Editoriale

Informatii piata

Un raspuns obiectiv la o intrebare subiectiva: de ce unii au mai mult?
 
Privind pe orizonturi lungi de timp, evolutia economica a unui individ se aseamana cu evolutia bursei: trendul natural este unul crescator, presarat de urcusuri si coborasuri, dar, implacabil, marcat de atingerea unor noi si noi maxime…

In esenta investitia bursiera devine profitabila daca reusesti sa te mentii in piata suficient de mult timp pentru a lua avantaj, a participa la atingerea unor noi maxime istorice. E ceva ce pare simplu, insa in realitatea acest maraton al rabdarii este supus numeroaselor riscuri ca insotesc plasamentele bursiere. Fie ca impulsurile personale sunt prea puternice (frica, lacomie), fie ca asteptarile sunt irationale, fie ca apar accidente in circuitul cash-flow-ului personal ce solicita resurse financiare importante cu efect direct in dezinvestire bursiera, fie ca exista alte idei investitionale sau o dorinta nestavilita de consum, fie…o lista intreaga de riscuri ce ameninta echilibrul investitional si implicit prezenta unui investitor pe burse exact atunci cand acestea produc cele mai bune randamente.

Pentru a rezista in calitate de investitor bursier pe termen lung este nevoie nu doar de capital si rabdare, ci mai ales de echilibru si o strategie de investitii simpla, clara si in mod tenace pusa in practica.

In acelasi mod un individ acumuleaza capital generat de activitatea sa economica, fie ca il numim salariu, dividende, drepturi de autor, etc. Acest capital va genera bunastare economica si va tinde sa creeze o avutie neta in crestere. Asemanator investitiei bursiere, acest lucru nu se va intampla intr-un mod linear ci in salturi, ce vor fi presarate, deseori, cu scaderi de valoare, cu investitii mai putin inspirate. Pastrand comparatia cu lumea bursiera, acest trend crescator al averii personale este supus si el numeroaselor riscuri de natura personala.

In lumina celor scrise mai sus, putem intelege educatia financiara ca o colectie de abilitati ce minimizeaza riscurile de stagnare sau scadere economica a unui individ care produce capital in mod constant. Educatia financiara ar trebui sa ne indrepte spre un mai bun echilibru al actiunilor noastre in domeniul cheltuirii si investirii resurselor financiare de care dispunem.

Sigur, educatia financiara poate fi utila acolo unde exista o bruma de capital sau unde nu exista un exces de capital. Cineva lipsit complet de capital sau cineva care isi permite orice fel de achizitie sau investitie va lua prea putine invataminte utile din zona educatiei financiare.

Pe de alta parte, educatia financiara devine credibila si utila, pe masura ce cel care apeleaza la ea deprinde experienta economica. Cine nu ar vrea sa castige mai mult sau mai repede? Sau cine nu ar vrea sa cheltuie mai mult si sa economiseasca mai putin? Doar dupa ce vei parcurge un drum, mai lung sau mai scurt, in aceste zone de dezechilibru financiar, va deveni probabila intelegerea profunda a conceptelor ce se ascund sub titulatura de educatie financiara.

Cu siguranta educatia financiara poate fi facuta atunci cand e nevoie de ea, cand ii simtim utilitatea. Sau cand ne explica lucruri inexplicabile…Pe masura ce veniturile populatiei cresc se simte nevoia de a explica de ce unii avanseaza mai rapid economic sau de ce altii stagneaza, desi veniturilor lor cresc. Iar aici exemplele functioneaza cel mai bine. 

Spre exemplificare ne putem imagina urmatoarea situatie: o familie care are de ales intre a lua o a doua masina a familiei sau a deschide un cont de investitii bursiere. Daca aceasta alegere se intampla in urma cu zece ani si ar fi ales masina, iar masina ar fi costat circa 100.000 de lei cu 1.000 lei cheltuieli lunare, in prezent activul detinut ar  valora probabil 20.000 de lei. Daca ar fi investit la bursa aceste sume, in cei zece ani, ar fi detinut in prezent un cont de investitii in valoare de 405.000 lei. Daca dilema consum/investitie ar fi avut loc cu 20 de ani in urma (in conditiile in care masina ar fi rezistat in aceasta perioada) contul bursier ar fi valorat 1.240.000 lei. Asta fara a mai lua in calcul dividendele (calcule conform https://www.primet.ro/finante-personale-ce-inseamna-sa-fii-investitor), care pe piata locala in toti acesti ani au fost semnificative. Iata cum o decizie financiara de familie, pe care o buna educatie financiara ar fi atras-o spre zona investitionala, poate crea, pe termen lung, diferente de avutie colosale intre indivizi ce castiga asemanator. 

In ultimii ani, in Romania, in zona educatiei financiare, am inregistrat progrese. Poate prea lente, poate nu in toate paturile societati, dar cu siguranta s-au facut pasi in aceasta directie. Exista mai multa aplecare spre diverse forme investitionale, cultura consumului personal tinde sa se maturizeze, excesele par sa se mai tempereze. Notiuni financiare, fie chiar si toxicele crypto sau forex, incep sa fie vehiculate tot mai des in societatea romaneasca, ca dovada a inceputului unei culturi financiare de masa.

Dupa 30 de ani de capitalism, societatea romaneasca incepe sa fie pregatita pentru a asimila, la scara larga, concepte financiare. Speranta mea este ca am ajuns, in sfarsit, la un grad de maturitate care deschide apetitul necesar pentru a intelege intr-un mod adecvat notiuni privind investitiile financiare. Dupa o perioada in care cresterea veniturilor personale au facut eligibile produsele financiare investitionale, dupa descoperirea pietelor externe si a produselor sale cu efect de levier (de tip CFD), dupa  furtuna crypto, probabil a venit vremea sa fim mai echilibrati si mai prezenti in zona investitiilor bursiere clasice, creatoare de plus-valoare solida. Corectiile pietelor bursiere din ultimul an, sansele de a fi atins un plafon maximal al dobanzilor bancare, apropiata desfasurare a unui IPO extrem de atractiv cum va fi listarea Hidroelectrica ar putea fi elementele ce anunta un teren propice in care educatia financiara sa isi gaseasca un mod util de manifestare pe bursa romaneasca.

Autor: Alin Brendea
inchide