Peisajul pietelor financiare s-a modificat brutal dupa criza din perioada anilor 2007-2009. La acel moment, frica de a lasa pietele sa se echilibreze singure - ceea ce ar fi determinat unde de soc extrem de puternice - a fost "alungata, disipata” prin solutia banilor ieftini si, mai ales, extrem de accesibili.
Punerea acestor bani pe masa a schimbat comportamentul actorilor din mediul economic si, in final, a reusit sa anuleze efectele negative obiective, manifestate sau potentiale, justificate de realitatea economica a inceputului de mileniu... Orice actiune care schimba mersul natural al fenomenelor economice produce un dezechilibru in economie – vazuta ca parte a societatii umane, iar acesta este cu atat mai amplu cu cat mai departata de normalitate este actiunea in cauza.
Banii ieftini, prin care s-a adormit aversiunea la risc a investitorilor si prin care s-a stimula consumul individual, au castigat rapid statutul de panaceu. Rezolvau orice problema, devenind o arama populista in randul politicienilor si nu numai a lor. Pandemia Covid-19 a dus aceasta politica economica la un nou nivel: granturile, amanarea ratelor bancare si a taxelor, programele de stimulare ale economiei, cecurile destinate populatie cu venituri mici, etc fiind forme ale noii politici economice a banilor ieftini si disponibili. Rezultatele nu au intarziat sa apara…
Oarecum miraculos bursele au reintrat pe un trend de crestere accelerat, recuperand rapid pierderile, atingand niveluri duble decat maximele din 2007, dupa care au urcat in continuare. De exemplu piata bursiera americana Nasdaq – unde si multi romani au investit in ultimii ani – a urcat de sase ori fata de nivelul din 2007!
Fenomenul pariurilor bursiere s-a dezvoltat exploziv, fie ca vorbim despre forex sau crypto. Asemenea unui vortex meteorologic, aceste piete de investitii s-au alimentat cu o baza tot mai mare de public investitional, crescand tot mai puternic. Chiar in aceasta saptamana au aparut sondaje care indica o cifra spectaculoasa: peste un milion de romani ar fi investit in crypto… cati oare stiu, macar si intr-un mod aproximativ, in ce au investit si pe ce se cladeste profitul asteptat.
Sirul dezechilibrelor majore s-a manifestat si in piata monetara. Noua realitate a dobanzilor negative, a penalizat capitalul, care nu isi asuma riscuri, desfiintand ideea de economisire. Un lucru absolut discutabil prin prisma moralei economice capitaliste. Putem gasi multe alte forme de dezechilibru si nu doar in zona economica. De la modificarea prea impetuoasa a standardului de viata, la modul in care munca si capitalul se manifesta si isi realizeaza, in prezent, rolul in economie.
Acest sir de "exceptii de la regula economica” nu putea sa continue la infinit. Exagererea folosirii mecanismului banilor ieftini impreuna cu izbucnirea unui razboi de durata au creat premisele pentru ca aceste dezechilibre sa se manifeste in economie intr-un mod imposibil de a fi ignorant. Evident, ma refer la fenomenul inflationist care, in realitate, determina un proces, natural, de ajustare a acestor dezechilibre.
Cresterea preturilor din ultimul an, puse initial pe seama problemelor din lanturile de aprovizionare, este in fapt consecinta acumularii a prea multe dezechilibre in economie. De acum, fenomenul inflationist se manifesta suficient de puternic pentru a schimba abordarea bancilor centrale: de la focusul pe stimularea economiei la tintirea inflatiei, astfel incat aceasta sa nu migreze in zona evolutiilor necontrolate, ceea ce ar determina un impact dramatic asupra cresterii economice.
Lupta cu inflatia, asumata public de catre bancile centrale, a inversat spectaculos apetitul de risc. De la frica de a nu profita, la frica de pierdere. Cele mai afectate, in mod previzibil, au fost pietele care atrageau cei mai multi bani de retail, pietele unde riscurile inalte erau recompensate cu profituri inalte… Daca bursa romaneasca, privita prin prisma indicelui BET-TR este la acealsi nivel ca la inceputul acestui an, piata Nasdaq scade cu circa 22% iar cea mai cunoscuta cryptomoneda – Bitcoin, cu circa 37%.
Ca atare, corectiile pe care le vedem in pietele financiare in acest an, pot fi analizate si intr-un mod pozitiv. Pietele incearca sa reintre intr-un mod de functionare rational, sa isi regaseasca normalitatea. Sa ofere din nou un mediu solid pentru adevaratii investitori, lipsit de exagerarile si zgomotul de fond specifice perioadelor de supraincalzire a pietelor investitionale.
Autor: Alin Brendea