Editoriale

Pietele financiare se afla in plin proces de remodelare. Vechile cutume sunt inlocuite sub presiunea noilor realitati economice. Industria financiara aflata in plina expansiune in ultimele decenii, cu un varf al prezentei in economie atins in anul 2007, trebuie sa se restranga si sa isi regaseasca un loc balansat in economia globala.

Acest proces s-a accelerat in ultima perioada si produce efecte diverse, lucruri care pareau tabu in urma cu cativa ani se intampla sub ochii nostrii. Ma jos sunt cateva dintre aceste intamplari.

Dobanzi negative. Stabilizarea sistemului financiar a inclus actiuni ale bancilor centrale, prin care acestea au injectat sume astronomice in economie prin achizitii de active bancare pe baza unor bani tipariti. Practic, bilantul bancilor centrale a fost crescut semnificativ prin transferul acelor active care “gatuiau” bancile comerciale in speranta ca atunci cand economia isi va reveni acest proces va fi reversibil.

La pachet cu aceasta politica monetara expansionista a venit si cea a scaderii dobanzilor de referinta pana la minime absolute (in apropierea valorii de zero). Rezultatul spectaculos al acestei combinatii a fost aparitia dobanzilor negative. Activele monetare foarte sigure, limitate ca emisiune, intr-o mare de lichiditate au devenit intr-atat de cautate incat sunt investitori bucurosi sa piarda ceva bani pentru a le detine.

De exemplu, recent, curba randamentelor la bondurile de stat germane a ajuns in teritoriu negativ, inclusiv pentru obligatiunile cu scadenta peste 9 ani. Cu alte cuvinte sunt investitori care doresc sa pirada bani timp de 9 ani pentru a detine aceste active financiare!

Razboiul valutar. Pentru a-si ajuta economiile, bancile centrale au reintrat in logica razboaielor valutare. Moneda slaba este cel mai bun “condiment” al stimularii unei economii prin cresterea semnificativa a competitivitatii produselor nationale pe pietele externe. Am asistat astfel la o volatilitate greu de imaginat a perechilor valutare. Deprecierea euro fata de franc sau fata de dolar au determinat adevarate tsunami in lumea financiara in care, din pacate, au cazut victime mai ales mici investitori sau firmele mici care nu au stiut sau putut sa se protejeze de un risc valutar pe care il intuiau mult mai scazut.

Globalizarea burselor. Criza financiara din 2008 a avut ca si efect secundar o accelerare extraordinara a procesului de globalizare a pietelor bursiere. Efectul de scadere a pietelor transmis in perioada 2008-2009 de catre piata americana catre celelalte burse, a atras atentia investitorilor asupra implicatiilor evolutiilor bursiere de pe pietele dezvoltate asupra burselor mai mici.

Ca atare, pietele mari au devenit tot mai mult studiate de investitori globali pentru a anticipa evolutiile de pe pietele de origine. Acest trend s-a multiplicat si institutionalizat in randul tuturor investitorilor, inclusiv a celor de retail. Stirile privind deciziile FED sau piata fortei de munca din SUA tind, cel putin ciudat, sa aiba o mai mare importanta pentru evolutia unei piete bursiere nationale decat o au stirile macroeconomice ale respectivei economii.

Aceasta tendinta a fost exacerbata si de inovatiile tehnologice, internetul, platformele de tranzactionare si dispozitivele mobile de accesare a internetului ce au contribuit si contribuie si acum din plin in acesta directie.

Sofisticarea instrumentelor financiare. Chiar daca economiile, post criza au intrat intr-o zona de crestere modesta, nespectaculoasa, lumea financiara s-a adaptat si a creat o oferta mult mai diversificata. Fie ca vorbim de piete forex, de certificate pentru diferenta sau de produse structurate, aceste produse financiare sofisticate tind sa castige o cota de piata tot mai mare in portofoliile investitorilor.

Sofisticarea nu a adus neparat un beneficiu investitorilor, intelegerea acestor produse fiind mai dificila, in timp ce riscurile asociate lor fiind mult mai greu de gestionat.

****