Editoriale

Informatii piata

Semne bune anul are!

Dupa primele doua saptamani din aces an, investitorii la bursa se felicita pentru alegerea facuta. Indicele BET, cel mai cunoscut indice BVB, a crescut cu 4.75%. Ultima prognoza a BNR vorbeste despre o inflatie de 5.9% pentru finalul acestui an. Practic randamentul investitiei bursiere anuleaza in mare masura, dupa doar doua saptamani, birul inflationist, lasand loc pentru un nou an de castiguri reale pentru detinatorii de actiuni listate la BVB.


Asa cum spuneam si in ultimul editorial din anul trecut https://www.primet.ro/2021-preda-stafeta-castigatoare-catre-noul-an-editorial-6890, actiunile vor ramane active cautate si in acest an. Mediul economic ajuta ca aceasta ipoteza sa devina una realista si realizabila. Mai exact cum? Ce resorturi ale pietelor financiare fac ca piata locala sa cunoasca un inceput fulminant, dupa un an foarte bun si dupa un trend puternic de crestere ce, iata, este in plina desfasurare in ultimii treisprezece ani?


Capitalurile investibile fie ca provin din economii, din amanarea unor cheltuieli sau chiar din credit sunt caracterizate de fluiditate. Asemenea apei care curge spre zonele mai joase, ele cauta si ajung intotdeauna in zona de oportunitate prin prisma raportului randament-risc. Daca dobanzile bancare cresc si intra in zona real-pozitiva, asigurand randamente reale de 5%, de exemplu, "oceanele” de capital se vor intrepta spre zona monetara sau a emisiunilor obligatare. Daca cresterea economica actuala si cea previzonata pentru urmatorii cinci ani, depaseste ratele dobanzilor practicate pe pietele bancare, banii se vor indrepta spre zona pietelor de capital, in zona de actiuni. Daca avem o economie cu rate mari de crestere, cu dobanzi scazute si cu instrumente financiare care incurajeaza achizitia de imobile vor fi multe resurse investitionale care vor migra spre zona imobiliara. Aceste miscari ale capitalului sunt ciclice si determina trendurile pietelor financiare pe termen lung.


Rata dobanzii reale, cresterea economica si raportul randament/risc asociat fiecarei pietei de active sunt cei trei factori decisivi pentru ca fluxurile de capital sa se cantoneze intr-o zona sau intr-alta. Daca primii doi sunt factori obiectivi, al doilea este unul mai degraba subiectiv. Riscul asociat unor piete financiare este in definitiv o chestiune de perceptie, iar randamentul este si el tributar subiectivismului. Daca pe piata monetara randamentul este obiectiv – dobanda, pe piata bursiera folosim repere create artificial:indici bursieri. Sunt chei de masura a performantei bursiere care pleaca de la o anumita colectie de societati, introduse in componenta indicelui in anumite proportii (se incearca o selectie cat mai reprezentativa). In plus comparatia cu indicii bursieri pleaca de la premiza lipsei costurilor de tranzactionare si a investirii complete a capitalului disponibil in intreaga perioada analizata. Masurarea randamentelor pe piata imobiliara este un act de si mai mare subiectivism. Lipsa de transparenta a preturilor reale de tranzactionare este dublata de lipsa de omogenitate a preturilor. Chiar si in aceasi locatie exista diferente de amplasare, finisaje sau alte caracteristici ale proprietatilor tranzactionate, ca atare in aceasta zona practic ne bazam pe estimari nu pe preturi reale, transparente.


Acest amalgam de factori obiectivi si subiectivi dicteaza mersul pietelor financiare. Iar din aceasta perspectiva bursele de actiuni continua sa fie favorizate. Bancile centrale au avut de ales intre protejarea capitalului, prin dobanzi mari care sa stopeze fenomenul inflationist, sau protejarea cresterii economice. Si au ales cresterea economica, deci implicit au impins capitalurile investitionale spre burse.


In Romania, evolutia favorabila a pietelor bursiere, in acest an, este potentata de alti doi factori. Primul il reprezinta structura pietei locale. Mare parte dintre emitentii importanti sunt companii de tip value, caracterizate si de o politica de dividend generoasa. Asteptarile ca in urmatorii doi ani ratele dobanzilor sa inverseze trendul descent din ultimii ani, fapt confirmat de evolutiile din ultimele sase luni, depuncteaza companiile de crestere, puternic indatorate si premiaza companiile mature ce pot transmite spre consumatori impulsul inflationist pe care economia il traverseaza. Al doilea factor il reprezinta evolutia calitativa a pietei locale inceputa odata cu declansarea pandemie (oarecum paradoxal). Combinatia dintre munca de acasa si lipsa alternativelor investitionale a creat o noua clasa de investitori la BVB. Care au adus un plus de dinamism si au atenuat caracterul puternic speculativ al investitorilor de retail locali.


an

15 ianuarie

31 decembrie

2012

1.05%

18.74%

2013

8.63%

25.80%

2014

0.75%

8.29%

2015

-1.13%

-0.16%

2016

-9.48%

1.15%

2017

0.83%

9.44%

2018

6.46%

-4.77%

2019

-4.38%

35.13%

2020

1.05%

-1.72%

2021

4.13%

33.20%

2022

4.75%

 Pe burse se spune ca ceea ce se intampla la inceputul anului va caracteriza   intreg anul. Sa fie asa? Mai jos avem o situatie cu evolutia (indicele BET), din   ultimii doisprezece ani, a pietei romanesti la jumatatea lunii ianuarie si la   finalul anului. Putem spune ca anii care au inceput mai modest tind sa aiba   evolutii mai apatice la nivelul intregului an. Si reciproca pare sa fie valabila.   O remarca trebuie sa o facem in cazul anilor 2018 si 2019, atunci cand   celebra ordonanata 114 a devastat piata bursiera, la finalul anului 2018. Ca   atare am inregistrat un final de an si un inceput pentru 2019 negativ, scaderi   recuperate pe parcusul anului 2019.


 Observam ca la nivelul primelor doua spatamani, anul curent se situeaza pe   un podium al unui astfel de clasament, pentru ultimii unsprezece ani.   Performanta cu atat mai remarcabila cu cat ea succede o evolutie excelenta   a anului anterior. Dupa cum vedem este o situatie singulara pentru intreaga   perioada analizata.


2022 a inceput cu semne bune pentru investitorii bursieri. Daca va reusi sa "rupa” alternanta din ultimii sase ani (anii pari subperformeaza, anii impari supraperfomeaza) este intrebarea a carui raspuns il vom afla doar la finalul acestui an. Insa, putem spune ca avem motive intemeiate sa speram la un raspuns afirmativ.


Autor: Alin Brendea
inchide