Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

23.06.2003

  • Posibile investitii turcesti in sectorul energetic din Romania

    Curierul National   

    ___
    Ministrul turc al finantelor cere ajutorul Bucurestiului pentru o eventuala integrare in Uniunea Europeana

    Firmele turcesti vor sa investeasca mai mult in turismul si transportul maritim romanesc si sunt interesate de privatizarea sectorului energetic, a declarat Kemal Unakitan, ministrul turc al finantelor, in cadrul unei intrevederi cu Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice.

    Unakitan, fost afacerist turc care a investit in Romania, a declarat ca cele doua tari trebuie sa coopereze mai strans in dezvoltarea sistemelor de transport pe Dunare si Marea Neagra in vederea intensificarii schimburilor comerciale, care anul trecut s-au ridicat la 1,2 miliarde de dolari.

    Spre deosebire de reticenta autoritatilor de la Bucuresti, ministrul turc s-a aratat convins ca Romania va intra in Uniunea Europeana in 2007, fapt pentru care a cerut oficial sprijinul departamentelor romane de integrare in vederea elaborarii unor strategii care sa permita ulterior Turciei sa spere la integrarea comunitara.

    Unakitan a afirmat ca „Turcia a sustinut Romania la integrarea in NATO, acum a venit randul Romaniei sa-si impartaseasca experienta Turciei in vederea integrarii in Uniunea Europeana“.

    Turcia, stat cu un Produs Intern Brut de 200 de miliarde de dolari, va renunta de anul viitor la colaborarea cu Fondul Monetar International. Unakitan a declarat, referitor la acest aspect: „Asa credem ca e bine pentru Turcia“. Romania reuseste sa foloseasca foarte bine banii de la FMI, iar tratamentul dur „aplicat populatiei din Romania va da roade mai tarziu“, a subliniat ministrul turc.


    Sursa: Curierul National, 23 iunie 2003.

    mai mult

20.06.2003

  • Petrom, pe ultima suta de metri

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   SNP

    ___
    Privatizarea SNP Petrom, cea mai mare companie de pe piata romaneasca, s-ar putea realiza prin vanzarea directa a unui pachet de circa 30-40% din actiunile companiei, urmand ca investitorul strategic sa detina cel putin 51% din Petrom, dupa participarea in prealabil la o majorare de capital.

    Aceasta pare sa fie in acest moment varianta agreata de catre autoritatile romane de a ceda pachetul majoritar al Petrom, potrivit lui Gheorghe Constantinescu, directorul general al companiei.

    Cea mai agreata varianta este cea a unei investitii in Petrom, care sa dea stabilitate si garantie dezvoltarii societatii noastre pe termen lung. Pachetul vandut direct investitorului strategic ar putea fi de 30-40%, urmand ca acesta sa detina pachetul majoritar prin aport de capital in societate.


    Sursa: Ziarul Financiar, 20 iunie 2003.

    mai mult

  • Volume mari, un lucru cu care SNP ne-a obisnuit

    Curierul National   SNP

    ___
    Referitor la volumul mare de actiuni Petrom tranzactionate la Bursa, chiar daca exista posibilitatea ca in spatele lor sa se afle un investitor puternic sau chiar un fond de investitii interesat de companiile care activeaza in domeniul petrolier, atat in amonte cat si in aval, Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, afirma ca nu este vorba despre o situatie fara precedent. 'Au mai existat tranzactii mari cu aceste titluri, chiar daca cea de miercuri s-a situat printre cele mai semnificative pentru Petrom', sustine Farmache. El mai arata ca a fost vorba despre o tranzactie normala.

    La randul sau, Liviu Luca, liderul Federatiei Sindicatelor Libere si Independente Petrom (care se afla zilele acestea in China), declara ca nu are nici o legatura cu aceasta tranzactie si nu cunoaste amanunte referitoare la ea.

    Pe de alta parte, la inceputul acestei luni, Luca preciza ca sindicatele din Petrom au dreptul sa cumpere maxim 10 la suta din companie. El arata ca aceste actiuni pot fi achizitionate la valoarea nominala. 'Este vorba de circa 3.000 de miliarde de lei, o suma uriasa'. Presedintele FSLI mai preciza ca sindicatul este dispus sa angajeze specialisti care sa negocieze cumpararea pachetului de actiuni. 'Suntem dispusi sa le platim chiar si 10.000 de dolari pe luna pentru a da randament', mai spunea Luca.


    Sursa: Curierul National, 20 iunie 2003.
    '

    mai mult

  • Reprezentantii fondurilor straine pregatesc noi investitii in Romania

    Adevarul   

    ___
    Chiar daca, in acest an, doua dintre fondurile de investitii straine se vor inchide, societatile de administrare pregatesc noi investitii pentru Romania. Fondurile care se vor inchide sunt Romanian Investment Fund - actionar principal al unor companii din Romania precum Marmosim (26%), Policolor (35%), Rolast (30%) - si SG Romanian Fund - cu investitii in Orange, Luxten, Dorna Lactate. Iesirea din investitii se va realiza prin vanzarea pachetelor de actiuni detinute in aceste companii unor investitori strategici.

    'Deocamdata nu am iesit din nici o investitie, dar sigur acest lucru se va realiza in acest an, dat fiind faptul ca face parte din strategia noastra', ne-a declarat Ion Florescu, presedintele Capital, administratorul acestor fonduri. Se vor realiza in schimb alte investitii in intreprinderi mijlocii, prin Romanian Reconstruction Capital (RRC), valoarea acestora ridicandu-se la aproximativ 5 milioane de dolari, adauga Ion Florescu.

    RRC detine deja actiuni la Socep Constanta (21%), Policolor (10%), respectiv Terapia Cluj (5%). Investitiile realizate pana acum in Romania de catre cele trei fonduri, aflate sub administrarea Capital, se ridica la 100 de milioane de dolari si, potrivit lui Florescu, schimbarile in bine intervenite pe piata din tara noastra au facut ca afacerile sa mearga din ce in ce mai bine.

    De aceeasi parere este si Lucian Perl, reprezentantul Polish Enterprise Fund IV, care spune ca desi fondul este actionar doar intr-o singura companie - Orange (3%) - cei trei ani de experienta de cand s-a realizat investitia initiala au fost convingatori pentru a realiza si alte investitii in Romania.

    'Nu am gasit inca un proiect viabil care sa ne atraga si sa ne faca sa investim in el, poate si datorita limitei minime a investitiei de 5 milioane de dolari, dar suntem in cateva negocieri si speram ca in acest an sa preluam actiuni si la alte companii', ne-a declarat Lucian Perl.

    Cat despre pachetul detinut de fond la Orange, reprezentantul fondului considera ca anul viitor, cel tarziu peste doi ani, acesta va fi vandut sau poate listat la bursa. Un alt fond cu investitii importante in dezvoltarea unor firme mari din Romania - Brewery Holding si Mobifon - este Advent International.

    Nici pentru acest fond nu se pune inca problema vinderii pachetului de actiuni si iesirii din afacerile respective. 'Deocamdata asteptam cu mult interes adoptarea si implementarea legislatiei europene, care va modifica semnificativ mediul de afaceri', a declarat Gelu Tudose, reprezentantul Advent International. Se vor face insa, pana la sfarsitul anului, investitii in valoare de 10-15 milioane de dolari, in domenii similare celor existente si in alte domenii care vor prezenta interes pentru Advent International, a mai spus Tudose.


    Sursa: Adevarul, 20 iunie 2003.'

    mai mult

19.06.2003

  • General Electric in Romania

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   TBM

    ___
    'Managerii le-au spus muncitorilor ca trebuie sa se astepte la disparitia catorva zeci de locuri de munca, care vor fi mutate in Romania odata cu inceperea productiei de motoare pentru elicopterele militare.' sunt cuvintele liderului de sindicat Bill Brown - citat de ziarul american Boston Globe - din fabrica de motoare pentru aeronave de la Lynn (Statele Unite) a celei mai mari companii din lume - General Electric.

    Recesiunea care a determinat deja cateva grupuri americane de calibru, printre care Timken si Honeywell, sa isi reloce o parte importanta a productiei din vest catre Ploiesti sau Bucuresti, lucreaza din nou in favoarea Romaniei.

    Pentru ca, afectata de scaderea puternica a industriei aeronavale si a bugetelor de aparare, chiar si General Electric (GE) trebuie sa reduca locurile de munca sau sa caute variante mai ieftine de productie pentru divizia sa de profil, GE Aircraft Engine. Una din variante: Romania.

    'Cert este ca intentionam sa marim semnificativ prezenta GE in Romania. Daca va fi vorba de cresterea capacitatilor de productie existente sau chiar o investitie green - field (contruirea unei fabrici 'de la zero' - n.r.), asta nu putem spune inca. Nu pot comenta informatiile aparute in presa americana', a declarat pentru Ziarul Financiar Dan Ionescu, director regional al GE pentru Balcani, inclusiv Romania.

    Cuvintele liderului de sindicat din Lynn si ale lui Dan Ionescu sunt primele semnale clare ca Ferdinando Beccalli, presedintele GE Europe, nu a venit degeaba anul trecut la Bucuresti.

    'Trebuie sa creem premizele pentru viitoarea accelerare a afacerilor General Electric (GE) in Romania', explica anul trecut Beccalli, pentru Ziarul Financiar, motivele unei vizite considerate primul semnal al schimbarii atitudini americanilor fata de piata romaneasca.

    Beccalli, cel mai inalt oficial GE care a vizitat Romania, venise la Bucuresti pentru a discuta cu primul ministru Adrian Nastase si presedintele Ion Iliescu si a pregati terenul pentru o expansiune care s-a lasat mult asteptata.

    'Vreau sa fac in Romania ceea ce au facut predecesorii mei de la GE in Ungaria', afirma atunci Beccalli. In Ungaria, GE a investit peste 1 miliard de dolari si a creat 14.000 de locuri de munca. In Romania, investitiile GE inseamna doar 7,8% din actiunile Banc Post si un joint - venture cu Turbomecanica Bucuresti. Adica cateva milioane de dolari.

    De societatea mixta infiintata impreuna cu Turbomecanica Bucuresti anul trecut ar putea fi legate, insa, planurile de relocare a productiei din Statele Unite. Turbomecanica Combuster Products, din care GE Aircraft Engine detine jumatate, produce in prezent combustoare destinate motoarelor de aeronave. Adica piese si, eventual, subansamble, nu motoare.

    Oficialii GE si Turbomecanica au anuntat insa, in momentul inceperii parteneriatului, ca investitiile in societatea mixta se vor ridica la 10 milioane de dolari si ca productia, destinata exclusiv grupului american, va creste semnificativ in urmatorii ani. In prezent, vanzarile Turbomecanica Combuster Products sunt de cateva milioane de dolari.

    General Electric cumpara din Romania, anual, produse in valoare de 50 - 60 de milioane de dolari, suma mare pentru piata romaneasca insa infima comparativ cu afacerile globale ale grupului.

    GE a avut anul trecut venituri totale de 131 de miliarde de dolari si un profit net de 14,11 miliarde de dolari. Grupul este implicat, prin diviziile sale, in mai multe afaceri la nivel international: sisteme energetice, produse industriale, asigurari, consumer finance, industrie plastica, echipamente medicale sau administrarea investitiilor.

    In Romania, GE este prezenta prin GE Capital, actionar al Banc Post, si GE Aircraft Engines. Oficialii GE au declarat insa, de curand, ca grupul american este interesat sa se implice mai mult in proiecte legate de energie si infrastructura.

    Pana in prezent, pe piata romaneasca exista deja doua mari grupuri americane care au pus in practica scenariul ce ar putea fi urmat si de GE. Iar unul din aceste grupuri se numara printre principalii concurenti ai GE la nivel mondial, Honeywell (cu afaceri de 25 de miliarde de dolari anual).

    Fabrica din Romania a Honeywell va ajunge anul viitor la o cifra de afaceri de 200 milioane de euro, dubla fata de anul acesta. Cresterea se datoreaza transferului unor capacitati de productie de la alte uzine ale grupului din Marea Britanie si va implica angajarea a inca 25󈞊 de salariati.

    Daca in 1998, fabrica de la Bucuresti, singura sub marca Honeywell din regiune, raporta o cifra de afaceri cu putin peste 2 milioane de dolari, in 2002 aceasta depasea 74 mil. dolari, iar anul viitor este posibil sa atinga 240 milioane dolari (200 mil. euro).

    Cresterea afacerilor se datoreaza faptului ca Honeywell Garrett SRL, firma ce opereaza fabrica din Bucuresti, va trece pana la finele anului la productia de turbosuflante (echipamente destinate motoarelor diesel), o afacere cu valoare adaugata sensibil mai mare decat cea cu componente si subansamble auto.

    Alta mare companie americana care va transfera o parte din productia din Marea Britanie in Romania este Timken, al treilea producator mondial de rulmenti. In urma relocarii, cifra de afaceri a fabricii de la Ploiesti a grupului american se va dubla, pana la 70 de milioane de dolari, in urmatorii ani.


    Sursa: Ziarul Financiar, 19 iunie 2003.'

    mai mult

  • APAPS se pregateste sa incheie privatizarile din cadrul progamului PSAL

    Romania libera   EPT

    ___
    Ministrul Privatizarii, Ovidiu Musetescu, a aprobat un ordin prin care Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului scoate la vanzare opt societati mari si foarte mari din portofoliu. Pentru a treia oara, APAPS incearca sa vanda pachetul majoritar de actiuni pe care il detine la societatea Electroputere Craiova, inclusa in PSAL I. Societatea craioveana este specializata in productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice si are un capital social de 122,9 miliarde lei.

    Dupa esecul privatizarii cu General Motors si Karsdorfer, singurul investitor interesat de preluarea societatii Electroputere este compania Mitsui & Co. Ltd. din Japonia. In acest fel, daca va reusi sa vanda Electroputere Craiova si Tractorul Brasov, APAPS va finaliza in linii generale privatizarea societatilor incluse in programul PSAL I cu Banca Mondiala, urmand ca pana la sfarsitul anului 2003 sa incerce sa vanda si cele 20 de societati ce fac parte din programul PSAL II.

    Cea de-a doua societate lansata la privatizare este Dermatina Timisoara, producator de bunuri de consum din cauciuc si mase plastice, incaltaminte si articole speciale. Dermatina are un capital social de 515 miliarde lei, iar APAPS scoate la vanzare pachetul majoritar de 91,4985% din actiunile societatii, care se afla in programul de privatizare prin forte proprii.

    FAMOS Suceava, cea de-a treia societate lansata la privatizare, are ca obiect principal de activitate producerea de aparatura, instrumente medicale si articole din materiale plastice primare. APAPS ofera pachetul majoritar de 98,6963% din actiunile FAMOS, societate ce are un capital social de 594 miliarde lei si care se afla, de asemenea, intre societatile ce vor fi vandute prin forte proprii.

    O alta societate lansata la privatizare este POLIROM Roman, specializata in fabricarea si comercializarea de polimeri, fibre si fire poliamidice, produse prelucrate din acestea, piese de schimb si accesorii, precum si in efectuarea de transporturi pe rute interne si externe cu mijloace de transport proprii. POLIROM are un capital social de 233 miliarde lei. APAPS a oferit la vanzare, prin negociere directa, un pachet de 84,03% din actiunile POLIROM.

    APAPS a mai lansat la privatizare si pachetul majoritar de 69,968% din actiunile societatii Infratirea din Oradea, producatoare de masini-unelte, ce are un capital social de peste 51 miliarde lei.

    La Metalurgica Oradea a fost oferit pachetul de 96,439% din actiuni, societatea fiind specializata in productia si comercializarea de semifabricate turnate din fonta si otel, subansamble si piese auto, remorci si semiremorci, masini agricole si alte constructii metalice si avand un capital social de 48 miliarde lei.

    O alta societate oferita la privatizare este CONSIRD Targoviste, societate avand ca obiect producerea si comercializarea de semifabricate turnate din fonta si otel, subansamble si piese auto, remorci si semiremorci, masini agricole si alte constructii metalice si un capital social de 36,4 miliarde lei. APAPS ofera la vanzare pachetul de 77,51% din actiuni detinut la CONSIRD Targoviste.

    Cea de-a opta societate oferita de APAPS este TREMAG Tulcea, producator de caramizi refractare bazice. APAPS ofera pachetul de 50,97% din actiunile TREMAG, societate avand un capital social de circa 19 miliarde lei. Pentru toate cele opt societati, potentialii cumparatori pot depune oferte de preluare pana la inceputul lunii iulie 2003.

    Sursa: Romania Libera, 19 iunie 2003.

    mai mult

  • Un nou director general la Petromidia

    Gardianul   RRC

    ___
    Potrivit precizarilor Grupului Rompetrol, noul director general al societatii Rompetrol Rafinare Petromidia Constanta - membra a Grupului Rompetrol - este Sorin Sebastian Potanc. Anterior acestei numiri, Potanc a detinut functia de director general si vicepresedinte al Grupului Rompetrol. Fostul director general, Eric Florin Chis, va prelua postul de vicepresedinte al Departamentului Dezvoltare si Achizitii din cadrul Grupului Rompetrol. 'Schimbarea reprezinta, pentru Petromidia, intrarea intr-o noua perioada, unitatea devenind profitabila de aproximativ sase luni, dupa o restructurare rapida. Principalele prioritati ale grupului pentru 2003 sunt extinderea retelei de distributie a carburantilor produsi de Rafinaria Petromidia, pe plan intern si regional', a declarat Dinu Patriciu, presedintele Grupului Rompetrol, citat de Mediafax.

    Conform precizarilor Grupului Rompetrol, Societatea Rompetrol Rafinare SA Petromidia Constanta estimeaza pentru acest an obtinerea unui profit de sapte milioane de dolari. Reamintim ca Rafinaria Petromidia Navodari a fost privatizata la sfarsitul anului 2000, cand fostul Fond al Proprietatii de Stat a semnat cu Rompetrol Group BV Rotterdam contractul de vanzare-cumparare a pachetului de 69,99% din actiuni. Grupul Rompetrol a realizat, in 2002, o cifra de afaceri de un miliard de dolari.


    Sursa: Gardianul, 19 iunie 2003.'

    mai mult

18.06.2003

  • Cu benzina mai buna, Rompetrol obtine venituri mai mari

    Ziua   RRC

    ___
    Vanzarile Rompetrol au crescut in ultima luna cu aproximativ 15%, ca urmare a introducerii carburantilor EURO in benzinariile grupului, informeaza un comunicat al companiei. Specialistii societatii estimeaza ca in perioada de vara vanzarile se vor dubla. 'Exista studii de piata care atesta ca pentru 60% dintre romani calitatea produsului este mai importanta decat pretul. Iar oferta noastra, 100% la standarde euro, urmareste preturile din Romania', a declarat Dan Ionescu, directorul de vanzari al Rompetrol. Grupul a lansat la data de 1 mai 2003 o serie completa de carburanti produsi la standarde europene. Acestia sunt calitativ superiori altor produse existente pe piata fiind tratati cu aditivi care asigura curatenia motorului, scad procentul de gaze toxice eliminate in atmosfera si micsoreaza consumul.

    Rompetrol a investit peste 100 de milioane de dolari in ultimii doi ani in vederea cresterii calitatii produselor sale.

    Oferta Rompetrol include:

    Benzina Premium E Plus - inlocuieste benzina Premium cu Pb, ceea ce are ca efect disparitia din gazele de esapament a plumbului si oxizilor de Pb. Grupul Rompetrol se numara printre primii producatori care au eliminat tetraetilul de plumb din formularea benzinelor.

    Benzina Euro Standard fara plumb are un continut scazut de sulf - intre 150 si 500 parti per milion. n Benzina Euro Plus fara plumb contine sulf la maximum 150 parti per milion si cantitati scazute de benzen, olefine si aromate, fiind identica cu benzina pentru motoare Euro care se comercializeaza in Europa. n Benzina Euro Super 98 fara plumb reprezinta varful de gama al benzinelor in ceea ce priveste calitatea, avand cel mai redus continut de sulf, maximum 50 parti per milion. Indeplineste normele actuale de protectie a mediului, ce se vor impune in Romania in anul 2005. n Motorina Euro este un combustibil Diesel cu continut scazut de sulf (maximum 500 parti per milion) si va inlocui in statiile Rompetrol motorina cu maximum 2.000 parti per milion, realizand o scadere de circa 4 ori a emisiilor de oxizi de sulf la arderea in motor. n Motorina Super Euro are un continut de sulf sub 350 parti per milion, conforma cu specificatia normei europene obligatorii. Efortul investitional al Grupului, necesar pentru cresterea calitatii produselor sale, a depasit 100 milioane de dolari in ultimii doi ani.


    Sursa: Ziua, Gardianul 18 iunie 2003.
    '

    mai mult

17.06.2003

  • Majorare a capitalului social al Unita S.A.

    Curentul   

    ___
    Societatea de asigurare Unita si-a majorat capitalul social cu sase milioane de euro, respectand astfel normele impuse de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). In urma majorarii efectuate, capitalul social al societatii Unita SA ajunge la 394.087.100.000 lei. In sedinta Consiliului CSA din 11 iunie a.c., societatea Unita SA a prezentat actele doveditoare, acestea urmand a parcurge procedurile prevazute de legislatia in vigoare.

    Comisia de Supraveghere a Asigurarilor anuntase luna trecuta ca trei societati de asigurare (Unita fiind una dintre ele) sunt obligate sa-si majoreze capitalul social cu cateva milioane de dolari pentru a se incadra in criteriile de solvabilitate si lichiditate prevazute de lege. Pana la sfarsitul acestei luni, CSA va face publica marja de solvabilitate pentru fiecare societate de asigurare in parte, dupa finalizarea analizelor documentelor financiar-contabile.

    Luna trecuta, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a hotarat sa retraga autorizatiile de functionare pentru trei societati: Prima SA, Uniroyal Insurance si Asigurarea Anglo-Romana SA.


    Sursa: Curentul, 17 iunie 2003.

    mai mult

16.06.2003

  • Majorare de capital social de aproape 200 milioane Euro la Dacia

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Stabilita initial pentru sfarsitul anului trecut, majorarea capitalului producatorului roman Automobile Dacia va avea loc in acest an, insa valoarea s-a modificat: mai mare cu aproape 40 de milioane euro.

    Dacia isi va majora capitalul social cu aproape 200 de milioane de euro, in urma unei decizii aprobate in cadrul unei Adunari Generale Extraordinare a Actionarilor. In aceste conditii, capitalul social al companiei va ajunge la 14.600 de miliarde de lei, fata de 7.039 de miliarde cat este in prezent.

    'Fondurile vor fi destinate continuarii planului de investitii, inceput de Renault la venirea ca actionar majoritar, dar si sustinerii activitatii curente. Valoarea este mai mare decat cea stabilita in toamna anului trecut deoarece intre timp fondurile necesare pana la intrarea pe profit a companiei au crescut' a declarat pentru Ziarul Financiar Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia.


    Sursa: Ziarul Financiar, 16 iunie 2003.'

    mai mult

Pagina

inchide