05.12.2008
-
Ianca, Socep: Inca nu am resimtit criza
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Noul director general al operatorului portuar Socep Constanta (SOCP), Cristian Ianca, este de parere ca efectele crizei financiare internationale nu s-au facut resimtite in Romania in primele noua luni si nu au influentat rezultatele companiei, dar ca totul s-ar putea schimba odata cu sfarsitul acestui an. 'Avand in vedere ca efectele crizei economice mondiale nu s-au resimtit in economia Romaniei pana ultimul trimestru al anului 2008, rezultatele companiei pe primele 9 luni ale anului curent nu au fost influentate de criza financiara, ci dimpotriva, s-a inregistrat o crestere fata de perioada similara a anului trecut. Cu toate acestea, probabil o piata externa stabila ar fi influentat in mod pozitiv nivelul traficului maritim si implicit volumul de activitate derulat de societatea noastra', spune Cristian Ianca, directorul general al Socep Constanta. Acesta spune ca pana in acest moment nu s-a facut simtita o diminuare a volumului de marfa derulat de partenerii contractuali, dar ca perspectivele pentru sfarsiul anului curent si inceputul anului viitor nu sunt atat de bune. 'Perspectivele pentru perioada urmatoare denota, intr-adevar, o scadere a traficului de marfuri, in special a marfurilor aferente sectoarelor economice aflate in primul val al influentei crizei financiare, si anume sectorul imobiliar, al constructiilor, sectorul siderurgic, sectorul constructiilor de masini', spune Ianca. Compania a fost ferita de efectele crizei financiare si datorita faptului ca nu a avut contractate credite pentru investitii, fiind stiut faptul ca in ultima perioada dobanzile creditelor au crescut simtitor, afectand societatile care au deja contractate credite sau care doresc sa obtina credite pentru investitii. In plus, fluctuatiile cursului valutar nu au influentat in mod vizibil rezultatele companiei, conform directorului general. 'In ultimele doua nivelul traficului portuar derulat prin Socep s-a mentinut in valorile medii inregistrate in primele 9 luni ale anului 2008. Pentru luna decembrie este posibil ca, in functie de evolutia si efectele crizei financiare asupra economiei nationale, sa asistam la o stagnare sau chiar diminuare a traficul maritim. Cu toate acestea, pentru sfarsitul acestui an estimam mentinerea rezultatelor financiare la nivelul mediu lunar inregistrat in cursul anului curent', spune Ianca. Conform directorului general, in primele noua luni ale anului ponderea cea mai mare a inregistrat-o traficul marfurilor containerizate. Principalele tipuri de marfuri generale derulate prin Socep au fost in aceasta perioada ingrasamintele, produsele chimice si cerealele, la export, in vreme ce la import zaharul si produse metalurgice a fost inregistrata cea mai mare pondere. Pe piata de capital, titlurile Socep Constanta au mers pe un trend ascendent in primele opt luni ale anului, intr-o perioada in care majoritatea actiunilor listate la Bursa au inregistrat pierderi importante. Actiunile operatorului portuar au avansat in aceasta perioada pana la un maxim istoric de 0,425 lei/actiune la inceputul lui august, reprezentand o crestere de 60% pe o piata care a scazut cu aproape 40%. In ultimele luni insa, titlurile Socep nu au mai rezistat scaderilor din piata, pierzand circa 43% fata de maxim. La ultimul pret, de 0,239 lei/actiune, capitalizarea Socep este de circa 21,6 mil. euro (82,1 mil. lei). Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2008 -
MEI: Companiile care au contracte cu statul vor fi in centrul atentiei anul viitor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Peter Mars, director in cadrul companiei olandeze Middle Europe Investments (MEI), unul dintre cei mai importanti investitori straini pe piata locala, este de parere ca societatile care deruleaza contracte cu statul vor fi in centrul atentiei pe Bursa anul viitor. 'Companiile care au incheiate contracte cu statul sau lucrari sponsorizate de statul roman, asemeni Condmag, Prebet, in principal jucatorii din infrastructura vor fi in centrul atentiei anul viitor. De asemenea, companiile din sectorul petrolier vor performa in 2009, in conditiile in care investitiile vor ramane la un nivel suficient de ridicat', a declarat pentru ZF Peter Mars. Fondul MEI Roemenie en Bulgarije (RBF) detine cea mai ridicata expunere pe piata locala din portofoliul de sase fonduri ale administratorului olandez. Potrivit raportului emis de MEI pentru luna octombrie, peste 63% din activele nete de 21,2 milioane de euro ale fondului erau investite pe piata romaneasca. Principalele plasamente ale fondului olandez pe piata locala sunt in Banca Comerciala Romana, producatorul de filtre Romcarbon, in companiile active in sectorul petrolier Prospectiuni si Rompetrol Well Services, precum si in producatorul de cabluri electrice Iproeb. 'Desi piata a inregistrat scaderi foarte mari, Romania este pe termen lung interesanta. Ne uitam in special la companii care nu au datorii ridicate si sunt orientate spre crestere organica', a continuat Mars. De la inceputul anului si pana in prezent, fondul RBF a inregistrat o depreciere de 80% in euro. In comparatie, fondurile romanesti de actiuni, cu expunere doar pe piata locala, au inregistrat in primele 11 luni ale anului o depreciere de pana la 77,2% in lei, respectiv de pana la 77,8% in euro. Mare parte din fondurile locale de actiuni s-au adapostit de corectiile bursiere in depozitele bancare, detinand expuneri de pana la 50% din active in depozite. 'Nu am adapostit banii in depozite bancare, ci am preferat sa achizitionam de exemplu actiuni SIF care ofera randamente ridicate ale dividendelor', a explicat directorul MEI. Din cauza scaderilor dramatice si a volatilitatii din piata care au alimentat din plin panica investitorilor, fondurile de investitii administrate de MEI au decis sa suspende incepand din 8 octombrie rascumpararile de titluri. Astfel, investitorii din fondurile MEI nu pot iesi din fonduri, ci doar sa cumpere unitati. 'Conditiile de piata sunt in continuare 'nesigure' pentru a redeschide operatiunile de vanzare/retragere din fond', scriu administratorii MEI intr-un raport publicat pe site-ul companiei. Directorul MEI vede un final de an pe Bursa de la Bucuresti cu 'evolutii plate si lichiditate redusa'. 'Recuperarea pierderilor inregistrate de Bursa romaneasca va depinde de masurile pe care le va lua Guvernul (politici fiscale sau ridicarea pragului de detinere la SIF-uri), dar in principal de increderea pe care o au investitorii in piata. Sunt de parere ca in a doua jumatate a anului viiitor va fi mai bine. Stim de asemenea ca atunci cand are loc o revenire a pietei, lichiditatea si oferta de tilturi vor fi subtiri, astfel ca e mai bine sa cumperi acum si sa astepti timp de doi ani', a conchis Mars. Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2008 -
Drepturile TMK Artrom Slatina, tranzactionate din 8 decembrie la bursa
DailyBusiness.ro ART
___
Drepturile de preferinta emise de TMK Artrom Slatina (ART), ca etapa premergatoare majorarii capitalului social, vor fi tranzactionate in perioada 8-19 decembrie la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), pe piata dedicata acestora, sub simbolul ARTR01. Cele 12,268 milioane de drepturi de preferinta vor fi tranzactionate pe piata reglementata a BVB, in a doua categorie a sectorului titlurilor de capital. Actionarii TMK Artrom Slatina au aprobat in a doua parte a lunii trecute majorarea de 11 ori a capitalului social cu 304,85 milioane lei, prin incorporarea rezervelor si aport in numerar, pana la 335,64 milioane lei, pentru finantarea capitalului circulant. Capitalul Artrom va fi majorat pe de-o parte cu suma de 76,98 milioane lei, prin incorporarea rezervelor societatii si a rezervelor constituite din profitul net, precum si a primelor de emisiune de 3,76 milioane lei. Astfel, vor fi emise 30,76 milioane de actiuni, iar fiecare actionar va primi 2,5 actiuni noi pentru fiecare titlu detinut. In al doilea rand, s-ar putea majora capitalul cu 227,87 milioane lei prin aport in numerar, din care 183,56 milioane lei (aproximativ 50 milioane euro) vor fi adusi de actionarul majoritar, TMK Europe GmbH. In urma acestei etape, compania va emite 90,78 milioane de titluri, actionarii putand subscrie circa 7,4 actiuni noi la una detinuta, la pretul de 2,51 lei, egal cu valoarea nominala. Actionarii care au exercitat dreptul de preferinta la subscriere vor plati actiunile nou emise in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala la data subscrierii, si integral, in termen de cel mult trei ani de la data publicarii hotararilor actionarilor in Monitorul Oficial. Efectele deciziilor privind majorarea capitalului se vor rasfrange asupra actionarilor inregistrati la data de 3 decembrie. Producatorul de tevi TMK-Artrom Slatina a obtinut in primele noua luni ale acestui an un profit net de 12,45 milioane lei (3,41 milioane euro), in scadere de 2,25 ori comparativ cu aceeasi perioada din 2007, cand acesta a fost de 28,04 milioane lei. Afacerile companiei au sporit la 507,12 milioane lei (139,3 milioane euro), in primele noua luni ale anului, depasind cu 27,6% nivelul atins in intervalul echivalent din 2007, cand s-au cifrat la 397,2 milioane lei. Societatea este specializata in productia de tevi din otel fara sudura si are in prezent un capital social de 30,79 milioane lei, divizat in 12,27 milioane actiuni cu o valoare nominala de 2,51 lei. Actionarul majoritar al companiei este TMK Europe GmbH, care controleaza 80,56% din capitalul social, iar SIF Oltenia detine 12,19%, potrivit ultimei raportari. Titlurile TMK Artrom sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, la a doua categorie, sub simbolul ART. Capitalizarea companiei este de 28,2 milioane lei (7,34 milioane euro), aferenta cotatiei de 2,30 lei, stabilita in sedinta de joi. Sursa: Daily Business, 5 decembrie 2008 -
Fondul de investitii Broadhurst Investments contesta in instanta divizarea Prodplast
Curierul National PPL
___
Fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, actionar minoritar al Prodplast Bucuresti (PPL), contesta in instanta divizarea producatorului de mase plastice in doua firme, intrucat in proiectul de separare nu au fost folosite situatii financiare actualizate. Broadhurst sustine ca in proiectul de divizare, intocmit in luna iunie, au fost folosite situatiile financiare de la finalul anului trecut, incalcandu-se astfel prevederea legala privind utilizarea unor date actualizate cu cel mult trei luni inainte, potrivit unui comunicat al Prodplast remis, joi, Bursei de Valori Bucuresti si preluat de Mediafax. 'In aceste conditii, valoarea patrimoniului divizat si raportul de evaluare intocmit de expertul desemnat sunt incorecte, intrucat au la baza situatii financiare anterioare celor care trebuiau a fi luate in considerare', se arata in comunicat. Totodata, fondul de investitii arata ca proiectul de divizare era contestat de un creditor al Prodplast, la momentul in care actionarii au aprobat separarea firmei, respectiv in luna august. Broadhurst mai spune ca actul constitutiv al Prodplast Imobiliare, firma care urma sa se desprinda din Prodplast, nu contine structura actionarilor si nici datele de identificare ale acestora. In luna august, actionarii Prodplast au aprobat divizarea in doua firme, iar societatii nou infiintate, Prodplast Imobiliare, sa i se transfere 77,5% din activele producatorului de mase plastice. Prodplast Imobiliare urma sa primeasca terenurile si cladirile din Bucuresti ale Prodplast, active evaluate la 206,3 mil. lei. Potrivit proiectului de divizare, capitalul Prodplast se va reduce cu 20,7 mil. lei, de la 37,8 mil. lei la 17,1 mil. lei. Actualul capital al Prodplast este divizat in 37,8 mil. actiuni, cu o valoare nominala de un leu. In actionariatul Prodplast se regasesc firma Nord, inregistrata in Cipru, cu 27,06% din titluri, fondul de investitii Broadhurst Investments - 12,61%, SIF Oltenia - 10,86%, SIF Banat-Crisana - 8,36%, fondul de investitii din Cipru RC2 - 6,9%, in timp ce Raiffeisen Zentralbank Austria are mai putin de 5%. Cel mai recent transfer cu actiunile Prodplast a fost realizat in sedinta din 1 septembrie, cand pretul a crescut usor, cu 0,92%, la 3,3 lei. La aceasta cotatie, capitalizarea Prodplast este de 124,8 mil. lei. Prodplast a avut in primele noua luni o cifra de afaceri de 52,2 mil. lei, in crestere cu 9,11%, fata de 47,9 mil. lei in aceeasi perioada a anului trecut. La finalul lunii septembrie, firma a avut un profit de 3,7 mil. lei, valoare cu 10,3% mai mare fata de castigul de 3,3 mil. lei din intervalul ianuarie - septembrie 2007. Sursa: Curierul National, 5 decembrie 2008 -
Transgaz vede profit mai mare cu peste 17% in 2009, in plina criza
Business Standard TGN
___
Compania de stat de transport al gazelor naturale Transgaz Medias estimeaza, pentru 2009, o majorare a profitului net de 17,4%, o crestere a veniturilor cu 16%, dar si a salariilor cu peste 10%, in ciuda scaderii preconizate a volumului de gaze transportat, ca urmare a reducerii consumului, pe fondul crizei economice. Potrivit actualelor estimari, castigul net al firmei ar putea sa urce pana la 309,54 mil. lei (86 mil. euro), in timp ce cresterea veniturilor totale ar urma sa fie de 16%, pana la 1,41 mld. lei (circa 393,8 mil. euro), iar cea a cheltuielilor, de 15,5%, la 1,05 mld. lei (292,2 mil. euro). Majorarea veniturilor ar urma sa aiba loc pe fondul obtinerii unor incasari superioare anului 2008 din principalele activitati desfasurate de Transgaz, respectiv de transport si tranzit international al gazelor. De altfel, compania estimeaza pentru anul viitor o reducere a cantitatilor de gaze transportate de circa 1,09%, pana la 153,3 mil. MWh. Potrivit Transgaz, nivelul veniturilor anuale se stabileste avand in vedere venitul reglementat si alti indici, nefiind influentat de cantitatea de gaze transportate. “In consecinta, o eventuala scadere a cantitatilor de gaze transportate, ca urmare a diminuarii ritmului de crestere economica, nu va influenta nivelul veniturilor obtinute din activitatea societatii”, au declarat pentru Business Standard reprezentantii firmei. “O eventuala criza economica ar avea un impact negativ asupra incasarii la termen a contravalorii serviciilor de transport prestate pentru societati afectate de criza”, au adaugat oficialii Transgaz. Pe de alta parte, potrivit bugetului pe 2009, care urmeaza sa fie discutat in Adunarea Generala a Actionarilor din 16 decembrie, compania a luat in calcul o crestere a pretului mediu de achizitie al gazelor din productia interna, pentru acoperirea pierderilor tehnologice, de aproximativ 15% fata de pretul mediu preliminat pentru T4 2008, “avandu-se in vedere politica de aliniere, in urmatorii ani, a pretului final al gazelor naturale la pretul din tarile Uniunii Europene”. Pretul de achizitie al gazelor din productia interna, estimat pentru T1 si T2 2009, este de 52,8 lei/MWh, iar in T3 si T4, de 57,5 lei/MWh. Nivelul bugetat al investitiilor pentru 2009 este de 328 mil. lei (91 mil. euro), mai mare cu 30%, iar finantarea acestora se va face exclusiv din surse proprii. In acelasi timp, cheltuielile privind dobanzile la imprumuturi sunt estimate sa creasca anul viitor cu 23,5%, la 18 mil. lei (5 mil. euro). Transgaz isi va pastra numarul mediu de angajati la 5.003, iar salariul mediu brut va creste in 2009 cu 10,7%, pana la 2.869 de lei (797 de euro) pe salariat. Sursa: Business Standard, 5 decembrie 2008
04.12.2008
-
Omul de afaceri Petre Milut renunta la circa 500 din cei 700 de salariati ai Prefab din Calarasi
ZF RO - FONDURI MUTUALE PREH
___
Producatorul de BCA Prefab va disponibiliza circa 500 din cei 700 de angajati ai fabricii de la Calarasi, iar producatorul de caramizi Cemacon Zalau pregateste in aceste zile un plan de disponibilizari. Conducerea producatorului de materiale de constructii Prefab Bucuresti (PREH) a anuntat Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca Calarasi privind disponibilizarea a 500 de angajati, numarul acestora putand urca la 600, respectiv doua treimi din total. 'Am facut o cerere pentru 500 de oameni, dar inca nu am disponibilizat decat o parte din ei. Ideea este ca acestia sa primeasca ajutorul de somaj de la stat cat sa trecem peste perioada de iarna in care piata este dificila. Cred ca stocurile pe care le avem in prezent ne vor ajunge pentru perioada de iarna si vom pastra probabil circa 300 de oameni pentru intretinere si segmente unde exista cerere pe piata', a declarat Petre Milut, proprietarul Prefab Bucuresti. El a mai precizat ca daca va fi nevoie va mai inainta o cerere de somaj pentru inca 100 de salariati. Petre Milut declarase in urma cu circa trei saptamani ca inca nu ia in calcul o sistare a productiei, dar profitul companiei va fi afectat de agravarea situatiei in sectorul de profil ca efect al crizei economice mondiale. 'Caderea pietei s-a petrecut cu o luna mai devreme decat de obicei, pe la inceputul lunii noiembrie. Daca vremea va fi buna, vor fi rechemati mai repede la lucru, in masura in care se vor epuiza si stocurile. De cinci ani de zile angajatii de la Prefab n-au mai primit ajutor de somaj', a precizat Milut. Recent, el a declarat ca se gandeste la delistarea companiei de pe piata RASDAQ, in incercarea de a proteja productivitatea companiei. Conducerea altui producator de materiale de constructii, Cemacon Zalau (CEON), a discutat masura operarii unor disponibilizari, planul urmand sa fie definitivat in urmatoarele zile. 'In perioada de iarna, in general sectorul lucreaza pe stoc. La aceasta s-a suprapus criza si ca urmare apar probleme financiare. S-a discutat in conducere masura disponibilizarilor si urmeaza sa contactam si Agentia de Ocupare a Fortei de Munca, dar planul nu a fost inca definitivat. Noi oricum doream sa inchidem fabrica veche, care este uzata din punct de vedere tehnic, astfel ca vom selecta din angajati pentru noua fabrica', spune Ioan Crehul, directorul general al Cemacon Zalau, fara a specifica numarul de angajati ce vor fi disponibilizati. El a mai precizat ca pretul la caramizi a scazut in medie cu 10% si a revenit spre cel de la inceputul anului, dar estimeaza ca nu se va reduce cu mai mult de 15%. Preturile la otel-beton si ciment, cele mai importante materiale de constructii, s-au diminuat in ultimele saptamani cu 40-50% fata de cele din sezonul de varf, ajungand la nivelul celor de la inceputul anului, producatorii din domeniu asteptand noi scaderi in perioada imediat urmatoare. La finele lunii trecute, un alt producator de materiale de constructii listat pe piata RASDAQ, Ceramica Iasi (CERE), a decis sa renunte la 150 de angajati din cei 431 pentru eficientizarea activitatii, din cauza contextului financiar actual si a cresterii costurilor de productie si transport. Tot luna trecuta, grupul Concefa, din care face parte firma de constructii Concefa Sibiu (COFI), a sesizat Agentia de Ocupare a Fortei de Munca din judet privind disponibilizarea colectiva a 705 angajati pe perioada noiembrie 2008 - februarie 2009, masura justificata atat de vremea nefavorabila in perioada de iarna pentru desfasurarea activitatii de constructii, cat si pe seama contextului economic mondial si local. Constructii Transilvania (COTR) din acelasi sector a anuntat de asemenea ca va renunta la 180 de angajati. In ciuda greutatilor din domeniul constructiilor, exista si firme din sector care nu si-au exprimat intentia de efectua reduceri de personal. Un exemplu este cel al producatorului de materiale de constructii Comcm Constanta (CMCM), ai carui reprezentanti spun ca sunt acoperiti cu comenzi pana la jumatatea anului viitor. 'Comcm Constanta nu a disponibilizat si nici nu intentioneaza sa realizeze disponibilizari anul acesta. Suntem acoperiti cu comenzi pana in luna iunie a anului viitor, lucrari pentru terti. Criza ne afecteaza intr-adevar, dar din perspectiva faptului ca incasarile se fac cu greutate. Piata imobiliara este in scadere si contractarea de locuinte este oarecum blocata, problema principala fiind lipsa creditarii, in special pentru persoanele fizice. Sper ca din acest punct de vedere BNR sa faca normele mai putin restrictive', spune Constantin Fratila, principalul actionar persoana fizica al Comcm Constanta. Sursa: Ziarul Financiar, 4 decembrie 2008 -
Afacerile Asiban au crescut cu 9% in T3
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Asiban, companie a grupului francez Groupama, a inregistrat in trimestrul trei o crestere de 9% a primelor brute subscrise, pana la 165 de milioane de lei (46,2 milioane de euro). Cresterea din trimestrul trei a fost mai mare decat cea din primul semestru, de 3%. In primele noua luni din acest an, afacerile Asiban au urcat cu 8%, pana la 468,2 mil. lei (128,6 mil. euro), in conditiile in care in aceeasi perioada a anului trecut avansul primelor brute subscrise a fost de 35%. Oficiali ai companiei afirma ca planul pentru acest an prevedea o crestere de 15-20%, dar nu a putut fi realizat din cauza scaderii pe segmentul asigurarilor de raspundere civila auto obligatorie (RCA) si a incetinirii pe segmentul asigurarilor de credite. Scaderea pe RCA a fost cauzata de faptul ca asiguratorul a practicat tarife peste cele ale unor jucatori din piata, pentru a mentine aceasta linie de business profitabila, ceea ce a redus numarul de clienti. In primele noua luni, subscrierile Asiban din asigurari generale au crescut cu circa 7%, pana la 379,2 milioane de lei (104,2 milioane de euro). Primele din asigurari de viata au crescut cu aproape 10%, ajungand la 89 de milioane de lei (24,4 milioane de euro). Asiban se afla acum in proces de fu-ziune cu BT Asigurari si OTP Garancia, alte doua companii preluate recent de Groupama. Fuziunea va dura aproximativ un an, iar noua companie va functiona sub numele de Groupama Asigurari. Societatea va fi condusa de francezul Denis Rousset, in prezent directorul general al BT Asigurari si seful operatiunilor Groupama pe piata romaneasca. Dupa preluarea de catre francezi, cativa membri ai conducerii Asiban au plecat din companie. Directorul general Dumitru Ceraceanu a plecat recent, la fel ca Ileana Horvath, directorul general adjunct, care ocupa acum pozitia de director tehnic in cadrul Unita. Asiban este una dintre cele mai mari companii de pe piata locala a asigurarilor, ocupand locul patru in clasamentul asiguratorilor de la sfarsitul primului semestru. Compania a facut obiectul celei mai mari tranzactii realizate pana in prezent pe aceasta piata atunci cand a fost cumparata de Groupama cu 350 de milioane de euro, mai mult decat dublul cifrei de afaceri din 2007 a asiguratorului. Groupama a investit pana acum aproximativ 600 de milioane de euro pe piata locala a asigurarilor, unde este al treilea jucator. Sursa: Ziarul Financiar, 4 decembrie 2008 -
Remedia Deva deruleaza o oferta publica de vanzare a 7,6% din titluri
Curierul National RMAH
___
Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) deruleaza, in intervalul 28 noiembrie - 15 ianuarie, o oferta publica de vanzare de actiuni proprii, prin care intentioneaza sa instraineze 7,68% din capital, la preturi cuprinse intre 0,2 si 0,5 lei pe titlu, peste cotatia din ultima perioada de pe RASDAQ, informeaza Mediafax. Distribuitorul de medicamente intentioneaza sa vanda 7,57 mil. titluri, iar valoarea totala a operatiunii se va situa intre 1,51 mil. lei si 3,78 mil. lei, in functie de pretul de vanzare. In acest an, actiunile Farmaceutica Remedia Deva au scazut puternic, de la 0,28 lei pe unitate, la nivelul de 0,09 lei, inregistrat in sedinta din 28 noiembrie. Astfel, pretul cerut pentru un titlu se situeaza cu mult peste cotatia de pe piata RASDAQ. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a aprobat, la 29 octombrie, prospectul de admitere a actiunilor Farmaceutica Remedia Deva la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti, titlurile urmand sa fie transferate de pe piata RASDAQ. Profitul net al distribuitorului de medicamente a scazut in primul semestru la circa 6.000 euro dupa ce in prima jumatate a anului 2007 castigul net a fost de 326.700 euro, in timp ce afacerile au inregistrat un avans de 19%, la 15,77 mil. euro. Compania a achizitionat, in luna iunie, firma de profil Sibmedica din Sibiu, pentru care a estimat vanzari de 5 mil. lei in 2008. Farmaceutica Remedia Deva are acoperire in judetele Hunedoara, Alba, Mures, Sibiu, Cluj si Harghita. Sursa: Curierul National, 4 decembrie 2008 -
Brokerii - optimisti pe termen scurt, pesimisti pe termen lung
Prime Transaction
___
'... Bineinteles ca mai poate, la fel de usor poate sa isi revina sau sa stagneze aici cativa ani', conchid analistii de la Prime Transaction. -
Brokerii- optimisti pe termen scurt, pesimisti pe termen lung
Bloombiz.ro
___
Bineinteles ca mai poate, la fel de usor poate sa isi revina sau sa stagneze aici cativa ani', conchid analistii de la Prime Transaction.
Pagina