Editoriale

Informatii piata

Micul investitor roman. De ce ar trebui el inspirat si ajutat.
In primul editorial din acest an https://www.primet.ro/2018-anul-confirmarilor-editorial-6774 pledam pentru un 2018 al confirmarilor pe care le asteapta investitorii.  Aceasta in conditiile in care rabdarea acestora a fost pusa la incercare in ultimii ani, iar creditul pe care acestia l-au acordat pietei se apropie de scadenta.

Din fericire, 2018 a inceput cu o crestere a pietei, pentru multi surprinzatoare, care a reaprins apetitul pentru investitiile bursiere pe masura ce interesul investitional pentru aceasta zona a revenit. Un inceput pozitiv care a premiat investitorii optimisti pentru stoicismul cu care au infruntat o piata mai degraba adversa in a doua parte a anului trecut.
 
Insa, confirmarile pe care le asteptam nu veneau doar din zona aprecierilor cursurilor de tranzactionare. Poate cea mai importanta se refera la (re)conectarea publicului de retail la mecanismele pietei bursiere locale. Un obiectiv pe care, recent, si noul director general al BVB si l-a asumat.  O piata bursiera fara o categorie prospera si bine reprezentata a publicului de retail nu detine infrastructura necesara pentru a se dezvolta sustenabil.
 
Dintre toate obiectivele pietei bursiere acesta este cel mai important dintr-o perspectiva mai larga a dezvoltarii economice si sociale a Romaniei. Datele publicate de catre BNR, la finalul anului trecut, indica avutia neta a unui roman ca fiind de circa 18.600 euro – de 6 ori mai mica decat a unui cetatean din zona euro. Din aceasta avutie trei sferturi o reprezinta activele imobiliare. Raman, ca atare, circa 4.600 euro active financiare. Iar din acesti 4.600 euro doar 7% o reprezinta plasamentele in titluri si actiuni, marea majoritate fiind plasata in numerar si depozite.
 
Ca atare fiecare roman plaseaza, in medie, circa 300-350 euro in investitii din averea lui neta de circa 18.600 euro. Extrem de putin. Evident este principala explicatie a subdezvolatrii pietei locale. Daca comparam aceste sume cu cele cheltuite pe diverse categorii de produse comparatia devine desueta. Probabil "investitiile” in telefonele mobile umbresc serios investitiile romanilor in active financiare.
 
Vorbim aici de una dintre cauzele principale care ne tin captivi, ca si natiune, intr-o cursa a cresterii veniturilor salariale mereu in urma cresterii nevoilor de consum. Sentimentul de saracie ramane acut! Bursa ar trebui sa fie un instrument – principal – prin care acest cerc vicios sa fie rupt. Economisirea prin bursa ar trebui sa creeze acel surplus de capital care, impreuna cu alte ingrediente, sa consolideze o clasa de mijloc atat de necesara Romaniei actuale.
 
Daca bursa ar mobiliza un plus de 100.000 de romani spre investitii in companii romanesti, efectul pentru economia si societatea romaneasca ar fi unul urias. Tocmai de aceea atragerea investitorilor de retail excede cu mult interesul pietei bursiere locale si ar trebui sa fie un obiectiv central al mult discutatelor programe de guvernare.
 
O tara cu avutie neta (372 mld euro conform BNR) cat jumatate dintr-o companie americana de top (de exemplu Apple) nu poate fi, deocamdata, un loc al bunastarii intr-o lume in care nevoile si mai ales standardele sociale tind sa se globalizeze tot mai puternic. 


Autor: Alin Brendea
inchide