21.08.2008
-
Voestalpine: Avem aproape jumatate din terenul pentru investitie
Business Standard
___
oestalpine, concernul austriac care intentioneaza sa construiasca un combinat siderurgic la Marea Neagra, a contractat aproape jumatate din terenul vizat din zona Agigea-Constanta, a declarat pentru Business Standard purtatorul de cuvand al companiei, Peter Schiefer. “Am reusit sa contractam aproape jumatate din terenul din apropierea satului Lazu, din comuna Agigea, de care suntem interesati. Procesul de contractare se desfasoara greu, mai ales din cauza birocratiei”, a precizat Schiefer. Voestalpine vizeaza o suprafata de aproximativ 600 de hectare, din care 170 de hectare din apropierea portului vor fi concesionate de la stat pe 50 de ani. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, memorandumul cu Romania va fi semnat in luna septembrie. “Schimbarile sunt minore. In prezent, se adauga la memorandum modificarile cerute de Guvernul roman, precum chestiuni de mediu privind costurile de decontaminare a solului de pe terenul concesionat, in cazul in care acesta are un grad de poluare ridicat”, a declarat pentru Business Standard aceeasi sursa. Semnarea memorandumului dintre Romania si concernul austriac Voestalpine, programata initial pe 31 iulie, a fost amanata pentru luna septembrie din cauza unor neintelegeri privind suprafata de teren care ar urma sa fie concesionata de catre guvernul roman. Austriecii au solicitat o suprafata de teren din portul Constanta, adiacenta zonei fluvio - maritime, incepand de la dana 95 pana la dana 103. Daca Voestalpine alege Romania ca destinatie a investitiei, acestia vor depinde de SC Comvex SA, cel mai mare operator de produse vrac de la Marea Neagra. Din luna iunie, Comvex a primit in concesiune, in urma unei licitatii, inca 50 de hectare in jurul portului Constanta, suprafata de teren care fusese solicitata de catre austriecii de la Voestalpine. Potrivit acelorasi surse, Comvex impreuna cu belgienii de la Electrabell vor construi pe acest teren o centrala termoelectrica gigant, de 1.200-1.800 MW, in valoare de 1-1,5 miliarde euro. Statul roman cauta, in prezent, solutii pentru a putea oferi Voestalpine o alternativa la cele 50 de hectare castigate prin licitatie de Comvex. In prezent, operatorul portuar este singura companie de la Marea Neagra care poate opera nave mari, si intentioneaza sa isi extinda liniile de depozitare. Doua dintre viitoarele linii de depozitare ar putea fi puse la dispozitia Voestalpine. Concernul austriac si-a anuntat intentia, la inceputul lunii iulie, de a plati proprietarilor de terenuri din zona Constanta-Agigea 5% din valoarea terenurilor, pentru ca acestia sa nu creasca pretul loturilor. Tot in iulie, austriecii au contractat 96,4 hectare de la fondurile de investitii ARCA East Invest si Chayton Capital. Romania concureaza pentru aceasta investitie cu Ucraina, Bulgaria si cu Turcia. Potrivit lui Schiefer, Romania este avantajata de faptul ca dispune de un port care satisface nevoile de transport ale investitorului austriac si de o piata relativ ieftina in ceea ce priveste forta de munca. Infrastructura si problemele legate de achizitia terenului constituie principalele puncte slabe. “Infrastructura reprezinta o problema, dar nicaieri nu este perfect. Peste tot va trebui sa investim. Nu exista un avantaj concret, clar, ar trebui sa facem investitii oriunde”, a explicat Schiefer. Potrivit memorandumului, traseul actual al centurii Constantei va fi deviat, in asa fel incat soseaua sa strapunga terenul pe care va fi amplasat combinatul. Totodata, va fi deviat, tot la cererea austriecilor, traseul liniei de cale ferata care strabate o portiune din terenul vizat de Voestalpine. In cazul in care negocierile se vor concretiza, Voestalpine va deveni cel mai mare investitor direct in Romania, devansand Erste Bank (actionarul majoritar al BCR) si OMV (care controleaza Petrom). Voestalpine este deja prezent in Romania, prin intermediul Elmsteel, subsidiara britanica a grupului austriac, care detine din 2004 o fabrica la Satu Mare. Unitatea produce 50 mil. tuburi de otel anual, pentru industria auto. De asemenea, furnizorul german Dancke, controlat tot de grupul austriac, urma sa construiasca o uzina de presare la Arad. Grupul a anuntat, in luna octombrie a anului trecut, ca va incepe in 2008, la Giurgiu, constructia unui centru de servicii, in care va prelucra tabla si alte materiale pentru clientii companiei austriece, printr-o investitie de 18 mil. euro. Sursa: Business Standard, 21 august 2008 -
Prodplast Bucuresti isi transfera o parte din patrimoniu catre o societate imobiliara
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI PPL
___
Actionarii Prodplast Bucuresti (simbol PPL la Bursa de Valori Bucuresti)au aprobat, in Adunarea Generala de marti, desprinderea unei parti din patrimoniul producatorului de materiale plastice si transferarea acesteia catre o societate nou infiintata, Prodplast Imobiliare, potrivit unui comunicat transmis BVB. Transferul va avea loc in schimbul alocarii proportionale de actiuni emise de Prodplast Imobiliare catre actionarii Prodplast inregistrati in registrul actionarilor la data de inregistrare 4 septembrie anul acesta. Proiectul de Desprindere aprobat de actionarii Prodplast include si diminuarea capitalului social al companiei cu 54,89%, de la 37,84 milioane lei la 17,07 milioane lei. Reducerea capitalului social se va efectua prin anularea unui numar de 20.774.895 milioane de actiuni PPL, cu valoarea nominala de 1 leu, se mai arata in comunicat. In AGEA de marti, actionarii Prodplast au mai decis mentinerea titlurilor emise de societate la cota bursei. Prodplast Bucuresti are o capitalizare de piata de 124,89 milioane lei, potrivit pretului mediu de 3,3 lei/actiune inregistrat in sedinta bursiera din 15 august. Sursa: Bursa, 21 august 2008 -
Cat costa sa devii investitor la Bursa?
Bloombiz.ro
___
... volumul redus de tranzactionare impiedica intermediarii sa diminueze comisioanele', explica Alin Brendea, director de operatiuni al Prime Transaction.
20.08.2008
-
Lipsa de comenzi cu Transelectrica duce afacerile Iproeb in jos cu 30%
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Producatorul de cabluri electrice si optice Iproeb Bistrita (IPRU) a raportat pentru primele sase luni ale acestui an o cifra de afaceri de 72,7 milioane de lei (20,6 milioane de euro), cu aproape 30% sub nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut, de 93,8 milioane de lei (26,6 milioane de euro). Profitul pentru primul semestru a scazut cu circa 40% fata de aceeasi perioada din 2007, scazand de la un nivel de 14,4 milioane de lei (4,1 milioane de euro) la 10,3 milioane de lei (2,9 milioane de euro). Conform raportului emis de societate, Iproeb a realizat in perioada ianuarie - iunie venituri totale in valoare de 76,4 milioane de lei (21,6 milioane de euro), in vreme ce cheltuielile companiei s-au situat in aceeasi perioada la 64,4 milioane de lei (18,2 milioane de euro). In al doilea trimestru compania a realizat o cifra de afaceri de 36,2 milioane de lei (circa 9,9 milioane de euro), cu 20% mai mica fata de cea din aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul unui profit in scadere cu 23%, de 4,7 milioane de lei (1,3 milioane de euro). Scaderea afacerilor companiei a venit ca urmare a reducerii productiei marfa cu 14,2%, ca urmare a reducerii vanzarilor atat pe piata externa, cat si a productiei pentru piata interna, cauzata de limitarea investitiilor principalului beneficiar al companiei, Transelectrica, potrivit raportului companiei. O alta cauza a rezultatelor mai slabe realizate de Iproeb a fost si cresterea preturilor materiilor prime, pretul cuprului avansand in primul semestru cu circa 25%, in vreme ce pretul aluminiului a inregistrat o crestere de 24%. Datorita instabilitatii preturilor materiilor prime, prognozele societatii pentru al doilea semestru sunt rezervate, compania incercand sa-si mentina realizarile la nivelul primului semestru. Compania si-a bugetat pentru 2008 venituri totale in valoare de 185,1 milioane de lei (52,4 milioane de euro) si un profit net de 18,5 milioane de lei (5,2 milioane de euro). In primul semestru Iproeb a realizat aproape 41,3% din veniturile bugetate si circa 66% din profitul net. In primele sase luni din acest an compania a platit dividende in valoare de 1,1 mil. euro (3,9 milioane de lei). In decursul sedintei trecute titlurile Iproeb Bistrita se tranzactionau la un pret de 3,75 lei/actiune, cu 1,3% sub nivelul de referinta. La acest pret capitalizarea companiei este de 51,2 milioane de euro (180,8 milioane de lei). Sursa: Ziarul Financiar, 20 august 2008 -
Profitul Artego s-a redus la jumatate in S1
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARTE
___
Artego Targu-Jiu (ARTE), companie care se ocupa cu fabricarea produselor din cauciuc, a realizat in primul semestru din 2008 afaceri nete in crestere cu 5,8% fata de perioada similara a anului trecut, de la 103,2 milioane de lei la 109,2 milioane de lei. In acelasi timp veniturile totale ale companiei au avansat cu 8,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut, de la 111,1 milioane de lei la 120,1 milioane de lei. Profitul companiei s-a injumatit in primele sase luni ale acestui an fata de perioada ianuarie - iunie 2007, scazand de la un nivel de 6,2 milioane de lei la 2,8 milioane de lei. Conform celor mai recente raportari, Artego este controlata de asociatia salariatilor firmei, cu o participatie de 70%, in timp ce SIF Oltenia (SIF5) detine 5,68%. Producatorul de articole din cauciuc are peste 2.030 de angajati. Actiunile Artego au pierdut in sedinta de ieri inainte de publicarea rezultatelor 7,7%, ajungand la un pret de 6 lei/actiune. La acest nivel capitalizarea companiei este de 16,8 milioane de euro (59,7 milioane de lei). Sursa: Ziarul Financiar, 20 august 2008 -
DTZ: Activele imobiliare ale Impact fac 400 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Dezvoltatorul imobiliar Impact a anuntat astazi ca firma de consultanta imobiliara DTZ Equinox a realizat pe 15 august o noua evaluare a a activelor imobiliare ale companiei, care indica o valoare de 399,76 mil. euro, cu 93% mai mare decat cea inregistrata in 2007. Conform raportarilor IFRS ale Impact, la 30 iunie 2008, activul net al companiei era de 460,17 mil. euro. Sursa: Zairul Financiar, 20 august 2008 -
Mechel investeste 8,7 mil. euro la Targoviste, dar are de platit o amenda de 32 mil. dolari in Rusia
DailyBusiness.ro COS
___
Mechel OAO, una dintre cele mai mari companii miniere si de metale din Rusia, a demarat o investitie de 8,7 mil. euro in laminorul de la uzina Mechel Targoviste, in cadrul planului de modernizare. Acest proiect s-a efectuat in cadrul unui program extins de modernizare a activitatii de productie de la Mechel Targoviste, a anuntat compania. Programul consta in modernizarea cuptorului de incalzire si a laminorului. Lucrarile de modernizare au ca scop imbunatatirea calitatii produselor finite si reducerea costurilor de productie, prin scaderea consumului de gaz metan. Compania se asteapta ca in urma investitiilor, sa realizeze economii de circa 2,3 milioane de euro pe an. Pe de alta parte, Mechel, cea mai mare companie miniera de carbune din Rusia, va fi amendata cu 790 milioane ruble (32 milioane dolari) la sfarsitul acestui an, pentru incalcarea regulilor antitrust, au anuntat, marti, autoritatile antimonopol rusesti, citate de Ria Novosti si preluate de NewsIn. Conform serviciului federal antimonopol, Mechel a abuzat de pozitia dominanta pe care o are pe piata prin scumpirea artificiala a produselor, refuzul de a semna contracte de distributie si controlul general al preturilor. Autoritatile antimonopol au inceput controlul activitatii gigantului Mechel, dupa ce, la sfarsitul lunii iulie, premierul Vladimir Putin a acuzat compania ca, pe piata interna, pretul cocsului este dublu decat cel practicat la export si a ordonat autoritatilor sa verifice operatiunile companiei. 'Azi am primit un semn incurajator din partea firmei Mechel si a altor companii care comercializeaza cocs, ele fiind dispuse sa reduca preturile in mod voluntar cu 15%', a declarat directorul serviciului federal antimonopol, Igor Artemiev. Autoritatile investigheaza si operatiunile companiilor Raspadsky Coal si Evraz Holding, acuzate si ele de controlul preturilor pe piata ruseasca. Artemyev a anuntat sanctiuni similare, de pana la 5% din castigurile anuale pentru celor doua firme. Raspadsky Coal, Evraz Holding si Mechel controleaza mai mult de 50% din piata de profil din Rusia. Sursa: Daily Business, 20 august 2008
19.08.2008
-
Piata asigurarilor a trecut de 1,2 mld. euro in primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata asigurarilor a trecut de 4,42 de miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) in primul semestru, cresterea fata de aceeasi perioada a anului trecut fiind de 22,3%, potrivit datelor publicate ieri de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Calculata in euro, cresterea este de 11%. Numarul contractelor de asigurare aflate in vigoare la sfarsitul primului semestru era de peste 8,76 de milioane. 'Rezultatele aferente primului semestru din 2008 indica o piata a asigurarilor stabila si in continua dezvoltare, fapt care, in opinia mea, reflecta inclusiv o incredere din ce in ce mai mare a consumatorilor de produse de asigurare', a declarat Angela Toncescu, presedintele CSA. Primele brute subscrise din asigurari generale au fost de 3,57 de miliarde de lei (973,4 milioane de euro) in primul semestru, reprezentand 80,8% din totalul pietei. Piata asigurarilor generale a urcat cu 21,7% in lei in prima jumatate a anului. 'In ceea ce priveste structura pe clase, se constata faptul ca asigurarile auto detin in continuare ponderea majoritara, respectiv de 75,2% din total prime brute subscrise din asigurari generale', au precizat oficialii CSA. Pe partea de asigurari auto Casco cresterea a fost de 39,8% in primele sase luni, pana la 1,66 de miliarde de lei (453,6 milioane de euro), in timp ce pe segmentul asigurarilor de raspundere civila auto (RCA) primele brute subscrise au urcat cu 17%, pana la 1,02 miliarde de lei (278,4 milioane de euro). 'Ponderile celorlalte clase de asigurari generale se situeaza la aproximativ aceleasi niveluri ca in semestrul I din 2007, cu exceptia clasei XIV-Asigurari de credite, in cazul careia s-a inregistrat o scadere a ponderii cu 5,6 puncte procentuale, pana la 3,0% in semestrul I 2008', afirma reprezentantii Comisiei. Indemnizatiile brute platite pentru politele de asigurari generale au crescut cu 24,1% in primul semestru, putin mai repede decat piata, pana la 1,89 de miliarde de lei (514,7 mil. lei). Cheltuielile asiguratorilor cu daunele reprezinta aproape 53% din primele brute subscrise. Potrivit datelor publicate de CSA, la sfarsitul primului semestru cea mai mare companie din segmentul asigurarilor generale era Allianz-Tiriac (175,9 mil. euro), urmata de Omniasig (167,5 mil. euro), Asirom (96,3 mil. euro), Unita (73,7 mil. euro), BCR Asigurari (69,5 mil. euro), Astra-Uniqa (68,5 mil. euro), Asiban (66,5 mil. euro), Ardaf (59,2 mil. euro), Generali (46,2 mil. euro) si BT Asigurari (43,1 mil. euro). Primele zece companii de asigurari generale concentreaza 89% din primele brute subscrise pe acest segment, valoarea acestora fiind de 866,4 milioane de euro. Pe partea de asigurari de viata, afacerile companiilor au urcat cu aproape 25%, ajungand la 849,9 milioane de lei (231,6 milioane de euro) la sfarsitul lunii iunie, rimtul de crestere fiind mai mare decat cel al asigurarilor generale. 'Din totalul primelor brute subscrise din asigurari de viata in semestrul I 2008, un procent de 66,6% a fost generat de asigurarile traditionale (clasa I), iar un procent de 30,8% de catre asigurarile de viata si anuitati legate de investitii (clasa III). Se constata faptul ca, in orizontul de timp analizat, ponderea clasei I a crescut cu 3,1 puncte procentuale, in timp ce ponderea clasei III a scazut cu 3,6 puncte procentuale', afirma oficialii CSA. Indemnizatiile brute platite de companii pentru asigurarile de viata au fost de 101,6 milioane de lei (27,7 milioane de euro) in prima jumatate a anului, in crestere cu 13% fata de primul semestru din 2007. Primele zece companii in functie de afacerile pe segmentul asigurarilor de viata sunt ING Asigurari (74,5 mil. euro), AIG Life (38,2 mil. euro), BCR Asigurari de Viata (17,2 mil. euro), Asiban (16,1 mil. euro), Allianz-Tiriac (14,5 mil. euro), Asirom (13,3 mil. euro), Aviva (12,3 mil. euro), Grawe (11,7 mil. euro), Generali (11,6 mil. euro) si Omniasig Viata (7,7 mil. euro). Primele brute totale subscrise de aceste societati sunt de 217 mil. euro, reprezentand aproape 94% din piata asigurarilor de viata. La nivelul intregii piete a asigurarilor, cele mai mari companii sunt Allianz-Tiriac (190,4 mil. euro, cota de 15,8%), Omniasig (167,5 mil. euro, cota de 13,9%) si Asirom (109,5 mil. euro, cota de 9,09%). Sursa: Ziarul Financiar, 19 august 2008 -
Rompetrol nu a inregistrat pierderi majore din cauza inchiderii benzinariilor din Georgia
___
Compania Rompetrol sustine ca nu a inregistrat pierderi majore din cauza ca si-a inchis doua benzinarii din cele 29 pe care le detine in Georgia, ca urmare a conflictului armat dintre Georgia si Rusia. 'Intre timp, compania Rompetrol Georgia a decis deschiderea statiei Zugdidi (vecinatate Abhazia), in timp ce statia Gori (vecinatate Osetia de Sud) va fi in continuare inchisa pana la clarificarea situatiei din zona. Activitatea Rompetrol Georgia se desfasoara si s-a desfasurat in permanenta in regim normal de lucru. Compania nu a inregistrat pierderi majore, reusind sa administreze cu succes operatiunile in aceasta perioada dificila si sa fie atat un furnizor stabil in piata de profil, cat si un factor de stabilitate civica', potrivit datelor furnizate luni agentiei NewsIn de Rompetrol. De asemenea, reprezentantii companiei mai spun ca activitatea Grupului Rompetrol nu a fost afectata de inchiderea celor doua porturi din Georgia, Batumi fiind redeschis vineri, 15 august, iar prin Kulevi nu sunt derulate niciun fel de operatiuni. Compania petroliera de stat KazMunayGaz din Kazakhstan detine 75% din compania Rompetrol. Premierul kazah Karim Masimov a ordonat la 11 august 2008 suspendarea transporturilor de petrol prin portul georgian Batumi, de la Marea Neagra, ca urmare a conflictului armat dintre Georgia si Rusia. KazMunayGaz a devenit, in februarie 2008, singurul actionar al terminalului petrolier din portul Batumi, dupa ce a cumparat pachete de actiuni de la partenerii sai. Rompetrol miza, de altfel, pe portul georgian pentru aprovizionare, in cadrul unor proiecte comune cu KazMunayGaz. Compania energetica de stat Socar din Azerbaidjan anuntase, de asemenea, acum doua saptamani, ca a suspendat livrarile de petrol si de produse petroliere rafinate prin Batumi si prin alt port georgian, Kulevi, care are o capacitate cat jumatate din cea din Batumi. Socar foloseste ambele porturi pentru exportul de titei si de produse petroliere rafinate. Batumi are o capacitate de 10 milioane de tone pe an, respectiv 200.000 de barili/zi. Sursa: Wall-Street,NewsIn 19 august 2008 -
Iproeb Bistrita, profit la sase luni de 10,31 milioane lei
Wall-Street.ro IPRU
___
Profitul net al Iproeb Bistrita (IPRU) a scazut in primul semestru al anului cu 28%, la 10,31 milioane lei (2,81 milioane euro), iar afacerile companiei s-au comprimat cu 22% fata de aceeasi perioada din 2007, arata datele financiare transmise pietei Rasdaq. In prima jumatate a anului trecut, producatorul de cabluri electrice si optice afisase castiguri de 14,4 milioane lei. Afacerile Iproeb la sase luni au ajuns la 72,74 milioane lei (19,82 milioane euro), in scadere cu 22% fata de nivelul consemnat in aceeasi perioada a anului trecut, de 93,82 milioane lei. Compania a atras in primul semestru venituri de 76,39 milioane lei (20,81 milioane euro), cu 18% mai mici decat incasarile din perioada similara de anul trecut, de 93,91 milioane lei. in schimb, cheltuielile s-au redus cu 16%, la 64,41 milioane lei (17,55 milioane euro), dupa ce in primele sase luni din 2007 costurile se cifrasera la 76,85 milioane lei. Iproeb Bistrita are un capital social de 14,27 milioane lei, divizat in 47,57 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,30 lei. Compania are ca domeniu de activitate producerea firelor si cablurilor electrice si optice, iar actionarul principal este societatea Electromontaj, care detine 30,79% din capital. Titlurile Iproeb Bistrita se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul IPRU. Valoarea de piata a companiei este de 180,77 milioane lei (51,21 milioane euro), conform ultimei cotatii, de 3,80 lei, stabilita in sedinta de luni a Bursei. Sursa: Wall-Street, 19 august 2008
Pagina