24.04.2009
-
Producatorii de lactate raman optimisti in ciuda scaderii pietei in T1: Promotiile si vremea calda ar putea dezmorti vanzarile
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Principalii producatori din industria lactatelor FrieslandCampina Romania, Danone Romania, Tnuva Romania si Albalact estimeaza insa ca vanzarile isi vor relua ritmul de crestere dupa sarbatorile de Paste si spera la un avans total al pietei pentru finalul acestui an intre 5 si 10%, la aproximativ 1,1 miliarde de euro. 'Dupa calculele noastre, in primele doua luni ale lui 2009 piata lactatelor de baza (n.red. - lapte, iaurt simplu, smantana, cascavaluri si branzeturi ) a scazut volumic fata de aceeasi perioada a anului trecut cu circa 3%, dar valoric a crescut cu circa 8%', au declarat reprezentantii FrieslandCampina Romania, liderul pietei locale a lactatelor, care a rulat la nivelul anului trecut afaceri de peste 125 mil. euro. Categoria lactatelor proaspete, care include produse ca lapte, lapte batut, iaurt, smantana, sana si unt a fost de asemenea afectata, finalizand primul trimestru al acestui an cu vanzari volumice in scadere. 'Piata produselor lactate proaspete a stagnat in ianuarie si a scazut cu circa 7% in februarie, astfel incat, comparativ cu anul precedent, primul trimestru din 2009 se incheie cu o scadere de 4%', au declarat reprezentantii Danone Romania. Potrivit reprezentantilor FrieslandCampina Romania, vanzarile inregistrate in primele trei luni ale acestui an de filiala locala a companiei olandeze au fost similare cu rezultatele inregistrate in aceeasi perioada din 2008, fiind afectate de scaderea consumului pe diferite piete. Reprezentantii celor patru companii care au raspuns solicitarilor ZF sustin ca in primele trei luni ale acestui an comportamentul cumparatorului s-a schimbat, o parte din aceasta schimbare fiind pusa pe seama problemelor financiare. Se cauta produse mai ieftine 'Consumatorii s-au indreptat acum catre produsele de baza din industria lactatelor, ca sa reduca din cheltuieli. Aceasta situatie este confirmata deja de evolutia negativa a unor categorii - cum este segmentul iaurtului cu fructe. Si in cadrul acestor categorii ale lactatelor de baza insa, gramajele mici au o crestere semnificativa', a declarat Traian Simion, directorul general al Albalact, companie controlata de familia Ciurtin si de fondul de investitii RC2, care a avut in 2007 afaceri de 46 mil. euro. Toti cei patru producatori sustin ca nu au modificat preturile in primele trei luni ale acestui an, principalele motive fiind scaderea puterii de cumparare prognozata pentru 2009 si stagnarea pretului laptelui. In plus, pentru a nu reduce preturile, producatorii de iaurturi au oferit alternative de consum lansand promotii si produse mai ieftine pe segmentele pe care erau deja prezenti. 'In ceea ce priveste preturile, nu este nicio indoiala ca anul acesta ofertele de pret pentru consumatori vor fi diversificate. Vom vedea din ce in ce mai multe oferte promotionale si oferte mai bune la raft, ca parte a ajustarii la un climat financiar incert', a spus Sagit Tzur Lahav, vicepresedintele de marketing al Tnuva Romania, producator care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 20 mil. euro. Ioan Darzu, vicepresedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL), sustine ca preturile nu vor creste anul acesta, producatorii insa afirma ca evolutia preturilor va fi influentata in special de costul materiei prime. 'Deocamdata nu luam in calcul o crestere de preturi. Este posibil ca pana la sfarsitul anului preturile sa mai cunoasca niste fluctuatii in sus sau in jos, in functie de evolutia pretului la materia prima', explica Traian Simion. Sezonul cald va aduce o revigorare a consumului Vicepresedintele APRIL s-a ferit sa faca estimari in ceea ce priveste evolutia vanzarilor in urmatoarele luni, spunand ca asteapta sa vada mai intai evolutia vanzarilor in perioada de Paste. Cu toate acestea, reprezentantii Tnuva si Danone sunt optimisti cu privire la evolutia pietei in lunile de vara si au continuat sa faca noi lansari in primele luni ale acestui an. 'Suntem convinsi ca sezonul cald va aduce o revigorare a consumului. Anticipam o crestere mai insemnata a vanzarilor de iaurturi 'clasice' (n.red.-albe), segment care este dominant pe piata romaneasca. De asemenea, prognozam cresteri pentru produsele de tip desert (budinci, iaurturi cu bucati de fructe, cocos sau ciocolata), pentru ca deserturile lactate sunt mai echilibrate nutritional si mai ieftine decat alte categorii de dulciuri, iar gama lor este foarte variata', estimeaza reprezentantii Danone Romania. In ceea ce priveste insa evolutia totala a industriei lactatelor in acest an, dupa ce in primele luni vanzarile mai mult au stagnat si au scazut decat au inregistrat cresteri, producatorii estimeaza pentru finalul lui 2009 un avans al pietei cu cel putin 7% mai mic decat cel realizat in 2008. 'Prognozele nu sunt foarte optimiste pentru anul acesta. Noi credem ca va exista o crestere a industriei, dar ca nu va mai fi o crestere semnificativa, tip 'double digits' (n.red. - doua cifre, peste 10%), cum s-a intamplat in anii precedenti', a spus directorul general al Albalact. Albalact Alba-Iulia a finalizat primul trimestru al acestui an cu o cifra de afaceri de 61,7 mil. lei (14,3 mil. euro), cu 33% mai mare decat cea realizata in perioada similara din 2008. Profitul companiei s-a majorat in primele trei luni din acest an de 2,5 ori, ajungand la 2,1 mil. lei (circa 490.000 de euro). Anul trecut, Albalact a rulat afaceri de 190,5 mil. lei (51,9 mil. euro), in crestere cu 23,2% fata de rezultatele obtinute in anul precedent. In acelasi timp, profitul s-a diminuat la 0,6 mil. lei, de la un castig de 3,2 mil. lei in 2007. Parerile sunt impartite insa deoarece in timp ce directorul general al Albalact prognozeaza pentru anul acesta o crestere a valorii pietei lactatelor cuprinsa intre 5% si 10%, similara cu cea oferita de reprezentantul APRIL, oficialii Danone nu vad pentru anul acesta un avans mai mare de 5% pentru piata lactatelor. Potrivit estimarilor realizate de reprezentantii filialei locale a producatorului israelian Tnuva, piata locala a lactatelor proaspete (exceptand laptele), de aproximativ 400 de milioane de euro (n.red. - pret la raft) si de 180.000 de tone anual, va fi cea care va sustine cresterea pietei in acest an. 'Estimam o crestere de aproximativ 20% pentru segmentul lactatelor proaspete in 2009. Cred ca in perioadele de incertitudine oamenii vor continua sa se rasfete cu alimente, petrecand insa mult mai mult timp acasa. Cu toate acestea, consumatorii sunt mult mai atenti la preturi decat inainte si la oferte speciale la raft', a spus Sagit Tzur Lahav, vicepresedintele de marketing al Tnuva Romania. La inceputul anului trecut, producatorii estimau ca industria locala a lactatelor va finaliza anul 2008 cu vanzari cu 25% mai mari decat cele obtinute anul precedent. Potrivit APRIL, acest segment a crescut insa cu doar 17% anul trecut. Luand in considerare estimarile de crestere realizate de principalii producatori, valoarea pietei lactatelor ar putea depasi la finalul acestui an 1,1 miliarde de euro. Principalii jucatori ai acestei industrii sunt companiile FrieslandCampina Romania, Danone Romania, Hochland Romania, Albalact, LaDorna, Covalact si Tnuva Romania. Sursa: Ziarul Financiar, 24 aprilie 2009 -
Astazi si maine se da batalia finala la SIF-uri
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Actionarii SIF-urilor decid astazi cine ii va reprezenta in Consiliile de Administratie in urmatorii patru ani si daca vor primi sau nu dividende din profitul anului trecut. Lupta pentru administrarea activelor SIF-urilor, de peste 1,1 miliarde de euro, este de departe principala miza a adunarilor generale ale actionarilor de astazi. Cea mai puternica lupta se da la SIF Banat-Crisana (SIF1) unde in competitia pentru CA au intrat nume grele, precum Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania, Doru Lionachescu, managing partner al bancii de investitii Capital Partners si Octavian Radu, proprietarul grupului de firme RTC. Desi SIF1 a fost in ultimii ani ferita de scandaluri, lupta pentru CA a declansat un conflict deschis intre actualii membri ai conducerii, in frunte cu presedintele Ioan Cuzman, si principalele grupuri de actionari, dupa ce conducerea SIF a hotarat sa suspende drepturile de vot unui grup de actionari din jurul Bancii Transilvania, care detine circa 17% din actiunile SIF, conform ultimelor raportari. Legea spune ca persoanele care actioneaza in mod concertat nu pot detine decat cel mult 1% din capitalul unei SIF, iar drepturile de vot ce depasesc acest prag trebuie suspendate. CNVM a delegat insa aplicarea legii conducerilor SIF, care sunt in acest an direct implicate in lupta pentru Consiliul de Administratie. In aceste conditii apare intrebarea de ce SIF1 nu a suspendat drepturile de vot ale grupului de la BT si anul trecut, desi grupul era raportat cu 7,5% din actiuni. Investigatiile derulate de conducerile SIF au scos la iveala si alte concertari importante in jurul SIF-urilor, cum ar fi pachetele detinute de o serie de companii despre care se presupune ca ar actiona in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu sau cele ale unor fonduri de investitii straine, cum ar fi Broadhurst, ING Luxemburg sau Eastern Eagle Fund, care depasesc pragul de 1% la unele SIF-uri. Ultimul caz de concertare si cel care a starnit si cele mai multe controverse este cel de la SIF Oltenia, unde un grup de 46 de investitori (fonduri de investitii si persoane fizice) au fost declarati ca actionand in mod concertat dupa ce au sustinut o initiativa comuna prin care cereau acordarea de dividende. Conducerea SIF a motivat ca CNVM a stabilit concertarea si a hotarat in prima faza suspendarea dreptului de vot pentru 6,8% din actiunile societatii, controlate de investitorii respectivi. Ulterior, CNVM a revenit cu precizari, aratand ca investitorii din grupul respectiv nu actioneaza in mod concertat, iar SIF a ridicat suspendarea. Toate scandalurile si balbaielile din ultima perioada din jurul SIF-urilor au intarit insa curentul din piata care cere clarificarea legislatiei care li se aplica acestor societati. Sursa: Ziarul FInanciar, 24 aprilie 2009. -
Iproeb a avut un profit de 11,9 mil. lei in 2008
Wall-Street.ro IPRU
___
Producatorul de cabluri si fire electrice Iproeb Bistrita (IPRU) a obtinut anul trecut un profit net de 11,86 milioane lei, de doua ori mai mic fata de cel din 2007, urmand ca actionarii sa primeasca un dividend brut de 0,126 lei/titlu, potrivit unui comunicat transmis pietei Rasdaq. In 2007, Iproeb obtinuse un profit net de 24,89 milioane lei, conform NewsIn. De asemenea dividendul acordat de societate este de aproape doua ori mai mic fata de cel distribuit din profitul pe 2007, de 0,245 lei. Suma totala care va fi oferita actionarilor sub forma de dividende este de 6 milioane lei. Compania va aloca 3,08 milioane lei pentru programul de investitii, iar actionarii au stabilit nivelul maxim de creditare la 6 milioane de euro, pentru acest an. Totodata, actionarii Iproeb l-au reales pe Ioan Chiciudean in functia de presedinte al consiliului de administratie, pentru un mandat de inca patru ani. Iproeb Bistrita a anuntat la inceputul lunii ca va mentine si in luna aprilie 275 dintre angajati in somaj tehnic, din cauza lipsei de comenzi pentru acoperirea capacitatii de productie. Inca din prima luna a anului, Iproeb a trimis in somaj tehnic 280 de angajati, din totalul de 653, in februarie a mentinut 120 dintre acestia in somaj, iar in martie 225. Ulterior, conducerea companiei a anuntat ca va da afara 102 angajati si va comasa mai multe sectii ale fabricii, din lipsa de comenzi aparuta pe fondul crizei financiare mondiale. Iproeb Bistrita are un capital social de 14,27 milioane lei, divizat in 47,57 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,30 lei. Actionarul principal al companiei este societatea Electromontaj, care detine 30,79% din capital. Titlurile Iproeb Bistrita se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul IPRU. Valoarea de piata a companiei este de 45,67 milioane lei (10,8 milioane euro), conform ultimei cotatii, de 0,96 lei, stabilita in sedinta bursiera de marti. Sursa: Wall-Street, 24 aprilie 2009 -
Bere Azuga: Pierderi de 9,6 mil. lei in 2008
Wall-Street.ro
___
Compania Bere Azuga a avut, la finele anului 2008, pierderi in valoare de circa 9,6 milioane de lei si o cifra de afaceri de 28,5 milioane lei, in crestere cu 4% fata de anul anterior, dar cu 53% mai mica fata de cea prognozata, potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucuresti. 'Cifra de afaceri realizata la finele anului 2008 este cu aproximativ 53% mai mica fata de cifra de afaceri prognozata prin bugetul de venituri si cheltuieli, datorata in mare parte intarzierii punerii in functiune a instalatiei de apa plata, definitivata in luna august 2008, precum si a scaderii vanzarilor de bere care nu s-au realizat la nivelul previzionat', se arata in raportul financiar transmis de Bere Azuga Bursei de Valori Bucuresti, preluat de NewsIn. Costurile financiare ridicate au fost determinate de cresterea dobanzilor bancare aferente creditelor pentru investitii, de diferenta de curs valutar si de acordarea discounturilor beneficiarilor in vederea cresterii vanzarilor de bere. Bere Azuga a raportat pierderi de 4,24 milioane lei (1,16 milioane euro) in primele noua luni din 2008, dupa ce in perioada similara din 2007 obtinuse un profit de 875.000 lei. Ursus Breweries, subsidiara producatorului american de bere, a achizitionat, in ianuarie, 71% din actiunile Bere Azuga (BEGY) de pe piata Rasdaq, suma platita de acesta fiind de 7,15 milioane euro. Sursa: Wall-Street, 24 aprilie 2009 -
Prospectiuni vede o crestere a profitului de aproape sase ori anul acesta, la 17,7 milioane lei
NewsIn PRSN
___
Prospectiuni Bucuresti (PRSN) estimeaza pentru acest an un un profit net de 17,7 milioane lei, de aproape sase ori mai mare decat cel obtinut anul trecut, si urmareste totodata sa-si sporeasca veniturile cu 44%, a informat joi compania. In 2008, Prospectiuni a avut un profit net de numai 3 milioane lei. Compania intentioneaza ca anul acesta sa atraga venituri totale de 205,64 milioane lei, cu 44% peste nivelul din 2008, de 142,5 milioane lei. Costurile estimate pentru aceeasi perioada se ridica la 184,54 milioane lei, fiind cu o treime mai mari decat cele inregistrate anul trecut, de 138,66 milioane lei. Omul de afaceri Ovidiu Tender, actionarul majoritar, vrea sa extinda activitatea Prospectiuni Bucuresti (PRSN), prin deschiderea mai multor reprezentante in tari din Orientul Mijlociu, printre care se numara Iran, Siria, Egipt, Maroc, Dubai, Turcia, Irak si Libia. De asemenea, Prospectiuni vrea sa se extinda in India, Trinidad, Ecuador, Namibia, Venezuel si Mauritania. Prospectiuni Bucuresti are un capital social de 71,8 milioane lei, divizat in 718,05 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul majoritar al companiei este societatea omului de afaceri Ovidiu Tender, Tender SA, care detine 69,48% din actiuni, in vreme ce SIF Muntenia are 11,87% din capital. Compania este specializata in geologie, prospectiuni pentru hidrocarburi prin foraje si lucrari seismice. Titlurile Prospectiuni Bucuresti se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul PRSN. Actiunile au incheiat sedinta de miercuri la cotatia de 0,1390 lei, ceea ce da companiei o valoare de piata de 99,8 milioane lei (23,57 milioane euro). Sursa: NewsIn, 24 aprilie 2009 -
Dividendele la SIF5, miza controlarii voturilor concertate
Curierul National
___
Ieri, Consiliul de Administratie al SIF Oltenia (SIF5) a suspendat drepturile de vot aferente unor pachete de actiuni reprezentand 6,8% din capital, motivand ca detinatorii acestora actioneaza in mod concertat, pentru ca ulterior sa revina asupra deciziei in urma unor consultari cu reprezentantii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Cele 39,4 milioane de titluri vizate de decizia CA al SIF5 sunt controlate de zece fonduri de investitii straine si din Romania, ING Luxembourg, precum si 27 de persoane fizice si opt firme, potrivit unei liste remise societatii de Depozitarul Central. Printre numele de pe lista se regasesc Dumitru Tudor, Liviu Giugiumica, presedintele Unicredit CA-IB Securities, si fondurile de investitii East Capital, STK Emergent si o serie de fonduri de investitii locale. In aceste conditii, pentru AGA de vineri actionari ai SIF Oltenia, care detin titluri reprezentand 16,1% din capitalul social al societatii de investitii financiare, ar fi ramas fara drept de vot. La finele saptamanii trecute, conducerea SIF Oltenia a mai suspendat dreptul de vot pentru 9,3% din actiuni, cea mai mare parte fiind controlate de mai multe firme care ar actiona in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu. Speculatiile unor actionari ai SIF5 au legat aceasta decizie de propunerea recenta a 5% dintre actionari de a fi acordate dividende aferente anului fiscal 2008, dupa ce initial conducerea societatii anuntase ca detinatorii de titluri nu vor fi recompensati din profitul pe anul trecut. Potrivit legislatiei, introducerea de puncte noi pe ordinea de zi este posibila numai daca este ceruta de minim 5% din actionarii unei societati de investitii, in timp ce investitorii nu au dreptul sa detina mai mult de 1% din capitalul unei SIF. Presedintele Consiliului de Administratie al SIF Oltenia, Dinel Staicu, a admis ca o parte din actionarii carora li s-a restrans dreptul de vot sunt cei care au cerut acordarea de dividend, dar a respins orice insinuare ca aceasta ar fi cauza pentru care a venit decizia CA. 'Intre acestia se regasesc si o parte dintre actionarii care au cerut introducerea pe ordinea de zi a acordarii de dividende, insa suspendarea dreptului de vot a venit la cererea CNVM. Noi am transmis Comisiei toate actele care ne-au revenit si CNVM a spus ca actionarii care au cerut dividende pot fi considerati ca actionand in mod concertat, chiar si numai la nivel de intelegere. Aceasta nu inseamna insa ca acordarea de dividende va fi respinsa, propunerea este pe ordinea de zi, iar daca va fi aprobata, chiar si fara voturile acelor actionari, vom acorda dividende', a declarat ieri Dinel Staicu. Ulterior, dupa consultari cu reprezentantii CNVM, conducerea SIF Oltenia a revenit asupra deciziei. 'Avand in vedere ca cererile de introducere pe ordinea de zi a AGA a punctului referitor la acordarea de dividende au fost transmise de actionarii respectivi de pe aceeasi adresa de email, am cerut parerea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, pentru a sti daca poate fi considerata actiune concertata sau nu. Ieri (miercuri) ne-au raspuns ca este actiune concertata si, pentru aceasta, de dimineata am anuntat piata. Ulterior, astazi (joi) la ora 13:15, ne-au transmis alta adresa, prin care au corectat informatiile. Daca miercuri au spus ca actioneaza concertat, astazi a fost introdusa o negatie si spun ca 'nu actioneaza concertat', a explicat pentru Mediafax vicepresedintele SIF Oltenia, Tudor Ciurezu. Problema dividendelor, motiv de dispute intre actionari Conducerea SIF Oltenia propusese initial sa nu se distribuie dividende din profitul anului trecut, insa la cererea unor actionari a fost introdusa si propunerea de acordare de dividende, respectiv cate 0,06 lei pe titlu. Ulterior, la inceputul acestei luni, un grup de actionari ai SIF5, in frunte cu Dumitru Tudor, a solicitat acordarea de dividende intr-o proportie de 10% din valoarea de piata a actiunilor. Celelalte SIF-uri au procedat identic - Conducerea SIF Banat-Crisana (SIF1) a limitat la 1% drepturile de vot ale investitorilor care actioneaza in mod concertat cu Banca Transilvania (TLV) pentru AGA de vineri, 24 aprilie, cand vor fi alesi noii membri ai Consiliului de Administratie al societatii de investitii financiare. Potrivit celor mai recente raportari, Banca Transilvania detine singura actiuni reprezentand 7,51% din capitalul social al SIF1. Totodata, conducerea SIF Banat Crisana a limitat la 1% si drepturile de vot ale persoanelor care actioneaza in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu. - SIF Muntenia (SIF4) a restrans la 1% drepturile de vot in AGA programata vineri pentru actionarii care actioneaza in mod concertat cu omul de afaceri Catalin Chelu, cu detineri cumulate de 2,43% din capitalul SIF. Conducerea Muntenia Invest a limitat la 1%, de la 1,27%, si drepturile de vot pentru investitorii care actioneaza impreuna cu fondul american de investitii Broadhurst Investment Limited. - SIF Transilvania (SIF3) a restrans la 1% drepturile de vot ale actionarilor care actioneaza in mod concertat pentru adunarea generala din 24 aprilie. Au fost vizate grupul de firme Cocor si societatile controlate de omul de afaceri Catalin Chelu. Sursa: Curierul National, 24 aprilie 2009
23.04.2009
-
Lupta pentru CA la SIF-uri scoate la iveala actionarii puternici
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Banca Transilvania, Catalin Chelu, PSV Company impreuna cu Asociatia Salariatilor Petrom si Broadhurst Investment sunt cateva dintre grupurile care si-au consolidat puternic pozitia in cadrul SIF-urilor in ultimii ani, controland pachete importante din aceste societati, care la randul lor detin active importante din economie. Conducerile a patru SIF-uri au facut pana acum publice listele cu actionarii care actioneaza in mod concertat si detin pachete importante de actiuni, limitandu-le acestora drepturile de vot in adunarea general a actionarilor (AGA) la 1%. Aceasta masura, ceruta de CNVM, are rolul de a limita influenta pe care grupurile respective o au in luarea deciziilor in AGA. In acest an miza este cu atat mai mare, in conditiile in care patru SIF-uri isi aleg membrii Consiliilor de Administratie pentru urmatorii patru ani, iar actionarii importanti incearca sa capete un rol mai important in luarea deciziilor privind administrarea activelor celor cinci societati, care valorau la sfarsitul lunii martie peste 1,1 mld. euro. Cel mai important investitor in SIF-uri ramane omul de afaceri Catalin Chelu din Galati, care controleaza impreuna cu un grup de 35 de firme si persoane fizice circa 9,58% din SIF Oltenia (SIF5), 7,7% din SIF Moldova (SIF2) si 2,06% din SIF Banat-Crisana (SIF1), potrivit raportarilor celor trei SIF-uri. Valoarea totala a participatiilor acestui grup, la pretul de ieri din piata, este de peste 18,5 mil. euro. O parte dintre firmele raportate de SIF Moldova si SIF Oltenia ca actionand in mod concertat cu Catalin Chelu se regasesc si pe lista publicata ieri de SIF Transilvania. Aici insa sunt grupate in patru grupuri, carora li s-a limitat in parte dreptul de vot la 1%. Cel mai consistent pachet este controlat de grupul in care apare si Chelu, care detine circa 4,04% din SIF3, celelalte trei grupuri detin fiecare putin peste 1%. In total, actiunile acestor companii reprezinta 7,1% din capitalul SIF3, valoarea participatiilor fiind de 6,8 mil. euro. Chelu: Concertarile sunt o fantasmagorie a sefilor SIF Catalin Chelu sustine insa ca nu are nicio legatura cu firmele si persoanele respective. 'Sunt niste fantasmagorii ale presedintilor SIF, care sunt disperati sa nu-si piarda functiile si concerteaza pe oricine. Din toate persoanele enumerate pe listele alea nu stiu daca am relatii cu doua dintre ele. Legea e absurda, e cea mai buna jucarie pe care Parlamentul le-a facut-o cadou sefilor SIF', a declarat Catalin Chelu. Totusi, o serie de firme la care Chelu detine actiuni au propus mai multi candidati pentru CA la toate cele cinci SIF-uri. Un alt grup puternic de actionari este cel grupat in jurul Bancii Transilvania, care detine 12,43% din SIF Banat-Crisana (SIF1), participatie care valoreaza pe Bursa circa 13 mil. euro. Horia Ciorcila, presedintele bancii si alti doi membri din conducerea BT, care detin actiuni SIF1 in nume propriu, candideaza pentru cate un loc in CA la SIF1. Participatia grupului de la BT a crescut semnificativ fata de sfarsitul lui 2007, cand era estimata la 7,5%. Grupul are participatii si la alte SIF-uri, insa nu la fel de mari. Fondurile de investitii straine detin si ele participatii semnificative la SIF-uri. Cel mai important este fondul american Broadhurst, condus de Siminel Andrei, care detine participatii de pana la 1,5% la trei SIF-uri, valoarea actiunilor depasind 5 mil. euro. La SIF Transilvania (SIF3), Broadhurst este raportat ca actionand in mod concertat cu firma Cocor de catre conducerea SIF. ING Luxemburg, cu 1,43% din SIF Moldova, si Eastern Eagle Fund, cu 1,1% din SIF Transilvania, sunt alti doi investitori straini puternici pe SIF-uri, conform ultimelor raportari. Sursa: Ziarul Financiar, 23 aprilie 2009 -
Ceramica Iasi, plus 10% la vanzarile de tigle
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Vanzarile de caramizi de la depozite catre clientii finali au scazut cu circa 20% in primul trimestru al acestui an, in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul amanarii proiectelor imobiliare de catre dezvoltatori, potrivit datelor furnizate de Ceramica Iasi, unul dintre principalii producatori de caramizi de pe piata. 'Este foarte posibil ca 2009 sa fi inceput cu achizitii de materiale pentru finalizarea lucrarilor incepute in anul anterior. Este de asemenea posibil ca aceia care aveau valuta sa fi profitat de cursul de schimb si sa fi investit banii in materiale de constructii, profitand de pretul redus al acestora si fara a avea intentia de a construi in viitorul apropiat', a declarat Iulian Mangalagiu, directorul general al Ceramica Iasi, companie detinuta de fondul de investitii american Advent International. Piata de caramizi si-ar putea reveni din scadere abia spre sfarsitul anului 2009, inceputul anului 2010, pentru ca pana in prezent nu au aparut mecanisme care sa asigure finantarea sectorului imobiliar. 'Din cauza multitudinii factorilor care pot influenta evolutia sectorului constructiilor rezidentiale in perioada care urmeaza, ne putem imagina scenarii variate, de la o scadere a pietei cu 20% (in primul trimestru) pana la o scadere cu 50% a acestei piete per total an.' Ceramica Iasi, care produce caramizi si tigle ceramice, a inregistrat in primul trimestru o crestere de 10% a vanzarilor de tigle comparativ cu perioada similara a anului trecut, pe fondul extinderii retelei de distributie, fara a preciza si evolutia vanzarilor de caramizi. 'Din analiza numarului de autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale eliberate in primele doua luni ale lui 2009, in comparatie cu perioada similara a lui 2008, se observa scaderea cu 35% a suprafetei utile pentru care aceste autorizatii au fost emise, chiar daca numarul acestora este cu numai 5% mai mic. Aceasta diferenta provine din scaderea ponderii marilor proiecte si reflecta reducerea accesului la finantare a dezvoltatorilor imobiliari', afirma Mangalagiu. Compania, listata pe piata RASDAQ, nu a facut inca publice rezultatele financiare pe 2008, insa in primele noua luni a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu 13%, pana la 54,4 mil. lei (14,7 mil. euro), in timp ce profitul net a scazut cu 22%, pana la 9,2 mil. lei. Piata de caramizi a crescut anul trecut cu 15% in volum si cu doar 5% in valoare, pana la circa 190-210 mil. euro, din cauza scaderii preturilor in a doua parte a anului. Sursa: Ziarul Financiar, 23 aprilie 2009 -
Albalact sfideaza criza: Profit de trei ori mai mare in T1
Wall-Street.ro
___
Albalact, unul din cei mai importanti jucatori pe piata locala a lactatelor, a raportat in primul trimestru al acestui an afaceri in crestere cu 33% fata de aceeasi perioada a anului trecut, de aproximativ 62 mil. lei (14,5 mil. euro), respectiv un profit aproape triplu, de 2,08 mil. lei. Potrivit raportului financiar al Albalact, afacerile companiei pe primul trimestru al acestui an arata o crestere cu 33,6%, de la 46.179.551 lei in primul trimestru din 2008, la 61.699.558 lei in primul trimestru din 2009. In plus, profitul inregistrat de Albalact in primele trei luni ale acestui an a crescut cu 249,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, de la 836.711 lei la 2.085.122 lei in primul trimestru al acestui an. De asemenea, Albalact a raportat o cifra de afaceri cu 23,2% mai mare in 2008, ajungand la 190, 5 mil. lei in 2008, de la 154, 6 mil. lei in 2007. In schimb, profitul inregistrat anul trecut a fost de numai 606.579 lei, pe fondul cheltuielilor foarte ridicate determinate de pornirea fabricii de la Oiejdea. In 2007, Albalact a atins un profit de 3.236.032 lei, conform datelor companiei. In prezent, compania Albalact are sistemele consolidate si functioneaza la capacitatea sa maxima, cu fabrica noua Albalact Oiejdea si fabrica de branzeturi Raraul Campulung Moldovenesc. In plus, producatorul a deschis si noul centru logistic din Bucuresti, in care a investit aproximativ 3 milioane de euro, iar prima etapa de modernizare a fermei proprii de la Vaidei, cu investitii de 2 milioane de euro, a fost incheiata. 'Atingerea acestor obiective conform planului propus se reflecta in rezultatele foarte bune inregistrate in primul trimestru al anului 2009, cand cifra de afaceri a companiei a crescut cu 33% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Asta dupa ce, anul 2008 a fost un an greu pentru Albalact, din cauza faptului ca am pornit o capacitate noua si a trebuit sa tinem in functiune pentru o perioada de cateva luni si fabrica veche. Acest lucru a dus, asa cum am mai spus, la costuri operationale mari si la o profitabilitate mai mica”, a declarat Traian Simion, directorul general al Albalact Alba Iulia. In toamna anului trecut, Albalact a relocat intreaga productie de lactate in noua fabrica de la Oiejdea, care a presupus o investitie de peste 17 milioane de euro. La scurt timp, Albalact a achizitionat 77% din actiunile societatii Raraul SA Campulung Moldovenesc pentru intrarea pe categoria branzeturilor. La inceputul acestui an, Albalact a deschis si noul Centru logistic Bucuresti (in comuna Afumati), care a presupus o investitie de 3 milioane de euro si va deservi zona de sud a tarii si Moldova. Ferma Albalact din Vaidei (judetul Hunedoara) a beneficiat de asemenea de investitii de 2 milioane de euro, intr-o prima faza. Potrivit lui Traian Simion, compania a planificat pentru vara acestui an si finalizarea investitiilor in fabrica Raraul Campulung Moldovenesc, in valoare de aproximativ 2 mil. euro. “Vom lansa in continuare produse noi sub brandurile Albalact (Fulga, Zuzu, De Albalact) si Raraul. Un alt obiectiv important al companiei in 2009 este extinderea distributiei si dezvoltarea depozitelor mari in tara”, spune Simion. Acesta estimeaza o crestere de aproximativ 10% a pietei locale de lactate in 2009, dupa un ritm de crestere de 17% inregistrat anul trecut. “In 2009, piata lactatelor va creste mai putin fata de 2008-cu aproximativ 10%, conform estimarilor APRIL-dar asta nu ne impiedica sa avem obiective mult mai mari comparativ cu rimtul de crestere a pietei si sa le si atingem, mai ales ca suntem o companie consolidata”, afirma Traian Simion. Compania Albalact - Alba Iulia este unul dintre primii cinci producatori de lapte si produse lactate din Romania. Infiintata in anul 1971 si transformata in societate comerciala pe actiuni in 1990, Albalact a fost privatizata in 1999. Compania Albalact are peste 500 de angajati si peste 3.500 de actionari si este listata pe piata Rasdaq. Pe langa produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga si Zuzu, Albalact mai comercializeaza unt, iaurt si smantana sub marca De Albalact. Raraul SA a fost privatizata in anul 1994 intr-una din primele achizitii de tip MEBO (preluare de catre angajati si conducere) din industria romaneasca de lactate. Raraul este specializata in domeniul productiei de branzeturi, inclusiv produse traditionale tip cascaval, cas si urda, precum si in productia de lapte praf, unt si produse proaspete tip smantana, iaurt, lapte batut tip sana si lapte pentru consum. In anul 2007, Raraul a inregistrat o cifra de afaceri de 16.182.876 lei si un profit net de 438.351 lei. Sursa: Wall-Street, 23 aprilie 2009 -
Alumil se asteapta la un profit mai mic cu 20% in 2009
Wall-Street.ro ALU
___
Producatorul de profile de aluminiu Alumil Rom Industry (ALU) estimeaza un profit de 7,67 milioane lei (1,8 milioane euro), cu 20% mai redus decat cel obtinut in 2008, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti (BVB). In 2008, Alumil a inregistrat un profit net de 9,56 milioane lei (3 milioane euro). Compania si-a bugetat o cifra de afaceri de 92,02 milioane lei si venituri din exploatare de 9,75 milioane lei. Din 15 iunie, ALU va incepe distribuire dividendelor cu o valoare bruta de 0,29 lei/actiune. Compania este specializata in fabricarea profilelor de aluminiu pentru constructii si are un capital social de 6,25 milioane lei, divizat in 31,25 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,20 lei. Actionarul majoritar al Alumil este grupul industrial Alumil Mylonas-Industria Aluminiului SA din Grecia, implicat in industria de prelucrare a aluminiului, cu o detinere de 55,90%, in timp ce Michail Sotiriou controleaza 23,95% din capital. Alumil Rom Industry are o valoare de piata de 52,5 milioane lei (12,37 milioane euro) conform cotatiei de 1,68 lei stabilita in sedinta de tranzactionare din 21 martie. Sursa: Wall-Street, 23 aprilie 2009
Pagina