In ultimii 20 de ani, pentru ca nu eram pregatiti in plan economic pentru noua realitate istorica, am incercat in graba sa importam diverse modele economice. Acest import, deseori exersat doar la nivel retoric, ne-a purtat pe intreg mapamondul: modelul suedez, cel american, vest-european, etc. Ultimul model pe care opinia publica si autoritatile l-au scos in prim plan este modelul polonez.
Singura economie europeana care nu a cunoscut in ultimii ani descrestere economica s-a bazat pe o arhitectura economica construita in jurul pietei bursiere. Rezultatul: o economie sanatoasa care furnizeaza cu consecventa crestere economica semnificativa si o piata bursiera care se numara printre liderii globali prin prisma numarului de societati noi listate si care a ajuns sa reprezinta un hub financiar pentru intreaga zona a Europei de Est.
Desigur, frumusetea propunerii adoptarii unui model vine din simplitatea aparenta a unei astfel de actiuni. Vedem ce au facut ei bine, copiem, adaptam si ... gata functionam mai bine. Dar oare lucrurile sunt atat de simple? Sa exemplificam prin cifre.
Cresterea economica a Romaniei pe primul trimestru a fost de 0.6% in comparatie cu a Poloniei care a fost de 1% comparativ cu trimestrul precedent (iar comparativ cu trimestrul intai din 2010 de 1.6%, respectiv 4,4%). Aprecierea bursei romanesti fata de inceputul anului este de circa 9% pe cand a pietei poloneze de 4.5%. Cu alte cuvinte cei care au investit pe piata romaneasca la nivelul anului curent au fost net mai bine “recompensati”, desi economia autohtona continua seria evolutiilor modeste.
V-ati astepta ca aceste lucru sa aiba urmari practice? Nici vorba. Pe piata romaneasca avem 30.000-40.000 de conturi de investitii active in ultimul an (in sensul efectuarii a minim o tranzactie de cumparare) in timp ce pe piata poloneza exista 1.400.000 de conturi active. In Romania investitia bursiera continua sa reprezinta o cota marginala pe piata investitionala. In Polonia, la cea mai importanta oferta initiala a anului trecut - compania de asigurari PZU, au fost 250.000 de cetateni polonezi care au cumparat actiuni.
De unde vine aceasta discrepanta a cifrelor fata de o tara care, cel putin teoretic, ar permite o comparatie fundamentata cu Romania tinand cont de istoria recenta? Oare doar din lipsa unui model economic adecvat? Ar trebui sa ne aducem aminte ca in Romania am avut si alte “oferte investitionale”: SAFI, Caritas, FNI, etc. Acolo numarul celor care au “investit” a fost mult mai mare, fiind comparabil cu numarul polonezilor care investesc pe bursa. Romania a avut si o piata imobiliara care a atras in perioada 2007-2008 extrem de multi “investitori” care imprumutand bani au sperat sa dea lovitura...
Modelul polonez, sau oricare ar fi el, devine functional in momentul in care exista o sinergie pronuntata cu modul in care cetatenii unei tari actioneaza in plan economic sau cu alte cuvinte cu mentalitatea economica a maselor. Din pacate Romania continua sa se mentina la nivelul culturii economice intr-o zona profund balcanica. Micul pesches obtinut usor este eminamente preferat in fata unui castig semnificativ dar obtinut intr-o perioada lunga de timp prin consecventa si eforturi inzecite. Afacerile transparente, de mari dimensiuni, supuse controlului public (sau mai simplu companii listate) nu ofera atractivitate cat timp in mentalitatea romaneasca asocierea profitului este mult mai puternica cu “inteligenta in afaceri”, informatiile relevante sau relatiilor potrivite si mult prea slaba cu munca onesta si spiritul antreprenorial.
Schimbarea culturii economice este un element fundamental pentru a spera ca diverse modele functionale in alte parti sa devina productive si in spatiul romanesc. Aceasta schimbare nu poate incepe decat de sus in jos de la varful piramidei societatii romanesti, oferind exemple de succes in acest sens, fie ca vorbim de legi bine gandite si mai ales aplicate care sa instige fiecare individ spre valori economice corecte, fie ca vorbim de afaceri de anvergura deschise publicului care sa ofere celor care investesc satisfactie financiara dar mai ales un model economic de urmat. Cu atat mai importanta ar fi o astfel de schimbare acum cand criza economica naste oportunitatea alegerii unui nou parcurs economic. Din pacate acest efort a fost, pana acum in Romania, doar mimat de elita politica si, din pacate, in mare masura si de cea economica.
Acest articol a aparut si in Capital.ro.
Alin Brendea
Dir. Operatiuni Prime Transaction
10 iunie 2011
Autor: Alin Brendea