10.09.2003
-
FMI falimenteaza industria romaneasca de ingrasaminte
Curentul AMO
___
Masura impusa de FMI de majorare a tarifelor la gazele naturale la 115 dolari/1.000 mc va determina falimentul combinatelor romanesti de ingrasaminte chimice, ceea ce va duce la proteste de strada ale angajatilor acestora, au averizat ieri liderii Federatiei Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie (FSLCP).
'La Amonil Slobozia se preconizeaza deja disponibilizarea a 1.000 dintre cei 1.170 de angajati', a exemplificat presedintele federatiei, Achille Dutu. Domnia sa a aratat ca intreprinderile din acest domeniu, fiind cu capital privat, nu-si pot permite sa lucreze in pierdere. Aceasta deoarece, luand in calcul noul tarif la gaze, pretul cu care ureea va iesi pe poarta fabricii va fi de aproximativ 145 dolari/tona, in conditiile in care preturile practicate de tarile riverane Marii Negre se situeaza in jurul a 110-120 dolari/tona.
Nu numai combinatele particulare vor avea de suferit, ci si cele aflate in curs de privatizare, cum ar fi Turnu SA Turnu Magurele, sindicalistii opinand ca cei doi ofertanti existenti (din Bulgaria si Serbia) se vor retrage din cursa, considerand ca nu pot derula o afacere viabila din punct de vedere economic in Romania. Trebuie luat in calcul si faptul ca incalzirea centralizata a oraselor in care sunt situate combinatele respective depinde de acestea. Este vorba, de exemplu, de Turnu Magurele, Slobozia sau Victoria. In legatura cu acest din urma oras, merita amintit ca el a fost construit special, in anii ?50, pentru combinatul Viromet. In consecinta, inchiderea lui ar insemna moartea orasului.
Programul de actiuni de protest va debuta, maine, cu mitinguri si marsuri in orasele Slobozia, Victoria, Fagaras, Bacau, Turnu Magurele si Ocna Mures. Apoi, sindicalistii de la combinatele afectate vor instala pichete de protest la sediile prefecturilor si la cel al Ministerului Economiei si Comertului, a mai anuntat Achille Dutu.
Sursa: Curentul, 10 septembrie 2003, preluat de pe www.revistapresei.ro.' -
Finantele vor lansa obligatiuni cu dobanda flotanta si scadenta la cinci ani
Adevarul
___
Ministerul Finantelor Publice va lansa, in perioada urmatoare, obligatiuni de stat cu dobanda flotanta si un termen de cinci ani, informeaza un comunicat al institutiei. Potrivit acestuia, dobanda va fi calculata ca rata inflatiei pe ultimele sase luni plus o marja care urmeaza sa fie stabilita la licitatie. Perioada de calcul a ratei inflatiei va fi decalata, din motive tehnice, cu doua luni. Ministerul Finantelor apreciaza ca acest tip de obligatiuni va satisface atat investitori care doresc randamente ridicate pe termen scurt, cat si pe cei care doresc investitii de portofoliu, cu maturitate mai mare.
Sursa: Adevarul, 10 septembrie 2003.
09.09.2003
-
LukOil vrea Petrom
Ziua SNP
___
Presedintele LukOil, Vagit Alekperov, a reafirmat, ieri, interesul grupului rus fata de privatizarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom, mentionand ca variantele luate in calcul se refera la prezentarea unei oferte independente sau in cadrul unui consortiu, transmite Mediafax citand un interviu acordat de presedintele LukOil publicatiei Kommersant. 'Analizam posibilitatea de a participa la privatizarea sectorului petrolier romanesc. Nu am hotarat inca daca vom actiona ca entitate independenta sau daca ne vom alatura unui consortiu. Grupul LukOil este interesat de activitatea de productie si rafinare, iar activele Petrom satisfac ambele cerinte', a declarat Alekperov. Reamintim, in luna iunie, Alekperov a declarat, la Bucuresti, ca LukOil va lua o decizie dupa ce va analiza o serie de documente referitoare la situatia Petrom. Anterior, premierul Mihail Kasianov afirmase, tot la Bucuresti, ca Guvernul pe care il conduce va sprijini orice companie cu capital rusesc care va dori sa participe la privatizarea Petrom.
Privatizarea celei mai mari companii din Romania a atras atentia mai multor investitori. Saptamana trecuta, grupul polonez PKN Orlen a anuntat ca analizeaza posibilitatea de a participa la licitatia pentru Petrom printr-o oferta comuna cu compania ungara MOL. Potrivit ministrului Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, grupul austriac OMV ar fi interesat, la randul sau, de activele companiei petroliere. Un alt potential candidat este grupul TNK-BP, al treilea producator de petrol din Rusia, companie detinuta de British Petroleum si compania rusa TNK.
In luna august, Guvernul a scos la vanzare 33,4% din capitalul companiei petroliere. Privatizarea cuprinde o etapa de precalificare, pe baza scrisorilor de intentie, care urmeaza sa fie depuse pana la 19 septembrie 2003. Investitorul strategic care va castiga licitatia va detine, ulterior, la 51% din actiuni, printr-o majorare de capital.
Sursa: Ziua, 9 septembrie 2003.' -
Bancile straine detin jumatate din piata romaneasca de profil
___
Valoarea cumulata a activelor sectorului bancar romanesc este de 13,6 miliarde de euro, din care activele bancilor straine reprezinta 6 miliarde de euro, valoare egala cu cea din Bulgaria, unde insa activele totale din sistem s-au ridicat in 2002 la 7,4 miliarde de euro. In raportul Bank Austria Creditanstalt se arata ca activele Societe Generale/Banca Romana pentru Dezvoltare au fost, in 2002, de 984 milioane de euro, respectiv 16,4% din activele totale ale bancilor straine, iar cele ale ABN Amro au atins 687 milioane de euro, respectiv o cota de 11,4%. In decembrie 2002, Raiffeisen a inregistrat, la randul sau, active de 681 miliarde de euro (11,3% din total active), ING - 674 miliarde de euro (11,2%), iar Bank Austria Creditanstalt/HVB - 546 miliarde de euro (9,1%).
Clasamente regionale
Dupa criteriul activelor, Banca Comerciala Romana s-a situat pe locul 20 (locul 21 in 2001) in clasamentul bancilor regionale, avand active de aproximativ cinci ori mai reduse decat lidera clasamentului - banca poloneza PKO BP (20,663 miliarde de euro). In primele zece locuri s-au mai situat bancile CSOB (Republica Ceha), Bank Pekao (Polonia), Ceska Sporitelna (Republica Ceha), Komercni Banka (Republica Ceha), PBH BPK (Polonia), OTP (Ungaria), Bank Handlowy Nova (Polonia), Ljubljanska Banka (Slovenia) si ING Bank Slaski (Polonia).
In 2002, activele bancare totale din Europa Centrala si de Est au fost de 341 miliarde de euro, in scadere cu 3,1%, cele apartinand bancilor straine cifrandu-se la 210,5 miliarde de euro (62% din total). Fata de 2001, activele totale din regiune ale bancilor internationale au crescut cu 2%, ceea ce semnaleaza ca expansiunea regionala a acestor institutii continua, desi intr-un ritm mai lent decat in anii trecuti. In 2001, cota bancilor straine a avansat cu 34%.
Estimari optimiste
Expertii BA-CA prognozeaza ca piata bancara central si est-europeana va consemna o rata medie anuala de crestere de 9% pana in 2006. Estimarile au la baza faptul ca rolul institutiilor financiare este inca redus in aceste tari. Activele bancare raportate la PIB reprezinta putin peste 75%, comparativ cu 200% in zona euro. In 2002, activele bancare totale din Europa Centrala si de Est au fost de 341 miliarde de euro, in scadere cu 3,1%, cele apartinand bancilor straine cifrandu-se la 210,5 miliarde de euro (62% din total). Fata de 2001, activele totale din regiune ale bancilor internationale au crescut anul trecut cu 2%, fapt ce denota continuarea expansiunii regionale a acestor institutii. Directorul diviziei Europa Centrala si de Est la BA-CA, Martin Grull, a afirmat ca piata bancara din Europa Centrala si de Est a sfidat incetinirea cresterii economice globale si a inregistrat crestere, spre deosebire de alte piete. Potrivit lui Grull, cresterea va continua in anii urmatori, iar expertii BA-CA estimeaza ca sectorul bancar regional va fi impulsionat si de apropiata extindere a UE, integrarea urmand sa mareasca stabilitatea sistemului financiar.
BCR ramane 'regina'
Printre bancile apreciate in raport drept 'de top' se numara Banca Comerciala Romana, cu active de 4,195 miliarde de euro, reprezentand 30,8% din activele sectorului bancar, BRD - 1,923 miliarde de euro (14,1% din total active), Casa de Economii si Consemnatiuni - 1,027 miliarde de euro (7,5%), ABN Amro - 687 miliarde de euro (5%) si Raiffeisen (681 milioane de euro - 5%).
Sursa: Gardianul, 9 septembrie 2003.' -
Crestere economica de 4,3% in primul semestru
Gardianul
___
Potrivit Institutului National de Statistica, Romania a inregistrat in primul semestru al anului o crestere economica de 4,3%, sustinuta de evolutia pozitiva a sectoarelor de constructii si servicii, precum si de majorarea valorii adaugate brute din industrie. Pe de alta parte, in agricultura, silvicultura si piscicultura, a fost inregistrata o scadere de 0,6%. In primele sase luni, Produsul Intern Brut (PIB) a fost estimat la 737.360,1 miliarde lei. Activitatea din sectorul de constructii a crescut cu 6,4%, serviciile, cu 4%, iar valoarea adaugata bruta din industrie s-a majorat cu 3,6%.
De asemenea, productia industriala a crescut in primul semestru cu 2,8%, iar consumul final total a inregistrat o crestere cu 5%, comparativ cu primul semestru din anul 2002. Consumul final efectiv al gospodariilor populatiei a crescut cu 5,4%, iar consumul final al administratiei publice, cu 0,3%.
Sursa: Gardianul, 9 septembrie 2003.
08.09.2003
-
Automatica, pierderi de 0,5 mil. dolari
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de echipamente de industriale comanda Automatica Bucuresti a incheiat prima jumatate a anului cu o pierdere neta de 17,7 miliarde de lei, (0,5 milioane de dolari), fata de un profit de 1,1 miliarde de lei in perioada similara a anului trecut.
Cifra de afaceri a companiei pe primul semestru a ramas la valoarea din perioada similara a anului anterior, putin peste 48 miliarde de lei, in conditiile in care rata inflatiei in aceasta perioada a fost de aproximativ 14%.
Cu toate ca vanzarile au stagnat, Automatica a reusit sa obtina in prima jumatate a anului o crestere de 23% a veniturilor din exploatare. Discrepanta dintre veniturile din exploatare si cifra de afaceri se datoreaza faptului ca productia realizata de Automatica a depasit cu 7,5 miliarde de lei valoarea vanzarilor. La finalul primului semestru stocurile de produse finite si semifabricate ale companiei insumau 28 miliarde de lei, adica mai mult de jumatate din cifra de afaceri de pe primul semestru.
Conform raportului companiei, printre cauzele pierderilor inregistrate se numara blocajul financiar, reducerea volumului investitiilor si cresterea preturilor la materiile prime.
Automatica va furniza pana la finalul acestui an echipamente pentru Reactorul 2 al centralei de la Cernavoda. Valoarea contractului se ridica la 104 miliarde de lei (3 milioane de dolari). Automatica a mai furnizat echipamente si pentru alte obiective din domeniul energeticii nucleare, dar si in alte domenii ca siderurgie, chimie, transporturi si industrie alimentara. Productia de echipamente electrice si pentru automatizari au avut anul trecut o pondere de 85% in cifra de afaceri a companiei.
Automatica, companie listata la categoria a II-a a Bursei Electronice RASDAQ , are ca principali actionari compania Euroform Milenium SRL - cu o detinere de 63,88% si Asociatia Salariatilor (PAS), 11,6%. Omul de afaceri Ioan Maticiuc, detinatorul grupului de firme Chematex, a ajuns in luna iulie a acestui an la o detinere de 5% din capitalul Automatica, dupa ce a lansat o oferta publica de cumparare pentru un pachet de 25%. Oferta a fost lansata la pretul de 3.000 lei/actiune, pretul de piata al actiunilor companiei la acel moment. Ĩn primele sedinte bursiere ale lunii septembrie, pretul actiunilor Automatica a ajuns insa pana la 4.700 lei/actiune, cu 175% mai mult fata de inceputul lunii septembrie a anului trecut. Surse din piata de capital apreciau atunci ca este posibil ca Maticiuc sa vizeze in final pachetul majoritar de actiuni la Automatica.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 septembrie 2003. -
Fuziunea ALRO-Alprom va crea un grup cu o cifra de afaceri de 350 milioane euro
Romania libera ALR
___
Actionarii societatii ALRO Slatina au aprobat, in cadrul ultimei Adunari Generale Extraordinare, fuziunea cu societatea Alprom, care ar urma sa aiba loc in ultima parte a anului 2003 si care va duce la crearea unui grup integrat de productie de aluminiu, aliaje si produse prelucrate din aluminiu. 'Fuziunea a fost aprobata, dar deocamdata numai in principiu, iar cifra de afaceri totala ar urma sa atinga in acest an circa 350 milioane de dolari', a declarat Peter Braun, vicepresedintele ALRO.
In acest moment, actionarul majoritar al ALRO este Grupul Marco International din SUA, cu 78,05% din actiuni, iar ALRO detine 85,44% din capitalul social al Alprom. Obligatiile de investitii angajate de Grupul Marco prin contractele de privatizare ale celor doua societati semnate cu APAPS vor ramane neschimbate in urma fuziunii. 'Pana la sfarsitul lunii iulie 2003, am investit 23 milioane de dolari la ALRO si Alprom, fiind in graficul convenit prin contractele de privatizare', a declarat Peter Braun.
In total, Grupul Marco va realiza investitii de circa 45 milioane de dolari pentru dezvoltare si 16,5 milioane euro pentru mediu la ALRO si, respectiv, de 9,559 milioane dolari la Alprom. In ceea ce priveste Alprom, pe primele sase luni din 2003 s-au realizat investitii de circa 1 milion de dolari pentru achizitionarea si montajul unor utilaje de productie si modernizarea sectorului de constructii-montaj. Productia totala pentru anul 2003 va ajunge la circa 200.000 tone de aluminiu la ALRO si, respectiv, 40.000 tone de produse prelucrate la Alprom, din care circa 70% sunt destinate exportului. Grupul Marco si-a anuntat deja intentia de a asigura independent atat energie electrica pe termen lung, cat si productia de aprovizionare cu alumina necesara pentru ALRO.
'Nu exista la ora actuala discutii intre Grupul Marco si Balli pentru preluarea BBG Alum Tulcea (producator de alumina - n.r.) si nici pentru preluarea altei uzine de alumina din tara', a declarat Peter Braun. In ceea ce priveste salariatii celor doua societati, vicepresedintele ALRO a declarat ca 'numarul total de angajati din cele doua societati nu va fi modificat in urma fuziunii, conform acordurilor sociale si obligatiilor asumate de Grupul Marco prin contractele de privatizare'.
Sursa: Romania Libera, 8 septembrie 2003.' -
Theodor Stolojan, interesat de Petrotub Roman
Curierul National
___
Petrotub din Roman, aflata in atentia unor investitori pentru privatizare dupa esecurile inregistrate in acest domeniu, este o societate viabila in economia de piata, a declarat presedintele PNL, Theodor Stolojan, aflat in vizita electorala in judetul Neamt. 'Am urmarit-o in toti acesti ani pentru ca eu fac uneori investitii financiare, nu mari, dar le fac, iar, indiferent de marimea investitiei, cand cumperi actiuni intr-un loc trebuie sa te lamuresti daca merita sa faci investitia respectiva sau nu', a precizat Stolojan la conferinta de presa de la Piatra Neamt.
Evolutia din ultima vreme a acestei societati a aratat o anumita nebuloasa, legatura ei cu Combinatul Siderurgic Resita daunandu-i foarte mult din cauza problemelor care au fost la unitatea metalurgica restanta, a subliniat presedintele PNL. 'La ora actuala stiu ca sunt cativa investitori interesati de privatizarea Petrotub, societate care poate fi viabila, iar interesul pentru privatizarea ei evident ca este foarte mare, de aceea ma pot astepta la multe interventii de natura politica', a mai spus Theodor Stolojan.
Sursa: Curierul National, 8 septembrie 2003.' -
Obligatiunile municipale Deva au fost subscrise integral
Adevarul
___
Oferta publica primara de obligatiuni municipale emise de municipiul Deva si derulata prin intermediul sistemului electronic bursier a fost subscrisa integral, informeaza Bursa de Valori Bucuresti. Emisiunea, care a constituit o premiera pentru piata romaneasca de obligatiuni municipale, avand cea mai mare perioada de maturitate - 5 ani -, s-a desfasurat in perioada 20 august - 2 septembrie a.c. In valoare de 58 miliarde lei, emisiunea a fost intermediata de societatea de servicii de investitii financiare BCR Securities.
Aceasta a fost a doua oferta publica primara de obligatiuni municipale care s-a derulat prin BVB, prima fiind cea emisa in luna iunie a.c. de municipiul Timisoara, in valoare de 100 de miliarde lei. Piata obligatiunilor municipale din Romania a depasit de curand 15 milioane dolari, iar pana la sfarsitul anului analistii apreciaza ca va ajunge la 20 milioane dolari. Pana in prezent au fost emise 18 emisiuni de obligatiuni municipale. Lansate pentru prima data pe piata romaneasca in anul 2001, aceste instrumente reprezinta o solutie de finantare pentru administratiile publice locale, dar si un instrument avantajos de economisire pentru populatie.
Sursa: Adevarul, 9 septembrie 2003.
05.09.2003
-
Rafinaria Darmanesti a intrat in lichidare
Ziua
___
Rafinaria Darmanesti a intrat in procesul de lichidare din cauza lipsei materiei prime si a pietei de desfacere, a anuntat ieri Corneliu Iacubov, care controleaza rafinaria prin societatea Imperial Oil Bacau, informeaza Mediafax. Din cei aproape 600 de angajati de la Rafinaria Darmanesti, 400 au fost transferati la rafinaria Rafo Onesti, 160 au fost pensionati, iar 100 se ocupa de lichidarea rafinariei.
Si Rafo Onesti, apartinand aceluiasi investitor, se confrunta cu probleme, acumuland din nou datorii de aproximativ 4000 de miliarde de lei catre stat, din cauza costurilor ridicate pe care nu le acopera pretul produselor. Insa Rafo isi propune sa produca benzina Euro 4, cu care sa intre pe pietele externe, rezolvandu-si astfel problemele de ordin financiar.
Imperial Oil si Canyon Servicos au cumparat, in octombrie 2001, pentru 7,48 milioane de dolari, pachetul de 59,961% din actiunile rafinariei Rafo Onesti. Ulterior, participarea consortiului a atins 94,5%, prin achizitia, pentru 11,5 milioane de dolari, a unor actiuni rezultate in urma conversiei datoriilor catre creditorii bugetari.
Sursa: Ziua, 5 septembrie 2003.
Pagina