In anul curent piata bursiera locala inregistreaza o evolutie atipica. Desi evolutia descendenta nu a ocolit nici piata locala, performanta sa masurata, prin cheia oficiala a indicilor bursieri, indica o supraperformare relativa mai putin asteptata. Ecartul de peste 10% fata de pietele dezvoltate, fie ca ne uitam la DAX ori S&P500 sau chiar de 20% fata de burse din zona noastra (Polonia de exmplu), pare cel putin surprinzator pentru o bursa care este reprezentanta unei zone economice departe de echilibru si aflate aproape de un conflict armat de amploare.
Care sunt reperele acestei evolutii si mai ales cum vor influenta ele bursa locala in a doua parte din acest an?
Principalul reper al pietei romanesti ramane acelasi cu cel regasit pe toate pietele bursiere importante. Evident vorbim despre cresterea agresiva a costului banilor. Inflatia, ce a contrazis toate estimarile bancherilor centrali facute in ultimul an sau chiar luni, a readus in prim plan mandatul principal al bancilor centrale: lupta cu cresterea preturilor, controlul inflatiei vazuta ca principal dusman al unei cresteri economice solide si mai ales sustenabile. Ca atare directia dobanzilor de referinta a inceput sa fie una clara: cresteri sustinute, neverosimile pentru niste analize facute, de exemplu, anul trecut.
Rezultatele nu au intarziat sa apara. Ratele creditelor bancare au crescut agresiv, in special la creditele pe termen lung – cum sunt cele din domeniul imobiliar. Am inregsitrat scaderi semnificative ale preturilor de tranzactionare ale instrumentelor cu venit fix emise in trecut. Ca atare apetitul de accesare a noilor credite scade accelerat pe masura ce prudenta impusa de noile realitati domina calculele economice, in timp ce apetitul si fuga catre lichiditate a revenit.
Datele privind inflatia continua sa vina in crestere in economia globala. Trendul de crestere pare ca inca nu s-a epuizat, daca ne uitam spre datele privind consumul duin economia globala, care inca se pastreaza la niveluri ridicate (tocmai ce am primit un update in acest sens pe piata americana). Ca atare dobanzile vor mai creste o vreme, ratele cu dobanda variabila vor urma aceasi directie. Ne putem astepta la o racire mai accentuata a cererii pe piata imobiliara si la mentinerea unei piete dificile pentru instrumentele cu venit fix. Poate parea contraintuitiv, insa desi dobanzile bonificate pentru instrumentele emise in lei sunt la maximele ultimelor 10 ani, un plasament actual s-ar putea dovedi neispirat, daca pana la finalul anului vom mai vedea o crestere de 2-3 puncte procentuale ale randamentelor pietei monetare. Mai ales pe o scadenta mai mare.
Frica de recesiune este si va fi un al doilea reper al piete locale in acest an, asa cum el va fi pentru orice piata bursiera. Rezilienta consumatorilor este una limitata, orice crestere de dobanzi fiind o amenintare extrem de serioasa in acest sens. Combinatia, data de rezervele constituite si neconsumate in pandemia si de dorinta de a reveni pe deplin in zona de consum, odata cu eliminarea restrictiilor de calatorie, sustine inca un apetit de consum consistent. Pe masura ce acest apetit va fi erodat, in mod predictibil, afacerile bazate pe rulaje mari, marje mari sau cu nevoi de finantare semnificativa vor inregistra o performanta din ce in ce mai slaba. Ca atare evolutia sectoarelor economice va tinde sa fie si mai neomogena, in a doua parte a acestui an. Cele aflate cat mai la inceputul lantului economic vor fi ultimele care vor simti "vantul rece” din economie. Energia sau utilitatile, de exemplu, vor ramane redute ale portofoliilor investitionale in acest an.
Un al treilea reper al pietei locale, poate cel mai important pe termen lung, este, paradoxal, normalizarea pietelor financiare. Lumea actiunilor de crestere (din pacate prea de multe ori scuza pentru a vinde ceva mult prea scump raportat la valoarea inclusa), a imbogatirilor pe platformele de tranzactionare crypto, CFD, ETF si a altor acronime, pare indepartata in acest moment. Anomalia dobanzilor negative, prin care detinatorii de capital erau depunctati fara o logica economica articulata, pare si ea ca ar putea deveni o relicva a trecutului. Atenuarea socurilor economice prin creatia de moneda, exacerbata cumplit in pandemia de Covid19, a creat un mediu ce a distorsionat prea mult raportul risc/randament. Castigul facil a devenit de domeniul trecutului. Frica de inflatie, aduce normalitatea in acesta zona investitionala a pietelor financiare, atat de spectaculoasa in ultimii ani si atat de atractiva pentru un numeros nou public investitional de retail.
Asa cum rezulta din cele de mai sus, parcurgem o perioada de schimbare a paradigmei pietelor financiare. O astfel de schimbare aduce provocari, volatilitate si dificultati in luare decizilor financiare. Rasplata celor care vor rezista in piata in astfel de momente va veni atunci cand noul ciclu de crestere economica sustenabila se va instaura. Pana la urma traim acum ceea ce face diferenta intre investitori si speculatori. Diferenta dintre viziunea de a construi un portofoliu pe termen lung, gasind oportunitatile perioadelor de corectie bursiera, si dorinta de a specula minitrenduri sau imperfectiuni ale pietei bursiere.
Autor: Alin Brendea