Incepute destul de timid, cu proteste razlete in Tunisia, Algeria si Liban, miscarile de protest din tarile orientului mijlociu par sa se fi transfromat, odata cu precipitarea evenimentelor din Egipt, intr-un 1989 arab. Sutele de mii de oameni adunate in Piata Tahrir par sa fi ridicat aceste proteste la nivel de revolutie. Pentru pietele de capital, cand auzi “probleme in Orientul Mijlociu” te gandesti automat la petrol . In ultimele 3 zile din Ianuarie pretul petrolului a reactionat violent, apreciindu-se de la 85,2 USD/baril la 92 USD/baril (8%), fapt ce a avut efecte (ceva mai reduse) si asupra cotatiilor indicilor, Dow Jones suferind o corectie de aproape 2% in acea perioada.
Importanta Egiptului
Fiind cea mai mare din punct de vedere al numarului de locuitori dintre tarile arabe, Egiptul semnaleaza dorinta de schimbare a intregii lumi arabe. Egiptul, Sudanul, Algeria, Yemen, Tunisia, Iordania si Liban numara in total aproximativ 200 de milioane de cetateni, in mare parte arabi. Celelalte state din regiune aduna putin sub 100 de milioane. Datorita numarului mare de oameni (~ 80 de milioane), Egiptul poate deveni leader de opinie si exemplu de urmat pentru toate celelalte tari. Este probabil astfel ca mecanismul unui eventual transfer de putere in Egipt sa fie urmat si de celelalte state.
Rezervele de petrol
Asa cum mentionam mai sus, este de asteptat ca turbulentele din regiune sa influenteze pretul petrolului. In conditiile persistentei starii de nesiguranta in regiune, este interesant de analizat cum ar putea fi afectate exporturile de petrol din regiune si controlul asupra rezervelor dovedite.
Desi din punct de vedere al numarului de locuitori tarile in care au loc proteste reprezinta 68% din lumea araba, rezervele de petrol detinute de acestea reprezinta putin sub 4% din cantitatea totala de petrol din regiune.
Exporturile de petrol
Daca din punct de vedere al accesului la rezervele de petrol, impactul tensiunilor nu pare a fi semnificativ, lucrurile stau un pic diferit cand ne uitam la exporturile de petrol. Tarile in care au avut loc proteste de strada sunt responsabile pentru aproximativ 13% din exporturile din regiune. O eventuala opturare a acestora ar putea avea un impact semnificativ pe termen scurt, impact ce mai mult ca sigur va fi amplificat speculativ.
Risc de contagiune
In cazul in care exporturile de petrol din tarile in care au avut loc proteste de strada vor fi sistate, nu va dura mult pana cand celelalte state vor ajusta productia pentru a satisface cererea din piata. In ceea ce priveste pretul petrolului cel mai rau scenariu apare daca nemultumirile si protestele vor migra catre tarile in care nu s-au produs manifestatii. Pentru a ne face o idee vis-à-vis de sansele unei astfel de contagiuni, ar fi interesant de urmarit cauzele nemultumirilor.
Saracia
Datele statistice ale celor doua grupuri de tari arata o discrepanta enorma intre nivelul populatiei care traieste sub limita saraciei. Procentul din populatie care traieste sub limita saraciei in tarile in care au avut loc manifestatii de strada este de 26,8% (apropiat de nivelul inregistrat in Romania 25%). Pentru cel de-al doilea grup de tari arabe acelasi indicator este de 11,8%, mult mai aproape de nivelul inregistrat in Statele Unite (12%). Pentru a face comparatia mai usor de evaluat putem spune ca discrepanta intre cele doua grupuri de tari este similara cu cea dintre Romania si Statele Unite.
Situatia economica
O discrepanta similara se observa si daca analizam situatia economica a celor doua grupuri de tari. Produsul pe cap de locuitor este aproximativ de trei ori mai mic in grupul de tari in care au avut loc manifestatii de protest (5200 USD) comparativ cu cel de-al doilea grup de tari (14600 USD). Somajul si inflatia de asemenea sunt mai mari pentru primul grup (misery index 21 vs. 16).
Drepturi de baza – accesul la informatie
Accesul la informatie in regiune este semnificativ mai mic comparativ cu tarile dezvoltate. Urmarind accestul la internet ca proxy pentru accesul la informatie, tarile arabe inregistreaza un access deficitar, fiind la 20% comparativ cu tarile dezvoltate (SUA) si la 50% din accesul inregistrat in Romania.
Drepturi de baza – accesul la educatie
Gradul de alfabetizare in tarile arabe (67,6% si 77.87%) este semnificativ mai mic comparativ cu cele inregistrate in Romania (97,3%) si in Statele Unite (99%). Aceste valori sunt inregistrate la nivelul intregii populatii, dar chiar judecand dupa gradul de alfabetizare al populatiei de sex masculin (privilegiata in acest sens) valorile raman semnificativ mai mici decat cele inregistrate in tarile vestice.
Drepturi de baza – dreptul la viata si servicii medicale
Daca in tarile in care nu s-au inregistrat proteste, speranta de viata (74,2 ani) se gaseste undeva intre nivelul inregistrat in Romania (72,7 ani) si cel inregistrat in Statele Unite (78,2 ani), valoarea inregistrata in grupul de tari in care au avut loc manifestatii de protest este sensibil mai mica (67,9 ani).
Factori ce alimenteaza protestele
Saracia, accesul precar la educatie si la servicii de sanatate alimenteaza manifestatiile de protest. Aceste nemultumiri impreuna cu tineretea populatiei (varsta mediana fiind undeva aproape de 23 de ani comparativ cu Romania – 38,1 ani si Statele Unite – 36,8 ani) scad sansele ca aceste manifestatii sa nu aduca schimbari a starii de fapt.
Sansele de contagiune
Nemultumirile mentionate mai sus se resimt mai putin in tarile inzestrate cu mai multe resurse naturale. In aceste tari calitatea vietii, speranta de viata si chiar si accesul la informatie sunt superioare in comparativ cu celelate tari arabe. Desi nu sunt la nivelul inregistrat in societatile dezvoltate, nevoia de schimbare a starii de fapt in aceste tari este mai mica; idealul revolutionar avand nevoie de o energie de activare mai mare pentru a mobiliza masele. Se pot identifica totusi cateva tari din cel de-al doilea grup unde riscul de contagiune este mai mare.
Oman si Siria
Analizand tarile arabe dupa rezervele de petrol si accesul la internet (ca proxy pentru accesul la drepturi de baza) putem distinge un cluster al tarilor in care au avut loc manifestatii de protest in partea din stanga jos al graficului de mai jos, zona ce indica atat rezerve de petrol cat si acces la servicii de baza reduse. In aceasta zona, doar Siria si Oman nu au inregistrat asemenea manifestatii.
Concluzii
Daca sansele unei contagiuni a tarilor arabe cu rezerve semnificative de petrol sunt reduse, iar Siria si Oman reprezinta doar 1% din rezervele de petrol din regiune, o eventuala prelungire a situatiei tensionate in tarile in care au avut loc manifestatii de protest nu ar trebui sa influenteze semnificativ accesul la resursele regiunii. In cel mai nefericit caz, blocarea canalului Suez ar putea sa ridice costurile si timpul de transport al acestora. O volatilitate a pretului petrolului este de asteptat insa o crestere a pretului petrolului catre maximele istorice (147 USD/baril) ar fi exagerata.
Sursa datelor si a graficelor: Capital IQ, Prime Transaction
Adrian Prisnel
Head of Global Markets
4 februarie 2011
Autor: Adrian Prisnel