Ne apropiem de finalul celei de a doua treimi a anului curent. Bursa locala se mentine pe un trend ascendent, raliindu-se evolutiilor internationale. Desi la nivelul lichiditatii bursiere inregistram un puternic recul (estival, ar fi cea mai convenabila explicatie), corectiile cresterilor semnificative, din acest an, se amana.
Fundamentul trendului pozitiv pare ca este, inca, intact. Revenirea economiei o vedem in cifrele anuntate de Institutul de Statistica, in inflatia care pare ca "se aprinde” in economie si, deocamdata partial, in raportarile emitentilor. Spun partial pentru ca, din pacate, perioada de raportare a fost extinsa la 60 de zile dupa incheierea exercitiului financiar, iar multi dintre emitenti au decis sa ofere informatiile financiare investitorilor la finalul lunii august. Combinatia sprijin economic-bani ieftini, care a fost asumata total in pandemia Covid-19, nu pare sa aiba sanse a fi compromisa cat timp traversam inca valuri pandemice.
Performanta pietei locale trebuie analizata prin prisma indicilor total return – cei care tin cont si de dividend- intrucat exista inca un randament mediu ridicat al dividendelor distribuite de societatile ce compun indicele. De exemplu indicele BET-XT-TR a urcat cu peste 26%, ceea ce plaseaza piata romaneasca pe primele pozitii intr-un top mondial al performantei in anul curent (de exemplu piata americana masurata prin prisma S&P500 a urcat cu circa 17%, iar cea germana cu circa 15%, raportandu-ne la indicele DAX).
Insa cine si ce a determinat avansul semnificativ ale pietei locale? Pentru acest lucru putem sa privim spre emitentii care au depasit evolutia indicelui, cu alte cuvinte catre cei care au evoluat peste medie. Daca ne uitam la evolutia componentelor BET-XT -TR din anul curent, gasim clasamentul alaturat.Din cele douazeci si cinci de societati care compun indicele BET-XT-TR, zece companii au reusit sa creasca mai mult decat indicele, in timp ce cinciprezece au subperformat comparativ cu media. Dintre cele cinsprezece, cinci se afla in teritoriu negativ in acest an.
In primul rand observam ca dintre cele sase companii unde statul este actionar principal (am pus si Electrica in aceasta lista), doar una a depasit indicele: Nuclearelectrica - care a beneficiat de cresterea exploziva a pretului energiei electrice. Absenta mai multor companii de stat din zona companiilor cu crestere peste indice, ne arata ca societatile private au stiut mai bine sa navigheze intr-un mediu economic mai volatil si intr-o economie in plina schimbare.
O alta caracteristica a acestui clasament il constituie corelarea evolutie pietei bursiere cu evolutia economiei romanesti. Sectoarele, care au avut cel mai mult de castigat din repornirea mecanismul economic, au reprezentare in zona companiilor care au performat peste medie. Fie ca vorbim despre sectorul de materiale (Teraplast si Alro), medical (Medlife), bancar (Banca Transilvania, BRD), bunuri de larg consum (Purcari) sau constructii (Impact), vedem un anumit profil al companiilor care au crescut cel mai mult la bursa in acest an: companii lideri de piata in sectoarele lor de activitate si care au evoluat pe nise economice favorabile.
O remarca trebuie sa facem pentru sectorul financiar – surpriza
placuta a clasamentului- care, in ciuda dificultatilor inerente ultimului an, a reusit sa produca evolutii bursiere pozitive. Cele doua banci, mai sus amintite, la care se adauga SIF Muntenia si Fondul Proprietatea au transformat sectorul financiar in domeniul cu cele mai multe reprezentante in partea superioara. Si mai evidenta este aceasta realitate daca privim spre companiile care au evoluat mai bine decat indicele in ultimul an. Patru dintre cele opt companii sunt reprezentante ale sectorului financiar.
Evident, in 2021, multe dintre companiile cu evolutii peste medie au un pronuntat caracter de companii de crestere. Ramane de vazut daca, odata confirmata cresterea puternica a economiei, nu va veni si randul companiilor de tip value (mature, subevaluate fundamental) sa domine un viitor clasament de acest fel.
Autor: Alin Brendea