbarilor din ultimii ani.

Sunt inca multe si doar trecerea lor in revista ia ceva timp:

· in centrul constructiei bursiere ar trebui sa se situeze retailul romanesc, micii actionari autohtoni;

· institutionalii romani care acumuleaza resurse financiare ale cetatenilor romani ar trebui sa investeasca in pietele financiare romanesti;

· emitenti care aleg sa fie exemple de transparenta, care se ofera sa fie modele de crestere economica si de business prin bursa sa fie stimulate (fiscal sau de o alta maniera atractiva);

· piata financiara trebuie sa scape de dominatia totala a sectorului bancar. Logica acestui domeniu financiar inhiba dezvoltarea burselor fiind de multe ori in concurenta directa;

· eforturile tuturor actorilor pietei trebuie sa se indrepte spre educarea financiara a marelui public insa la nivelurile de jos, fara sofisticare si idei pretentioase;

· bussinesul de intermediere trebuie sa redevina profitabil prin inlaturarea barierielor inutile si incurajarea unor produse de investitii extrem de simple si care sa ofere confort investitorilor;

· onestitatea trebuie sa fie ingredientul principal al actorilor prezenti pe piata, fie ca vorbim de brokeri, operator de piata sau reglementator;

Sunt doar cateva chestiuni fara a caror abordare onesta piata noastra bursiera se va mentine discreta, inerta la conditiile favorabile pe care le traverseaza in prezent.

Alin Brendea
Dir. General Adj. Prime Transaction
12 iunie 2015