Recent, prima banca de calibru dintre cele listate la BVB – BRD - a publicat rezultatele financiare pe trimestrul 3. Se observa o crestere extrem de redusa a soldului creditelor acordate (sub 2%), in timp ce dinamica cresterii depozitelor ramane superioara. Este doar o situatie particulara a unei realitatii ce caracterizeaza piata financiara autohtona in ansamblul sau. De exemplu, soldul creditului total din economie este mai mic decat volumul depozitelor si a disponibilitatilor cu 17 miliarde de euro.
Asistam la un mediu economic in care creditul nu expandeaza, nici macar la nivelul la care o face economisirea. Acest lucru se intampla in conditiile in care Romania are nevoi ale caror rezolvare treneaza de ani de zile. Fie ca vorbim despre infrastructura auto sau feroviara, fie ca vorbim despre greutatea cu care se nasc firme mari romanesti in sectoare economice importante, capitalul nu angreneaza mecanismele specifice. Exista o viteza scazuta de miscare a acestuia si implicit o plusvaloare scazuta.
Aceasta realitate este zugravita si de comportamentul majoritatii companiilor listate in ceea ce priveste politica de dividend. Romania a ajuns fruntasa in clasamentul mondial al burselor prin prisma randamentelor dividendelor acordate. Cu peste 8% la nivelul BET, bursa romaneasca poate fi privita ca una unde cash-ul migreaza din companii (din afaceri profitabile) spre zone cu valoare adaugata mult mai scazuta (consum, acoperirea lipsei de venituri bugetare, s.a.). La finalul acestei saptamani doi emitenti au venit cu propuneri, din nou, extrem de generoase: Alro Slatina 13% din pretul actiunii la momentul anutului (dividend trimestrial) si Nuclearelectrica cu 10% (dividend special din profiturile anterioare). Nuclearelectrica este un caz aparte. Daca cumparai o actiune la inceputul anului (in intervalul 7.3-7.4) si o vei pastra pana la finalul anului vei incasa (daca statul isi va vota propunerea in AGA) circa 1.69 lei dividend. Circa 23% randament al dividendului pentru anul curent. Foarte mult pentru o companie cu profilul Nuclearelectrica!
Acesta tendinta de dezinvestire, de prudenta sau de lipsa de orizont investitional (o putem numi oricum) nu este una onoranta pentru piata financiara romaneasca, cum nu este nici pentru mediul economic romanesc. Capitalul subuzitat, in conditiile in care atatea mici afaceri sau mici comunitati au nevoie de el, reprezinta un handicap economic sever. Cum de o resursa atat de importanta si greu de gasit cum este capitalul nu este folosita plenar pare greu de explicat. In fapt, este dovada clara a faptului ca functionam dupa un model economic depasit, de generatie veche.
Crearea de plus-valoare bazata pe existenta unui bazin semnificativ de resurse umane ieftine, sau pe o parte impresionanta a populuatiei active, care migrand dar ramanand cu interese economice locale, a infuzat constant in ultimii ani economia romaneasca cu capital ori pe modelul atat de bine cunoscut al cresterii prin consum sunt strategii economice depasite.
Economia va trebui sa devina flexibila si sa foloseasca instrumente moderne prin care sa produca efecte de levier. Adica sa se alinieze la modele functionale actuale. Flexibilitatea nu poate fi dobandita decat prin infrastructura fizica (autostrazi, cai ferate, tehnologie) si umana (educatie, specializare) asa cum efectul de levier poate fi obtinut folosind instrumente financiare pe care pietele bursiere le ofera deja in economiile dezvoltate. Fara a ne adapta la cerintele economiilor mileniului III va fi imposibil ca cresterea economica pe care am inregistrat-o in ultimii ani sa fie o poveste cu multe capitole.
Autor: Alin Brendea