Dupa o mai lunga perioada de volatilitate exacerbata, piata bursiera autohtona s-a linistit. Revenirea intr-o zona pozitiva – la nivelul cotatiilor – s-a suprapus peste o perioada cu lichiditate, din nou, scazuta.
Intr-o astfel de piata, tema lichiditatii bursiere revine in actualitate. Este poate cea mai celebra enigma a pietei locale: de ce cresterea economica, pe care o traversam in ultimii ani, reflectata si de evolutia indicilor bursieri, nu determina un mai mare dinamism pe piata bursiera, o mai intensa activitate pe segmentul ei de retail. Sau de ce scaderea dobanzilor bancare pare sa fie perfect inelastica cu apetitul investitional al publicului de retail prezent pe piata locala.
Sa ne uitam peste date. Incepand cu 2013, cresterea economiei romanesti a fost preluata si de cresterea valorii companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti. Mai jos vedem un grafic al indicelui BET, conform caruia in aceasta perioada a crescut cu circa 75%. In practica in toti acest ani, companiile din indicele BET au platit si dividende generoase, putand vorbi in fapt despre o dublare a valorii companiilor listate in perioada analizata.
Sursa: ArenaXT
In acest interval, concurenta pietei bursiere – piata monetara, a cunoscut o evolutie favorabila investitiilor bursiere. Un grafic al dobanzii ROBOR la 3 luni indica trendul descendent al dobanzilor practicate pe piata romaneasca, trend manifestat in toata gama produselor de economisire.
Daca la inceputul lui 2013 am fi prezentat graficele de mai sus oricarui analist economic probabil predictia cvasiprezenta ar fi fost ca fluxul de economii sa se indrepte spre piata bursiera. Numarul de investitori si mai ales sumele pe care acestia le vor plasa spre piata bursiera ar fi trebuit sa creasca exponential.
sursa: BNR
Mai jos putem vedea realitatea acestor ani prin prisma fluxurilor de capital indreptate spre economisire bancara sau spre investitie bursiera. Am luat ca reper pentru economisire depozitele persoanelor fizice si ale firmelor nonfinanciare. Pentru investitii, am luat repere furnizate de Fondul de Compensare al Investitorilor. Ne-am indreptat catre investitia total compensabila, care se refera la totalul sumelor investite pana in limita de 20.000 euro pe conturile de investitii de retail prezente pe bursa romaneasca, cat si catre numarul de conturi de investitii active.
Sursa: BNR, FCI
Cifrele nu confirma asteptarile. Depozitele bancare au continuat sa creasca, desi dobanzile au scazut. De la inceputul lui 2013, pana in septembrie 2018 avem o crestere de circa 16.7 mld lei sau 37%. Investitia compensabila a investitorilor prezenti pe piata a crescut si ea cu 48% insa in valoarea absoluta inseamna doar 557 mil lei. Dezamagitor de putin. Statistica cu adevarat alarmanta o avem pentru numarul de investitori cu conturi active. Acestia au scazut cu 32%, mai exact circa 26.000 de conturi active s-au inchis.
Datele de mai sus indica cu o probabilitate ridicata ca problema lichiditatii bursiere nu vine din mediul economic – favorabil expansiunii investitiilor bursiere. Ea vine, probabil, dintr-un mixt format dintr-un anumit tip de cultura economica, birocratie excesiva, lipsa unei industrii suficient de active, lipsa unor produse de investitie adecvate, lipsa unor masuri de sprijin si multe alte lucruri care tin, in realitate, de infrastructura unei pietei bursiere sanatoase.
Autor: Alin Brendea