Editoriale

Informatii piata

Industria nimicului
La inceputul anilor 1990, atunci cand Jerry Seinfeld s-a gandit sa faca "un serial despre nimic”, actorul american nu avea, cu siguranta, nici cea mai mica idee despre importanta pe care o va capata nimicul in deceniile urmatoare. Nu stia ca se vor scrie carti despre el, ca vor exista specialisti in nimic, fonduri de investitii care sa-l cumpere si ca se vor face sau se vor pierde averi pe seama lui.

Nimicul are multe forme in ziua de azi, toate, evident, fara fond. In trecutul mai indepartat, orice om visa la o mosie care sa-i aduca venituri regulate si sa-l duca in randul bogatilor. Mai tarziu a fost randul afacerilor mai mici sau mai mari care te puteau scoate din saracie, daca aveai ideea potrivita si un context favorabil. Pe masura ce pietele financiare au devenit mai sofisticate au aparut guru ai investitiilor pe care fiecare aspirant la imbogatire ar fi vrut sa-i imite. In toate aceste cazuri era vorba de lucruri palpabile, materiale. Pamantul ramane mereu in acelasi loc, il poti vedea si poti pune mana pe el. Afacerile vand ceva vizibil, verificabil. Mogulii investitiilor detineau instrumente financiare legate de afaceri la fel de verificabile.

De cativa ani (nu multi) lucrurile s-au schimbat. Mai nou, visul imbogatirii nu mai include nici sa inventezi noul Microsoft sau Google, nici sa dai lovitura cu niste instrumente financiare cumparate si vandute la momentul ideal. Acum, toti "bolnavii de avere”, vorba lui Moromete, cauta metode mult mai rapide, de preferat de pe o zi pe alta.

Intr-un timp relativ scurt si fara mare efort am gasit destul de multe exemple de investitii in nimic. De fapt m-au gasit ele pe mine, pentru ca promotorii lor sunt foarte activi si vocali. Am inceput vizualizand o reclama pe Facebook la Dogecoin, in care mi se spunea ca acum e momentul sa cumpar, inainte sa creasca pretul si mai mult decat a crescut deja. Nici nu ar fi fost nevoie de reclama, pentru ca figura catelului privindu-ne mandru de pe moneda aurie apare cel putin de 2-3 ori pe saptamana in articole ale unor site-uri, chipurile serioase, cum ar fi Bloomberg sau Reuters. Cateva zile mai tarziu, un articol pe care altadata l-am fi citit pe Times New Roman: o pereche de incaltari Yeezy purtate de rapperul american Kanye West s-a vandut cu 1,8 milioane de dolari. Nu erau pantofii in care fusese asasinat Kennedy sau ghetele cu care castigase Maradona Cupa Mondiala, si totusi cineva s-a gandit ca merita o asemenea suma.

Cu cateva saptamani inainte de aceste doua exemple de investitii in nimic, venise cea mai "nimicitoare” stire dintre toate. Un NFT (non-fungible token) fusese vandut pentru 69,3 milioane de dolari, intr-o licitatie care a pornit de la doar 100 de dolari. Este vorba de o poza compusa din 5000 de alte poze cu picturi digitale realizate pe parcursul a 13 ani de autor. Nu e clar ce poate face cumparatorul cu ea si cum isi poate apara dreptul de proprietate, din moment ce poza e la liber pe internet. Acest lucru a atras un fel de febra a aurului, aparand ulterior la vanzare orice ar fi putut intra in categoria NFT, neputand lipsi, desigur, Elon Musk, care a scos la vanzare un tweet.

E doar o mica parte din bizareriile care circula in prezent in domeniul investitiilor. Regele nimicului ramane, desigur, Bitcoin, cu tot sirul de alte criptomonede pe care le trage dupa el ca pe o coada de cometa. Pe langa el sunt o multime de alte semi-nimicuri, care au in spate ceva palpabil, dar intr-o masura prea mica incat sa mai conteze. Este cazul GameStop, pentru care exista separat compania cu acest nume, cu magazine fizice de jocuri si pierderi pe ultimii 3 ani, si actiunea cu acelasi nume, care se tranzactioneaza la preturi de 3-4 ori mai mari decat maximele istorice dinainte de inceputul acestui an. Este si cazul Tesla, a carei evaluare ar fi justificabila doar daca ar disparea toti ceilalti producatori auto de pe piata. Cu toata supararea pe care as putea sa o produc compatriotilor, este si cazul UiPath, care are in acest moment o capitalizare de 64 de ori mai mare decat cifra de afaceri, un multiplu de piata la care bate chiar si Tesla, aflata doar la un P/S de 21.

Iar lista ciudateniilor si aberatiilor investitionale e atat de lunga incat as putea vinde editorialul pe post de NFT daca as avea rabdarea sa o pun pe toata. Partea cea mai ciudata nu este data, insa, de aceste investitii in sine, ci de ce au ajuns ele sa reprezinte pentru un domeniu, altfel, serios. Daca pe vremuri il vedeam pe analistul Ogica explicandu-ne cum se joaca la loto 6/49 in mod profesionist, acesta fiind, totusi, un caz izolat, acum au aparut atat de multi "specialisti” incat ti-e rusine, ca un om din exterior, sa pui la indoiala fenomenul. A devenit o industrie in toata regula, cu analisti, fonduri de investitii specializate, rubrici dedicate in publicatii economice respectabile si asa mai departe. Cum sa te mai intrebi care e rostul sa analizezi un instrument precum Bitcoin, care nu este nici moneda, nici instrument financiar, nici altceva care ar putea sa justifice o evaluare mai mica sau mai mare? Sau de ce 5000 de poze puse una langa alta valoreaza de mii de ori mai mult decat suma a 5000 de poze luate de pe un site de fotografii?

Daca pentru supraevaluarea activelor avem o explicatie clara, si anume banii ieftini printati de FED si BCE, pentru aparitia acestor industrii specializate in nimic e mai greu sa gasim una. Cel mai probabil, ca orice lucru care atrage naivi, toata goana dupa imbogatire rapida a atras si oportunisti care sa profite de pe urma acestui adevarat ocean de naivitate. Ce exemplu mai bun decat schimbarea cu 180 de grade a atitudinii JP Morgan, care a inceput prin a critica ideea de criptomonede, iar ulterior le-a oferit clientilor acces la Bitcoin si chiar a lansat o criptomoneda proprie.

Reactia oportunista a institutiilor financiare precum JP Morgan, dublata de reactia la fel de oportunista a presei de specialitate, a facut ca tot ce ar fi in mod normal aberant in domeniul financiar sa capete usor, usor credibilitate. Mai poti avea vreun argument impotriva investitiei in ceva care de fapt nu exista, atunci cand o banca de asemenea dimensiuni zice ca e ok sa cumperi? Care dintre curtenii imparatului din poveste ar fi avut curajul sa-i spuna ca umbla dezbracat, vazand ca toti ceilalti il complimenteaza pentru tinuta reusita pe care a ales-o? Cine sunt eu sa contest ca Dogecoin e viitorul sistemului monetar, daca un guru ca Elon Musk spune ca e asa?

Traim, intr-adevar, vremuri ciudate, in care fiecare poate spune orice despre orice domeniu, fara sa se intrebe nimeni daca de fapt stie ce spune. Conteaza doar cum o spune si daca are "papagal”, cum se spune in limbajul popular. Daca am putut vedea specialisti in medicina rasariti dintre lautari, preoti sau ospatari, nu mai e deloc surprinzator ca vedem specialisti ai investitiilor in nimic aparuti din toate directiile, cu sau fara background financiar.

E vorba, pe de o parte, de lipsa de etica din partea multor persoane si institutii, in principal din domeniile financiar si media, care prefera sa castige niste bani nemunciti pe seama naivitatii altora. Pe de alta parte, e vorba de multi oameni fara cunostinte financiare, usor de pacalit cu teorii, de altfel, stupide. La mijloc e o masa mare de oameni care, desi nu sunt pacaliti ca Bitcoin sau Dogecoin vor fi vreodata altceva decat nimic, sau ca Tesla va ajunge singurul producator auto din lume, iau parte la tot spectacolul pentru ca spera sa profite de bula inainte ca ea sa se sparga. La fel cum, la Caritas, erau multi care puneau bani desi nu credeau ca e ceva serios, insa sperau ca schema Ponzi sa se prabuseasca de-abia dupa ce primeau castigurile. Pana cand se va sparge si aceasta mega-bula a zilelor noastre, nu avem de ales si trebuie sa ramanem pe cap cu toata industria pe care a creat-o si cu teoreticienii, analistii si savantii ei.


Autor: Marius Pandele
inchide