Editoriale

Nici nu ne-am dat seama cand a mai trecut o campanie electorala, intr-o atmosfera de dezinteres total si din partea politicienilor, si din cea a publicului. Fara afisele la tot pasul, corturile electorale, bannerele de pe fiecare sosea mai circulata sau mitingurile cu care eram obisnuiti in alti ani. In mod paradoxal, acest cvasi-anonimat ascunde o confruntare de idei de proportii epice, cu programe de guvernare care ar putea schimba din temelii economia romaneasca. Si totusi, de ce nu e nimeni interesat?

Zilele urmatoare aduc doua evenimente importante pentru bursa romaneasca, unul dintre ele fiind alegerile, iar celalalt decizia de politica monetara a Federal Reserve. S-ar spune ca ne aflam in fata unei perioade de volatilitate extrema, in care riscurile, dar si oportunitatile de castig se maresc in mod substantial. De asemenea, s-ar spune ca evenimentul mai apropiat de noi va fi si cel care ne va influenta mai puternic.

Nu este insa asa. Volatilitatea este, si probabil va fi si luni, la cote reduse, iar unica influenta va veni de peste ocean. Alegerile din Romania nu vor fi resimtite pe piata de capital, ca in majoritatea domeniilor de altfel, decat daca in urma lor nu se vor forma rapid o majoritate parlamentara si un Guvern. Din cine sunt acestea formate, e mai putin important. Dreapta, stanga, politicieni, tehnocrati, minioni, e acelasi lucru.

Sa fie romanii chiar atat de indiferenti la propria lor soarta? La urma urmei, asa cum spuneam si mai sus, programele de guvernare contin niste masuri radicale, a caror implementare ar produce efecte profunde pentru toata lumea.

PSD are un program faraonic de scaderi de taxe, nemaivazut in istoria recenta a Romaniei. Vrea sa elimine complet impozitul pe venit pentru salarii, pensiile si veniturile din activitati independente mai mici de 2000 de lei pe luna si pentru salariile medicilor si IT-istilor, indiferent de valoare, sa scada impozitul pe venit pentru toate celelalte salarii, pensii si venituri de orice alt fel la 10%, contributiile sociale de la 39% la 35%, sa elimine CASS pentru majoritatea tipurilor de venituri, precum si CAS pentru veniturile din activitati independente, sa elimine impozitul pentru vanzarea de proprietati sub 450.000 de lei, impozitul pe terenul agricol lucrat si pe cel pe autoturisme sub 1600 cmc, impozitul pe dividende, TVA pentru vanzarea de locuinte... Deja le-am pierdut sirul. Si asta nu e tot. Tot PSD vrea sa creasca salariile bugetarilor in medie cu 56% pana in 2019 si punctul de pensie cu 60% pana in 2021, sa construiasca opt spitale regionale si un "spital republican”, 10 sali polivalente, sa cumpere cate o ambulanta in fiecare comuna (aproape 3.000, adica), sa dea salarii de la 1.200 de euro medicilor rezidenti, salarii garantate de 2.500 de lei in primii trei ani de munca pentru cei cu studii superioare, sa ajute in fiecare an 10.000 de startup-uri cu cate 200.000 de lei, sa infiinteze un "fond suveran de dezvoltare si investitii” de circa 10 miliarde de euro. Si, bineinteles, nelipsitele autostrazi, la care se adauga la aceste alegeri doua cai ferate si cateva statii de metrou in plus in Bucuresti.

PNL nu vine cu cifre la fel de precise, dar asta nu inseamna ca se lasa mai prejos. Partidul pluseaza cu un fond de investitii de 11 miliarde de euro, fata de cele 10 ale concurentei, si cu inca o banca de stat. Competitia cu PSD nu opreste insa aici, pentru ca PNL vine cu o lovitura in toata regula, contributii sociale de doar 16% (nu e foarte clar daca si pentru angajat si pentru angajator, sau de la fiecare cate 16%) si TVA tot de 16%. De asemenea, vrea sa elimine complet impozitul pe veniturile din pensii, sa creasca alocatiile la 200 de lei, sa construiasca opt spitale regionale (coincidenta incredibila), sa dubleze de la 1 iulie 2017 salariile medicilor si treptat pe cele ale asistentilor medicali, sa dubleze treptat si salariile profesorilor, sa faca inca un fond pentru cofinantarea proiectelor europene private, sa construiasca o sala moderna de concerte, noi sali de judecata si, nu in ultimul rand, 1-2 penitenciare. Si, bineinteles, niste autostrazi.

La USR lucrurile sunt mai vagi si lipsesc aproape complet promisiunile electorale punctuale. Nu e clar daca din cauza lipsei complete a ideilor sau din cauza ca nu vor sa devina subiect de amuzament, ca in cazul celorlalte partide.

Pentru ca, da, cele doua liste lungi (ele sunt de fapt chiar mai lungi, am luat doar o mica parte din abundenta de idei a partidelor) nu sunt nimic mai mult decat motive de gluma pentru alegatori. Unele dintre lucrurile de acolo (nu am pus degeaba autostrazile separat) sunt de o eternitate in programele electorale, iar altele sunt atat de exagerate incat nici macar sustinatorii fanatici ai vreunuia dintre partide nu le iau in serios.

Opt spitale regionale? Cine sa creada asa ceva, cand cele care exista deja se darama pe medici si pacienti? Scutiri de impozite pentru aproape toti romanii? Minunat. Inseamna ca politicienii au inteles in sfarsit avantajele statului minimal. Chiar asa? Bineinteles ca nu, pentru ca in loc de stat minimal vedem salarii duble pentru bugetari, cheltuieli publice megalomanice (ei le zic investitii, eu le voi spune pe nume, cheltuieli) si interventionism in toate domeniile.

Chiar ne dorim ca promisiunile electorale ale partidelor sa fie doar niste minciuni, pentru ca daca ar fi serioase ar duce tara rapid in faliment. Din fericire, istoria ne arata ca nu avem de ce sa ne facem griji. Dupa alegeri lucrurile vor reveni la normal, ne vom amuza toti de cele opt spitale regionale, asa cum ne amuzam acum de cei 2.000 de km de autostrada promisi in urma cu cativa ani si vom incerca sa ne ferim pe cat posibil de efectele negative ale actiunilor guvernantilor, indiferent cine ar fi aceia.

Iata ca am aflat si de ce in zilele urmatoare trebuie sa fim atenti la Janet Yellen, nu la protagonistii alegerilor din Romania. Nu inseamna ca nu putem sa speram ca peste patru ani vom avea motive sa fim atenti si la ce se intampla in propria tara. Speranta nu ne-o poate lua nimeni, nici macar niste programe electorale amuzante.