Uneori, evenimentele importante trec pe langa noi fara sa le observam sau fara sa ne dam seama ca vor declansa niste consecinte mult mai importante decat ne-am astepta pe moment. Cred ca tocmai am trecut pe langa un astfel de moment, pe 14 decembrie 2016. Cresterea de dobanda decisa de FED, dar mai ales semnalul ca va intensifica ritmul cresterilor viitoare, ar putea produce efecte importante, inclusiv la BVB.
Istoric, Banca Centrala americana a fost mai mereu un far calauzitor pentru Banca Centrala Europeana, cea din urma replicand cu un an si jumatate – doi ani intarziere schimbarile de directie in politica monetara. Nu e vorba de vreo lipsa de inspiratie din partea BCE, ci de influenta punctuala pe care o are politica monetara a FED asupra altor tari in conditiile unei economii globalizate.
E de ajuns sa ne gandim ca dobanda mai mare din SUA va atrage mai multi cumparatori pentru dolar, acesta se va aprecia fata de majoritatea valutelor, ceea ce va creste automat pretul materiilor prime, exprimat de regula in dolari. De aici rezulta cresteri de preturi in restul tarilor, contracarate, evident, prin cresteri de dobanda din partea bancilor centrale. Asadar BCE nu va avea de ales si va trebui sa se inscrie pe trendul lansat de FED, chiar daca si-ar dori sa aiba o partitura originala.
Nu doar BCE nu va avea de ales. In aceeasi situatie se va afla si BNR, care va fi nevoita sa urce dobanda de politica monetara de la minimul istoric actual de 1,75%. Iar aici apare si conexiunea cu piata de capital romaneasca. Dobanzile mai mari pot avea efecte negative pentru economie in general, insa au un beneficiar clar: bancile. Rezultatele financiare raportate de acestea in ultimii ani sunt o oglinda a efectelor unor rate de dobanda mai mari sau mai mici.
Pana in 2016, de la un an la altul s-a putut vedea o scadere treptata a veniturilor din dobanzi, pe masura ce rata dobanzii de politica monetara a BNR a scazut. Pentru banci, asta este o situatie aproape fara iesire. Chiar daca dobanzile la depozite scad mai abrupt decat cele la credite, diferenta dintre ele, in sume absolute, merge tot in jos. Din aceasta diferenta trebuie platite cheltuielile fixe, cum sunt cele cu salariile, chiriile sediilor, sistemul informatic, utilitatile si asa mai departe. Ce ramane este profitul efectiv al bancii. Prin urmare, exceptand alte elemente, scaderea ratei dobanzii duce la scaderea profitului bancii, pana in punctul in care venitul net din dobanzi nici macar nu mai acopera cheltuielile fixe, iar banca trece pe pierdere, chiar si fara sa aiba credite neperformante din trecut.
In anul 2016, bancile listate la BVB au avut de suferit de pe urma dobanzilor mici, cu o singura exceptie: Banca Transilvania. Exceptia nu a avut insa legatura cu dobanzile, ci cu faptul ca rezultatele bancii au crescut dupa preluarea Volksbank, iar in primavara a decis sa dea si dividende cu un randament ridicat, plus actiuni gratuite. Actiunile BRD au inchis anul la +0,83% incluzand dividendele, cele ale Erste la -1,73% (in euro scaderea e chiar mai mare), iar Carpatica la -7,38%, fiind si singura pe pierdere.
Punand cap la cap lucrurile de mai sus, lucrurile incep sa arate in sfarsit bine pentru bancile listate la BVB. Masinaria de crestere a ratelor de dobanda s-a pus in miscare, iar ele vor fi cei mai mari beneficiari. Marja neta de dobanda (diferenta procentuala intre dobanzile la credite si cele la depozite) a fost intotdeauna mai mare in Romania decat in tarile mai dezvoltate, iar volumul de credite pare sa isi ia din nou avant. Daca nu din 2017, de anul viitor putem vedea o revenire la vremurile de glorie ale bancilor romanesti, atunci cand BCR reusea sa faca 25% din profitul grupului Erste cu doar 10% din activele acestuia. Ramane de vazut doar care va fi ritmul cresterilor de dobanda din SUA si cat de repede se vor propaga ele spre Romania.
Avand in vedere intarzierea de care vorbeam mai sus, cel mai probabil 2018 va fi anul in care efectele demersului FED de luna trecuta vor ajunge in Romania. Insa, dupa cum se stie, Bursa anticipeaza economia, nu o urmeaza, iar un an 2018 bun pentru banci ar putea insemna un an 2017 bun pentru actiunile lor. Si nu doar pentru ale lor. Nu trebuie sa uitam ca la Bursa de la Bucuresti nu sunt listate doar patru banci, ci si trei SIF-uri in al caror portofoliu actiunile bancilor ocupa o pondere importanta. Prin urmare, aria de selectie e destul de larga. Nu putem decat sa multumim conducerii FED ca ne-a oferit o oportunitate atat de buna si sa cautam cel mai bun moment pentru a profita de ea.
Autor: Marius Pandele