19.01.2010
-
Cum arata calendarul de resuscitare pentru Flamingo
DailyBusiness.ro
___
Care sunt sansele de supravietuire ale retailerului IT&C, electronice si electrocasnice Flamingo International, in conditiile in care compania si-a redus numarul de angajati cu peste 60% in decurs de an, a micsorat suprafetele de vanzare si a culminat la finele lui 2009 cu intrarea in insolventa? Presedintele consiliului de administratie, Adrian Olteanu, se arata optimist. 'Sansele sunt foarte mari, spre 100%, daca este acceptat planul de reorganizare'. Flamingo International a intrat in luna decembrie in procesul de insolventa, acesta putandu-se prelungi, conform legii, maxim 4 ani. 'In prima faza administratorii judiciari ai Flamingo International vor evalua compania, activele fixe, vor analiza stocurile, vor discuta cu creditorii si tot asa. La sfarsitul lunii ianuarie acest proces se va finaliza, urmand ca in aprilie cel tarziu sa prezentam creditorilor planul de restructurare', a declarat Adrian Olteanu. Valoarea de piata a companiei va fi facuta publica in februarie, dupa evaluari. 'Acum, intre CEO si un sef de magazin mai sunt doar 2 trepte de management, fata de 4 cate erau in 2008. Suntem mult mai eficienti acum' Adrian Olteanu, Flamingo Olteanu considera ca daca acest plan va fi acceptat de catre actionari, sansele de supravietuire ale Flamingo 'sunt de 100%'. In ceea ce priveste emisiunea de obligatiuni care ar putea aduce companiei 7 milioane de euro, suma pe care compania miza in 2008, Adrian Olteanu a subliniat ca 'nu mai depindem de banii acestia. Procesul a fost inghetat si ne vom descurca si fara aceasta suma. Oricum, intr-adevar, daca vrem sa nu stagnam si sa continuam sa evoluam, avem nevoie de 4-5 milioane euro. Aceasta suma poate fi insa atrasa de la investitori sau actualii actionari', spune Olteanu. Intr-un cel mai rau scenariu, planul de reorganizare nu va fi acceptat de creditori, situatie in care Flamingo va fi obligat sa recurga la lichidare. 'Insa care ar fi interesul actionarilor sa faca asta? Atata timp cat planul de reorganizare este mai bun, de ce sa vrea lichidarea?', se intreaba, retoric, Olteanu. Compania are in prezent datorii de 33 mil. euro catre banci si 20 mil. euro catre alte institutii non-bancare. 'Un business viabil este cel care nu pierde bani. Am redus costurile la maxim in decembrie 2009', mai spune Olteanu. Flamingo a renegociat chiriile cu majoritatea proprietarilor de spatii comerciale, acestea ajungand in ianuarie 2010 la 37% din costuri fata de aceeasi perioada a anului precedent. De asemenea, compania a renuntat la o parte dintre manageri. In sediul principal compania mai are 45 de angajati, fata de circa 100 in ianuarie 2009. 'Am ales o schema de management mai simpla. Acum, intre CEO si un sef de magazin mai sunt doar 2 trepte de management, fata de patru cat erau in 2008. Suntem mult mai eficienti acum'. In prezent, compania are 500 de angajati, fata de 1.300 in ianuarie 2009. Suprafata neta de vanzare a scazut la 32.000 de mp in ianuarie 2010 fata de 45.000 mp in aceeasi perioada a anului trecut. Compania are 75 de magazine. Flamingo a intrat recent in litigiu cu proprietarul mall-ului Grand Arena, unde compania de retail ar fi trebuit sa deschida la finalul anului trecut un magazin 'ancora', sub marca Flanco. 'Proprietarul nu si-a respectat anumite clauze contractuale, asa ca ne vom judeca. Evident, planurile de deschidere al magazinului din Grand Arena au cazut', spune Olteanu. Cum va evolua piata IT, electronice si electrocasnice in 2010 Oficialii Flamingo estimeaza ca, in mod normal, piata de IT, electronice si electrocasnice ar trebui sa stagneze sau chiar sa evolueze cu circa 10% anul acesta, avand in vedere ca s-a atins un minim anul trecut. 'Piata este insa in continuare nesigura la nivel economic general. Somajul va creste insa, se renunta la bugetari, nu stim ce se va intampla cu inflatia, evolutia PIB si asa mai departe. Bunul simt insa spune ca daca frigiderele se vor strica, trebuie cumparate. Piata a ajuns deja la un minim anul trecut, nu vad unde mai poate sa scada', e de parere Olteanu. In ianuarie, traficul din magazinele Flamingo s-a redus cu 20-30%, Olteanu subliniind insa ca aceasta reducere este valabila in intreaga piata. 'Trimestrul patru de asemenea, in cazul Flamingo, nu a fost foarte stralucit', a mai spus Olteanu. Principalii concurenti ai Flamingo sunt Altex, Domo si eMag.ro Sursa: Daily Business, 19 ianuarie 2010 -
Consumul de energie electrica ar putea creste in acest an cu 1%, dupa o scadere de 8,3% in 2009
DailyBusiness.ro TEL
___
Consumul de energie electrica va creste in acest an cu 1% fata de 2009, cand a scazut cu 8,3%, estimeaza Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica (TEL), operatorul sistemului energetic national. In 2009 cererea de energie electrica a fost afectata de criza economica, in conditiile in care multe companii din industrii mari consumatoare au fost inchise sau si-au redus activitatea, scrie Mediafax. Cu toate acestea, consumul din decembrie 2009 a fost mai mare, cu 1,2%, decat cel din aceasi luna a anului 2008. Romania a exportat anul trecut mai multa energie decat a importat, iar pentru acest an este prognozata o crestere usoara a livrarilor pe piete externe. Transelectrica este controlata de stat, prin intermediul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri. Actiunile companiei, listate la Bursa de Valori Bucuresti, erau tranzactionate luni la 15,4 lei pe unitate, in crestere cu 1,3% fata de referinta. La acest pret, Transelectrica are o capitalizare de 1,11 miliarde de lei. Sursa: Daily Business, 19 ianuarie 2010 -
Livrarile efectuate de Santierul Naval Orsova, in anul 2009, depasesc 21 milioane euro
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNO
___
Anul trecut, Santierul din Orsova a facut cele mai mari investitii din ultima perioada, ele cifrandu-se la aproximativ 1,7 milioane euro Compania 'Santierul Naval Orsova' SA (SNO) a livrat, in luna decembrie, un tank chimic catre unul dintre clientii cei mai vechi ai sai, firma VEKA din Olanda. Nava a fost ultima construita in acest santier, anul trecut. In luna precedenta, constructorul naval din Orsova mai livrase inca doua nave, in valoare de 2,65 milioane euro, unor beneficiari din Olanda, ceea ce a facut ca valoarea totala a livrarilor efectuate pana la sfarsitul lunii noiembrie sa se cifreze la peste 20 milioane euro, dupa cum ne-a declarat directorul economic Gheorghe Caraiman. Acesta a adaugat ca, desi anul 2009 a fost unul de criza, el a reprezentat pentru Santierul Naval Orsova anul cu cele mai mari inves-titii din ultima perioada. 'Finalizarea unor proiecte incepute in anul 2008 si demararea altora noi, ne dau garantia realizarii programului de investitii aprobat de actionari in adunarea generala', a spus domnul Caraiman. Conducerea companiei mehedintene si-a propus sa realizeze anul trecut un program investitional in valoare totala de 1,704 milioane euro, finantat exclusiv din amortizare si din repartizarile din profitul net obtinut in anul 2008. Programul prevede achizitionarea de dispozitive, utilaje, mijloace de transport intern si tehnica de calcul, procurarea de licente software, amenajarea de platforme de lucru, drumuri de acces, de cladiri si hale de productie etc. Pentru dotarile si lucrarile destinate bazei de productie din Orsova au fost alocati 1,139 milioane euro, iar pentru sucursala din Agigea a companiei mehedintene (situata in portul Constanta Sud), suma de 565.000 euro. Directorul economic al SNO a precizat: 'Avand in vedere situatia foarte dificila de pe piata navelor fluviale si maritime, conducerea societatii noastre este preocupata in aceasta perioada de gasirea unor solutii pentru acoperirea cu contracte a capacitatii disponibile pentru intreg anul 2010, atat pentru sediul de la Orsova cat si pentru sucursala din portul Constanta. Compania Santierul Naval Orsova a obtinut in primele trei trimestre ale anului trecut un profit brut de 8,466 milioane lei, cu 22,7% mai mare decat cel estimat prin BVC. Comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent, acest indicator este mai mic cu 33%, din cauza scaderii cererii de nave, pe fondul crizei economice mondiale, respectiv a diminuarii preturilor de livrare si, implicit, a rentabilitatii. La data de 30 septembrie 2009 compania din Orsova a obtinut un indicator al lichiditatii curente (care ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente) de 2,76, in conditiile in care valoarea recomandata acceptabila este de aproximativ 2. Indicatorul gradului de indatorare (care exprima eficacitatea managementului riscului de credit, indicand potentialele probleme de finantare si de lichiditate cu influente in onorarea angajamentelor asumate) a fost zero, intrucat SNO nu are contractate credite pentru o perioada mai mare de un an. Viteza de rotatie a debitelor-clienti a fost de 61,62 si arata eficacitatea societatii in colectarea creantelor sale, respectiv numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre societate. In ceea ce priveste viteza de rotatie a activelor imobilizate (care exprima eficacitatea managementului activelor imobilizate, prin examinarea cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate) a fost de 1,12. Cu mici exceptii, situatia generala a santierelor navale va fi mai dificila in acest an decat in 2009 Potrivit presedintelui Asociatiei Nationale a Constructorilor de Nave (ANCONAV), Radu Rusen, problema principala cu care s-a confruntat anul trecut industria navala romaneasca a fost micsorarea portofoliului de comenzi. Volumul de activitate a scazut, iar pe masura ce au fost finalizate navele contractate, nu au mai putut fi atrase comenzi noi, importante. Anul trecut, santierele roma-nesti nu au mai semnat niciun contract nou pentru constructia de nave complete. Presedintele ANCONAV a explicat ca lipsa de comenzi a fost determinata de prabusirea pietei internationale a shipping-ului, sub impactul crizei economice, cel mai grav afectat fiind segmentul navelor port-container. Numarul navelor de acest tip scoase din exploatare s-a ridicat la circa 30% din total in cursul anului trecut, marile linii de navigatie restructurandu-se, ceea ce inseamna ca excedentul de capacitati de transport va creste in 2010, dupa ce santierele navale livreaza beneficiarilor navele aflate in constructie la sfarsitul anului trecut. Pe de alta parte, criza a dus si la scaderea pretului navelor second-hand (cu vechime de pana la 5 ani) cu cel putin 30%, armatorii preferand sa achizitioneze navele deja contractate in santierele navale. Pe de alta parte, bancile sunt mai deschise sa finanteze constructia de nave specializate, pentru care clientii pot demonstra ca au piata. 'Segmentele de nisa, care nu au beneficiat de boom-ul din anii 2006 - 2007, sunt privite cu mai mare incredere de catre bancheri. Santierele navale romanesti au luat in consideratie aceasta tendinta de evolutie a pietei' - sustine Radu Rusen ANCONAV solicita masuri si interventii guvernamentale la CE, ca ajutor de criza In ciuda dificultatilor intampinate, santierele navale romanesti, cu exceptia celui de la Oltenita, continua sa produca, multe dintre ele inregistrand pierderi, chiar daca si-au redus cheltuielile, inclusiv cu forta de munca. Comunitatea europeana a constructorilor de nave si asociatiile nationale ale santierelor navale au solicitat sprijinul Uniunii Europene si guvernelor, intrucat industria constructiilor navale nu se mai poate baza doar pe propriile forte. ANCONAV se va adresa executivului de la Bucuresti cu o scrisoare, prin care ii va cere sa intervina pe langa Comisia Europeana, pentru a pune in practica mai multe propuneri. Radu Rusen a declarat ca este vorba despre trimiterea la scrap (fier vechi) a navelor imbatranite, care nu mai indeplinesc standardele tehnice si despre interventia pe langa Banca Europeana de Investitii pentru a finanta constructia de nave. De asemenea, se va cere, prin acelasi demers, protejarea santierelor navale europene de concurenta neloiala practicata de cele din Orientul Indepartat, care primesc ajutoare de stat, precum si impunerea de restrictii mai mari privind navele poluante. De altfel, de la 1 ianuarie 2010, in porturile UE nu vor mai putea intra nave care utilizeaza combustibil cu continut de sulf mai mare de 0,1%. Sursa: Bursa, 19 ianuarie 2010
18.01.2010
-
Transgaz investeste mai putin dupa ce consumul de gaze a scazut cu 15%
ZF RO - FONDURI MUTUALE TGN
___
Transgaz, transportatorul national de gaze naturale, spune ca are alocat pentru anul acesta un buget de investitii de 317 mil. lei (75 mil. euro), cu 20% mai mic comparativ cu cheltuielile pentru investitii bugetate pentru anul trecut, in valoare de circa 401 mil. lei, unul dintre proiectele principale fiind conducta Giurgiu - Ruse. Acest gazoduct va permite interconectarea sistemului national de transport al gazelor cu cel din Bulgaria, dupa ce anul acesta a fost pusa in functiune conducta Arad - Szeged care leaga sistemul de transport al Romaniei cu cel din Ungaria. Scaderea investitiilor bugetate de Transgaz are loc in contextul in care compania spune ca a transportat cu 15% mai putine gaze anul trecut si ca nici in 2010 nu va fi atins volumul din 2008. 'Printre proiectele prioritare se numara interconectarea sistemului national de transport al gazelor naturale cu sistemele similare din tarile vecine in vederea diversificarii surselor de gaze naturale si de asigurare a furnizarii gazelor in conditii de siguranta. In acest context se pot enumera interconectarea cu sistemul de transport al gazelor naturale din Bulgaria pe directia Giurgiu - Ruse si statia de masurare a gazelor Negru Voda IV destinata masurarii gazelor naturale importate din Bulgaria in vederea alimentarii cu gaze naturale a regiunii Dobrogea', explica reprezentantii Transgaz. Compania spune ca banii pentru investitii vor veni numai din fonduri proprii, pentru proiectele de interconectare cum este conducta Giurgiu-Ruse urmand sa se utilizeze si fonduri europene. 'Proiectul a indeplinit conditiile de eligibilitate, fiind selectat pentru a primi cofinantare din fonduri europene, Comisia Europeana urmand a aproba decizia pentru acordarea asistentei financiare in cursul lunii februarie 2010', au mai precizat reprezentantii Transgaz. Potrivit acestora, pe parcursul anului trecut au avut loc mai multe intalniri intre Transgaz si BulgarTrangaz pentru stabilirea conditiilor tehnice de realizare a interconectarii intre cele doua sisteme de transport care au fost concluzionate prin semnarea unui memorandum de intelegere. Bilant 2009: cu 15% mai putine gaze transportate Potrivit datelor Transgaz, anul trecut prin conductele companiei au fost transportate cu 15% mai putine gaze naturale comparativ cu 2008, explicatia acestei scaderi fiind reducerea activitatii industriale ca urmare a crizei economice. Cea mai puternica scadere a consumului de gaze naturale a fost inregistrata in al doilea trimestru al anului trecut cand cantitatile care au circulat prin conductele Transgaz au fost cu peste 34% mai mici comparativ cu aceeasi perioada din 2008. Revenirea a avut loc pe sfarsit de an 2009, ca urmare a deciziei guvernului de a-i alimenta pe marii consumatori numai cu gaze din productia interna, mult mai ieftine comparativ cu cele din import. Pentru 2010, reprezentantii Transgaz estimeaza o crestere a cantitatilor transportate de circa 10% comparativ cu 2009. Potrivit bugetului companiei, Transgaz estimeaza pentru 2009 venituri totale de 1,28 mld. lei (302,6 mil. euro) si un profit net de 295,19 mil. lei (69,7 mil. euro). Sursa: Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2010 -
Averea SIF-urilor a crescut cu 312 mil. euro anul trecut, dar nu le-a mers tuturor la fel de bine
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
SIF Oltenia (SIF5) a revenit pe primul loc in topul activelor, profitand cel mai mult din cresterea Bursei, in timp ce SIF Muntenia (SIF4) a batut pasul pe loc. Greul abia acum vine insa pentru SIF-uri. Activele nete cumulate ale celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au crescut anul trecut cu 312 mil. euro, ajungand la 1,76 mld. euro, in conditiile in care actiunile BRD, la care SIF-urile detin pachete de cate aproximativ 5%, au urcat cu 57%. Majoritatea companiilor listate care se regasesc in portofoliile SIF-urilor au inregistrat cresteri semnificative anul trecut, pe fondul celei mai puternice reveniri din istoria pietei locale, urcand astfel si activele SIF. Cea mai mare crestere de activ a inregistrat-o SIF Oltenia (SIF5), a carei avere s-a marit cu 110 mil. euro, la 391 mil. euro. SIF Oltenia are cea mai mare expunere pe Bursa dintre SIF-uri, ceea ce a ajutat-o sa beneficieze cel mai mult din revenirea pietei. Tot cu circa 110 mil. euro au crescut si activele SIF Banat-Crisana (SIF1), dar cu un aport semnificativ din partea Calipso Oradea, companie a carei capitalizare a crescut artificial pe fondul unei lichiditati foarte scazute. SIF Oltenia a reusit sa obtina si cel mai mare profit dintre SIF-uri, de circa 44 mil. euro, in crestere cu 87% fata de anul precedent, in conditiile in care a facut cel mai mare exit anul trecut de la Automobile Craiova, incasand de la Ford 18 mil. euro. Profiturile cumulate ale SIF-urilor au crescut cu 19%, la 143 mil. euro. Profiturile SIF-urilor au fost ajutate si de exit-urile de la Bancpost, care le-au adus in conturi cate 12,7 mil. euro, cu exceptia SIF Muntenia (SIF4), care isi vanduse participatia mai demult. SIF Muntenia a fost de altfel singura care a inregistrat o scadere a profitului anul trecut. SIF-urile au beneficiat in 2009 si de dividende record de la BCR si BRD, in conditiile in care profiturile realizate de cele doua banci in 2008 au fost cele mai mari de pana acum. Anul acesta, SIF-urile ar putea primi mult mai putini bani de la cele doua banci, ale caror profituri au fost decimate de criza, ceea ce-i face pe sefii SIF-urilor sa afirme ca va fi un an mult mai greu. Totusi, SIF-urile au pus bani deoparte anul trecut, avand acum in conturi circa 150 mil. euro, de trei ori mai mult decat la inceputul lui 2009. Capitalizarea celor cinci SIF-uri a urcat anul trecut cu circa 85%, la 772 mil. euro, insa chiar si dupa aceste cresteri, valoarea de piata ramane cu circa 50% mai mica decat valoarea activelor. Sursa: Ziarul Financiar, 18 ianuarie 2010 -
Sinteza Oradea va lua 1,45 mil. euro pentru investitii
Wall-Street.ro STZ
___
Actionarii producatorul de substante chimice Sinteza Oradea (STZ) au aprobat contractarea unei finantari de 1,45 milioane euro pentru investitii si capitalul de lucru, dar si alte modificari ale actului constitutiv al companiei, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti. O modificare a actului constitutiv presupune schimbarea obiectului principal de activitate de la fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice la fabricarea altor produse organice de baza. De asemenea, printre atributiile Consiliului de Administratie s-a inclus si contractarea de imprumuturi bancare. Sinteza Oradea si-a bugetat pe acest an un profit de 142.200 lei, de aproape trei ori mai mare decat cel inregistrat in 2008. Compania are un capital social de 9,91 milioane de lei, impartit in 66,11 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,15 lei. Actionarul majoritar al Sinteza este firma Porto Petrol SRL, cu o detinere de 51,83% din capital, in timp ce Tibor Tincau controleaza 28,13% din actiunile companiei. Valoarea de piata a societatii este de 20,8 milioane de lei (5,04 mil. euro) corespunzator ultimei cotatiei de 0,315 lei/actiune. Sursa: Wall-Street, 18 ianuarie 2010 -
Electroputere continua disponibilizarile: 500 de angajati in 2010
Romania libera EPT
___
Conducerea societatii vrea sa concedieze 500 de salariati in acest an, pe motiv ca schema de personal este prea incarcata pentru capacitatea actuala a fabricii. Electroputere ar ajunge de la 11.200 de salariati in anii ‘80 la 1.500 in 2009. Electroputere SA Craiova continua si in 2010 disponibilizarile de personal. In acest an, circa 500 de angajati ar trebui sa plece acasa cu salarii compensatorii, deoarece schema de personal este prea mare pentru posibilitatile actuale ale societatii, spune directorul general, Adrian Dumitriu. 'Vom continua cu reducerile de personal, pentru ca avem prea multi angajati. Ar trebui sa ramana 1.500 din cei 2.000 de salariati. Vom disponibiliza, in special, din zona TESA, in conditiile contractului colectiv de munca', ne-a declarat Dumitriu. Liderul sindicatului de la Electroputere Craiova, Aurel Bojenoiu, spune insa ca managementul fabricii nu poate disponibiliza mai mult de 200 de oameni. Societatea a avut cei mai multi angajati in anii ‘80: circa 11.200 de persoane. Pe langa fabrica principala, cea de transformatoare, au fost infiintate diviziile de aparataj, motoare electrice rotative, locomotive si sectiile turnatorie si scularie. Ultimele doua au disparut prin comasarea din ultima perioada a activitatilor. Sursa: Romania Libera, 18 ianuarie 2010 -
Concurenta analizeaza preluarea unor active ale Petrom de catre Oltchim
___
Consiliul Concurentei a anuntat ca analizeaza operatiunea de concentrare economica realizata de societatea Oltchim SA Ramnicu-Valcea prin dobandirea controlului unic asupra unor active ale Petrom, situate pe platforma industriala Arpechim Pitesti. Activele achizitionate sunt cele aferente activitatii de petrochimie si sunt situate pe platforma industriala Arpechim, care face parte din patrimoniul Petrom. Acestea nu sunt organizate in mod independent, neavand o structura juridica de sine statatoare, se arata in comunicat. Produsele generate de aceste active (etilena, propilena, compusi aromatici, materiale plastice) sunt utilizate ca materii prime de catre Oltchim in obtinerea produselor finite. In vederea stabilirii compatibilitatii concentrarii economice cu un mediu concurential normal, autoritatea de concurenta va analiza operatiunea notificata, in conformitate cu regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice. 'Activitatea de productie ce se desfasoara in activele care fac obiectul prezentei notificari, a fost oprita incepand cu luna noiembrie 2008. Instalatiile au intrat in conservare, situatie existenta si in prezent, urmand ca activitatea sa fie reluata dupa preluarea acestora de catre Oltchim', se mai arat in comunicat. Oltchim are ca activitate principala 'fabricarea altor produse chimice organice, de baza'. De asemenea, Oltchim este cel mai mare producator de produse clorosodice din Romania si singurul producator intern de policlorura de vinil (PVC), polioli, oxo-alcooli, dioctilftalat (DOF) si anhidrida ftalica (AF). Societatea este si unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata produselor chimice din Europa Centrala si de Est. Potrivit legii concurentei sunt supuse controlului si trebuie notificate Consiliului Concurentei, pentru analiza compatibilitatii lor cu un mediu concurential normal, operatiunile de concentrare economica ce depasesc pragurile valorice prevazute in acest act normativ. Acestea sunt indeplinite daca cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati intr-o operatiune de concentrare economica depaseste echivalentul in lei a 10 milioane euro si exista cel putin doi agenti economici implicati in operatiune care sa realizeze pe teritoriul Romaniei, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a 4 milioane euro. Sursa: Daily Business, 18 ianuarie 2010 -
A venit timpul ca Bursa de Valori sa ne arate la ce foloseste
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Interviu cu domnul Sebastian Vladescu, ministrul finantelor Reporter: Stimate domnule ministru, cum vedeti dezvoltarea pietei de capital din Romania in acest an de criza? Sebastian Vladescu: Imi mentin declaratia ca, din punctul meu de vedere, un investitor in industria alimentara sau in industria textila este la fel de important ca si un investitor pe Bursa. Cred ca, astazi, Bursa are o sansa si mai mare de dezvoltare, pentru ca, in conditiile in care finantarea bancara devine mai dificila si mai delicata pentru companii, aplecarea catre finantarea prin bursa, prin alte instrumente decat creditul bancar, ar trebui sa fie foarte importanta. Aici trebuie ca Bursa sa convinga, acesta ar trebui sa fie rolul ei. Ar trebui sa avem o piata de capital functionala, iar actorii pietei de capital ar trebui sa fie activi, nu sa astepte, iar daca vine ceva pe bursa si se coteaza, sa inceapa sa se joace cu actiunile respective. Reporter: Ce trebuie sa facem pentru dezvoltarea Bursei? Cu exceptia faptului ca trebuie sa cotam companii de stat la bursa... Sebastian Vladescu: Piata de capital ar trebui sa-si demonstreze utilitatea, in mod concret, nu teoretic. Cotarea Fondului Proprietatea nu va face decat sa ridice volumele de tranzactionare si de speculatii. Nu va implementa nici un leu suplimentar in economia romaneasca. In loc sa se tranzactioneze de cinci ori o actiune cotata oarecare, as prefera sa se faca in mod constant emisiuni pe bursa pentru finantarea societatilor comerciale. Nu am vazut acest lucru. Nu am vazut o initiativa a conducerii Bursei, a actionarilor bursei, in care sa iasa si sa spuna rasunator - 'putem fi cel mai important instrument de finantare'. Toata lumea vrea ca statul sa-si coteze companiile. De ce alte companii nu se coteaza? De ce brokerii nu reusesc sa convinga companiile private mari sa se lis-teze la Bursa de la Bucuresti? Daca as anunta maine cotarea a 10% din Romgaz pe Bursa, atunci ar fi o mare fericire publica Dar, din punctul de vedere al statului roman si al companiei Romgaz, listarea nu ar avea nici un fel de utilitate. La fel, din punctul de vedere al miilor de operatori economici romanesti care au nevoie de finantare, nu ar fi nici un fel de ajutor. Pana la urma e un joc in care atat Bursa, cat si restul economiei trebuie sa-si fie utile reciproc ... Nu pentru ca exista investitori pe Bursa trebuie sa cream o bursa la care ei sa poata sa investeasca, cat vor sa investeasca, ca sa poata sa castige, cat vor sa castige. Nu, nu aceasta este ratiunea de a fi a bursei. Cel putin, nu este ratiunea suficienta. Haideti sa-i lasam sa-si dezvolte Bursa, de aceea au facut-o ca sa o dezvolte. Bursa ar trebui sa realizeze campanii insistente prin care societatile sa invete cum sa isi faca un IPO, ca poate societatea 'X', care astazi are o problema de finantare bancara, ar vrea sa isi faca un IPO, dar nu stie cum trebuie sa procedeze. Poate proprietarul unei companii are nevoie de un milion de euro finantare si nu a ajuns niciodata, educational, la ideea de finantare prin Bursa. El de-abia face pasii catre finantarea bancara. Bursa ar trebui sa investeasca bani in educatie. Reporter: Cum vedeti dezvoltarea investitiilor in Romania, in acest an de criza? Sebastian Vladescu: Bugetul pentru acest an, asa cum am declarat si anterior, este un buget la 'figuri impuse'. Nu este un buget in care sa putem sa construim ce ne dorim. Intr-adevar, Romania are nevoie sa investeasca foarte mult. Insa tot la fel de adevarat este ca, din cauza cresterii excesive a cheltuielilor sociale si salariale, spatiul bugetar disponibil pentru investitii s-a redus foarte mult. In aceste conditii, am discutat cu colegii mei si, dupa parerea mea, trebuie facute mai multe lucruri in acelasi timp. In primul rand, avem in vedere o prioritizare foarte solida a investitiilor. Avem investitii finantate din credite BEI, BERD, incepute de trei, cinci, sapte ani. Tot ce este finantat si demarat sau aproape gata sa demareze trebuie sa inceapa. Problema este de spatiu bugetar. Si aici urmeaza o posibilitate de a disponibiliza spatiul bugetar in urmatorii trei ani, prin incadrarea in acele niveluri de cheltuieli salariale si sociale despre care se tot discuta - cheltuieli salariale in jurul a 7% din PIB. Disponibilizam dintr-odata doua procente pentru investitii, iar efectul multiplicator al acestor doua procente pe ani disponibilizate de la cheltuieli salariale, la cheltuieli de investitii este mult mai important. Mai trebuie sa gasim o flexibilitate pentru niste scheme de garantare, scheme care sa ne permita sa nu afectam indicatorii macroeconomici, ci sa pastram controlul asupra evolutiei lor, pentru ca ne aflam deja pe o gheata subtire, intr-o zona in care orice fel de exces poate fi riscant. Si atunci caut, impreuna cu colegii mei, prioritizarea, utilizarea tuturor finantarilor ca sa implementam proiectele care sunt deja finantate. Nu vrem sa avem o problema de finantare, sa marim presiunea cererii Ministerului Finantelor pentru noi lichiditati si dis-ponibilizarea de spatiu bugetar prin economii la alte capitole. Reporter: Care sunt domeniile prioritare in acest an pentru investitii? Sebastian Vladescu: Din punctul meu de vedere, prioritar este sa utilizam toti banii europeni. Pana acum am 'tras' acesti bani intr-un ritm care nu este cel pe care ni-l dorim. In acelasi timp, trebuie sa tinem cont ca aceste proiecte sunt intr-o etapizare si ca multe dintre ele se deconteaza ulterior, plata nu se face in avans. Exista intr-adevar niste avansuri care se incaseaza, dar cei mai multi bani vin dupa ce ai incheiat proiectul. Noi, chiar daca astazi implementam un miliard din bani europeni, acestia ne vin peste trei - sase luni, depinde cat dureaza perioada de decontare. Din acest punct de vedere, problema noastra cea mai mare este cea de cofinantare integrala a acestor proiecte. Iar cand spun cofinantare integrala ma refer la faptul ca nu numai procentul de cofinantare de 10-15-20-30% care trebuie pus este important, ci si acoperirea cheltuielilor neeligibile, inclusiv a TVA. Si atunci, de multe ori, ajungi ca la un proiect sa nu ai nevoie de 15%, ci de 50%. In mod cert, zona in care voi incerca sa concentrez banii este fondul de coeziune, transporturi si mediu, dezvoltare rurala. La transporturi, Coridorul 4 este cel mai important, atat cale ferata, cat si auto, la mediu avem POS-ul de mediu si avem proiectele bine specificate, pe care ne vom concentra. Mai avem toate celelalte numeroase proiecte care, desi sunt mai mici, sunt foarte importante pentru comunitatile locale. Si aici ma refer atat la mediu, cat si la Ministerul Dezvoltarii sau Ministerul Agriculturii, la fondul de dezvoltare rurala. Reporter: Am vazut ca agricultorii sunt de acord cu dumneavoastra in ceea ce priveste impozitul pe terenurile agricole. Sebastian Vladescu: Producatorii agricoli sunt de acord cu mine. Nu sunt convins ca proprietarii tarani sunt de acord cu mine. Reporter: Dar este un proces destul de dificil de realizat. Cum v-ati gandit sa il indepliniti? Sebastian Vladescu: In principiu, este destul de simplu. Este o problema de decizie politica, pentru ca discutia politica se duce in zona conservarii esentei poporului roman - taranul roman care nu trebuie dezradacinat. Atunci, cel mai frumos lucru ar fi sa spunem: noi, clasa aceasta politica, am hotarat ca imaginea taranului care impinge la plugul tras de boi si se plimba cu caruta este imaginea pe care vrem sa o promovam in Romania. Si acest lucru este posibil cu aceas-ta proprietate faramitata - unul-doua hectare, pana la cinci hectare. Niciodata un taran cu cinci hectare nu o sa isi poata lua un tractor, nu o sa poata face agricultura moderna sau nu o sa isi introduca produsul agricol intr-un circuit taxabil. Si atunci noi, statul, ii vom da in continuare subventie pe hectar, sau pe produs, sau pe motorina. O buna parte din aceasta subventie nu va ajunge niciodata in agricultura, ci o sa se fure prin diverse canale. In aceste conditii nu o sa aducem nimic inapoi din agricultura si o sa ramanem in situatia in care agricultura inseamna putin. Milioane de oameni lucreaza in agricultura, dar nu platesc nimic. Vor servicii sociale, pensie, siguranta, drumuri si toate celelalte, platite de cine?! De cei trei milioane de angajati din afara sectorului bugetar! Asa nu se va dezvolta nici agricultura, nici Romania. Opinia mea este ca procesul de concentrare, de coagulare a proprietatilor agricole ca sa constitui ferme agricole, este vital pentru Romania. Iar acest lucru nu se intampla pur si simplu. Trebuie si o parghie, haideti sa spunem, de presiune pe ea. Am pus parghia de presiune, am pus in partea cealalta si ceva in favoarea taranului, care este renta viagera. Vinde-ti pamantul sau da-l, oricum primesti mai mult, pentru ca un hectar oricum nu aduce mai mult de 2-3 milioane astazi. Asa ca ii propunem taranului sa dea pamantul ori in arenda, ori sa-l vanda, nu primeste nimic de acolo, ci ii plateste altcineva impozitul, iar noi ii dam renta viagera. Reporter: Aveti in vedere dezvoltarea unei burse a cerealelor? Sebastian Vladescu: Eu as fi foarte fericit sa se tranzactioneze cereale pe Bursa de Marfuri, pentru ca nu ne trebuie o bursa specifica. Se poate face ringul cerealelor, ringul carnii de porc, ringul soia si ringul florii soarelui. Nu este o decizie care ne apartine noua, ci acelora care sunt activi in agricultura. Acestia insa se pare ca nu vor acest lucru, pentru ca ar insemna sa se inregistreze, sa existe fiscal si sa inceapa sa plateasca taxe si impozite. Si nimeni nu vrea sa faca asta in agricultura. Inclusiv toti cei care spun: 'Sustineti agricultura, dati subventii, o sa moara taranul roman!'. Hai sa se inregistreze toti ca societati agricole sau ca persoane agricole, sa tranzactioneze totul, sa cumpere si sa vanda. Si atunci vom vedea rezultate. Nu pot 3 milioane de salariati sa tina in spate pe vecie 20 de milioane. Este evident acest lucru. Si cu cat luam de la acesti 3 milioane ca sa marim salarii, pensii, inclusiv in sectorul bugetar, o sa fie din ce in ce mai greu si mai nesustenabil. Reporter: Cum vedeti o mai buna colectare a taxelor si impozitelor, avand in vedere listele de datornici afisate pe site-ul Ministerului Finantelor? Sebastian Vladescu: Este un subiect extrem de delicat. Acum doi ani de zile, intr-o alta situatie, v-as fi spus ca vom proceda cu duritate si aplicand inclusiv masuri de piata care sa il faca pe datornic sa se duca sa crediteze si sa-si plateasca taxele. Astazi, tinand cont de fragilitatea mediului de afaceri din Romania, cred ca trebuie sa gasim o solutie de cooperare. Intre Ministerul Finantelor, sectorul bancar si contribuabili, in asa fel incat cei care au sansa sa existe, sa poata exista si peste 2-3 ani, cand va fi revirimentul economic. Pe de alta parte, avem zone de evaziune fiscala efectiv. Reporter: Exista fenomenul de greva fiscala a companiilor private. Sebastian Vladescu: Nu cred ca este neaparat un fenomen de greva fis-cala. Este un fenomen adesea de imposibilitate de plata. Acum 8-9 ani se practica finantarea prin arierat fiscal, inainte de a avea un sector bancar func-tional. Asta se intampla de fapt. Oamenii nu se mai pot finanta bancar sau se finanteaza din ce in ce mai greu si atunci apeleaza la finantarea fiscala. Cel mai simplu lucru pe care l-as putea spune ar fi punerea sechestrului. Sa punem maine sechestru pe 50.000 de societati in Romania si sa le inchidem, insa nu cred ca ne-ar folosi la ceva. Reporter: Dar nu ar fi mai bine, totusi, sa facem asa? Sebastian Vladescu: Nu cred ca pentru toti. Si aici, intr-adevar, imi dau seama ca este o zona foarte delicata, pentru ca unii isi platesc taxele, altii nu. Iar dintre cei care nu isi platesc, unii nu isi platesc fiind onesti, pentru ca nu pot sau au perioade cand nu pot, si unii nu isi platesc pentru ca sunt evazionisti. Aici va fi zona de echilibru in care Ministerul Finantelor va trebui sa gaseasca solutiile adecvate - niciun fel de mila fata de evazionisti, deci duritate mergand pana la actiunea penala. Despre evaziunea fiscala pe domenii avem discutii pe care le reluam in fiecare an. Ar trebui insa sa punem in functiune regulile care sa restranga la minimum evaziunea fiscala. Este foarte greu si va dau un exemplu. O metoda pe care am sesizat-o si care este foarte greu de combatut este evaziunea fiscala prin cesionarea companiilor. Nu ma refer la evaziunea fiscala comuna - containerul care intra in port, il strecoara vamesul, iar politistul de frontiera il face uitat. Acesta este un model de evaziune cu care te poti lupta. O evaziune fiscala prin cesionarea companiilor este facuta coordonat: un cetatean dintr-o tara 'X' isi infiinteaza o firma in Romania, dupa care cetateanul respectiv pune un administator dintr-o alta tara care face patru operatiuni, incaseaza banii, nu plateste TVA, impozit pe profit etc., dis-pare cu banii si cesioneaza firma unui alt cetatean dintr-o tara 'Y' ; intre timp, cetateanul caruia i-ai cesionat-o este atat de batran ca a decedat sau este dintr-un loc unde nu il poti gasi niciodata. Acest fenomen este foarte greu de combatut pentru ca intra in zona controlului libertatilor individuale, libertatea de a face comert. Nu poti sa presupui automat ca, la momentul unei cesionari de companie, ea este o actiune ilegala sau se incearca acoperirea unei operatiuni de frauda fiscala. In acest sens suntem in discutii cu Ministerul Justitiei despre cum s-ar putea bloca aceste actiuni. Evazionistul fiscal trebuie 'omorat, distrus, jupuit' , mai ales in conditiile de acum din Romania. Reporter: Nu va ganditi la posibilitatea unei amnistii fiscale? Sebastian Vladescu: Nu. Pentru ca prima amnistie fiscala pe care am da-o ar crea senzatia ca oricand poate sa apara o amnistie fiscala. Exista riscul de a introduce in piata o obisnuinta care de-abia a disparut - noi am tot avut amnistii fiscale pana in anul 2000. Eu am dat o amnistie fiscala in 2006, la sfarsitul anului, pentru un set de societati de stat. Reporter: Si ati fost foarte criticat. Sebastian Vladescu: Si am fost foarte criticat. Nici macar nu au fost in stare sa beneficieze acele societati de ea. Am facut atunci acest lucru pentru ca am vrut sa curat sistemul de un arierat care stiam ca va ramane vesnic arierat, pentru ca 'Termoelectrica' (n.r. - una din societatile care a beneficiat de acea amnistie fiscala) nu-si va plati niciodata datoriile la stat. Rolul acelei ordonante a fost sa curete sistemul, pentru ca ne inducea in mod constant o iluzie, ca avem cateva miliarde de euro de incasat, care vor trebui odata si odata recuperati. Iar noi stiam foarte clar ca nu o sa recuperam nimic. Si atunci am zis sa le stergem datoriile, sa se apuce de treaba si macar sa le vindem curate, pentru ca iei mai mult pe ele daca le vinzi curate decat daca nu. Nu au fost in stare sa faca asta. Asa ca am fost criticat pentru ceva care nu a functionat, din pacate. Acela a fost rolul amnistiei fiscale din 2006. Acum as prefera sa instituim noi, finantele, sectorul bancar si contribuabilii onesti, un sistem de colaborare, in care sectorul bancar sa finanteze si sa isi primeasca banii, noi sa primim taxele si impozitele, iar contribuabilul sa func-tioneze si sa isi poata plati ratele bancare, taxele si impozitele. Reporter: Inteleg ca nu aveti voie sa faceti rectificari bugetare in prima jumatate a acestui an. Sebastian Vladescu: Legea in vigoare ne permite sa facem. Am promovat Legea Responsabilitatii Fiscale, iar de la intrarea ei in vigoare nu avem voie in primul semestru. Dupa aceea putem face maximum doua rectificari. Deocamdata legea nu este aprobata, am trimis-o catre Parlament. In acest moment, nu am in intentie vreo rectificare bugetara pentru ca nu exista vreun parametru care sa se modifice si sper sa nu se modifice. Daca cresterea economica este cea pe care o estimam noi, atunci nu exista vreun motiv. Daca cresterea economica este mai solida decat cea estimata de noi, atunci va trebui sa fim convinsi ca asa este - nu sa avem vreo iluzie ca o luna, doua s-a intamplat ceva pozitiv, iar apoi... Oricum acei bani ii voi directiona catre investitii. Din punctul meu de vedere, este singura destinatie utila si posibila si avem multe proiecte care trebuie finantate. Reporter: Ganditi ca un independent. Sunteti legat totusi politic. Sebastian Vladescu: Eu gandesc ca un ministru al finantelor care incearca sa-si faca foarte bine treaba pentru Romania si, deocamdata, nu mi-a spus vreun partid politic sa fac altceva. Ma gandesc ca poate am reusit sa ajungem in Romania la acea situatie in care, intr-un moment de criza, exista suficienta coeziune politica si, daca ascultati fiecare lider de partid, dincolo de o anumita retorica postelectorala, o sa vedeti ca ideea de dezvoltare si de echilibru macroeconomic este prezenta la fiecare. De aici incolo sunt foarte multe cuvinte, expresii, dorinte, manifestari, tot felul de actiuni, multe dintre ele, si imi cer scuze fata de politicieni, facute strict pentru a arata o anumita dedicatie populara. Eu sunt mai putin adeptul ideii ca trebuie sa arati dedicatii pe care nu le poti pune in functiune. Parerea mea este ca e bine sa spui intotdeauna daca se poate face un lucru, care sunt limitele, sa aratam cetatenilor zonele de risc care ii afecteaza. Reporter: Apar semnalele de greva si proteste. Cum veti gestiona aceasta problema? Veti face compromisuri? Sebastian Vladescu: In momentul cand esti intr-o functie de ministru, ideea de compromis face parte din activitate, pentru ca nu poti sa vii si sa spui - ceea ce cred eu si ceea ce vreau eu, asta trebuie sa se intample. In acelasi timp, ai o relatie cu diverse alte medii, grupuri, interese si intotdeauna trebuie sa gasesti calea de mijloc functionala. In relatia cu sindicatele, vizavi de o anumita fermitate, ceea ce vor gasi intotdeauna in Ministerul Finantelor, va fi maxima onestitate fata de ceea ce se poate face si de ceea ce nu se poate face, un suport major pentru tot ce inseamna dezvoltare, creare sau mentinerea locurilor de munca si plata lor la nivelul actual. Eu cred ca cei care fac greva, dincolo de niste imbolduri, impulsuri sociale care exista si de o nevoie reala de a avea mai mult, au atat in fruntea lor cat si in mijlocul lor oameni care inteleg si vor intelege situatia. Nu este nici o problema sa il schimbi pe ministrul finantelor pentru ca nu vrea sa-ti dea mai mult. Ceea ce spun eu este ca mesajul nostru ca nu avem mai mult de dat este foarte onest si ca un mesaj care vine si spune - lasa ca vine unul care va da mai mult - este un mesaj extrem de periculos, pentru ca acel 'mai mult' nu-l produce ministrul finantelor. In perioada 2005-2007, cand am fost ministru al finantelor, am spus ca exista bani si cine are nevoie de bani pentru dezvoltare sa vina sa ceara. Ulterior plecarii mele, de fapt au aparut germenii inaintea plecarii mele, am constatat ca nu dorim sa investim bani in dezvoltare, ci sa investim banii intr-o minciuna. Care era minciuna - poporul roman poate sa traiasca mult mai bine - si, intr-adevar, poporul roman a trait mai bine doi ani de zile. Acum trebuie sa facem pasul inapoi, sa reconstruim echilibrele si sa incepem sa construim si astfel sa o ducem mai bine. Nu exista soliditatea bunastarii pe termen lung intr-o economie instabila. Ea trebuie sa se creeze, sa se stabilizeze si, dupa aceea, poti sa te indatorezi, dar nu pentru majorarea pensiilor, pentru ca ajungem in niste situatii in care, la un moment dat, nu mai ai unde sa te indatorezi si atunci trebuie sa ajustezi pensiile. Noi nu spunem acum - reducem pensiile cu 30% sau 20%, cum poate ar fi necesar ca sa ai echilibrul fondului de pensii, sa facem 7 miliarde de lei transfer. Sunt aproape 2 miliarde de euro care, implementate in proiecte de autostrazi, scoli sau spitale, s-ar vedea. Daca cei de pe strada vor spune: noi ii vrem pe cei care ne promit mai mult, nu este nici o problema, e loc... Reporter: Ati fost acuzat ca va luati jucariile si plecati de fiecare data... Sebastian Vladescu: Atat timp cat reusesc sa imprim increderea ca ceea ce cred eu si ceea ce vreau eu sa fac e bine pentru cetatenii Romaniei, voi sta. Daca se va hotari ca nu, atunci voi pleca. Nu e o chestie de dat bir cu fugitii. Reporter: Am ratat tinta de inflatie anul trecut. Cum vedeti indeplinirea criteriilor de la Maastricht pentru aderarea la zona euro? Sebastian Vladescu: Asa cum suntem in momentul de fata, cu programul fiscal, monetar si bugetar desenat, tinta de a intra in zona euro in 2015 este realista. Pentru a putea atinge aceasta tinta insa este nevoie ca in interiorul Roma-niei sa facem niste lucruri care nu sunt simple, inclusiv sa convingem cetatenii ca suntem onesti cand spunem ca nu se poate mai mult. Iar in exterior ar trebui sa se vada macar un germene de evolutie economica. Daca lucrurile acestea doua se intampla, atunci tinta din 2015 mie mi se pare in regula. Reporter: Ati declarat ca, in acest an, Romania va lansa cel putin o emisiune de eurobonduri pe pietele internationale. Sebastian Vladescu: Am spus mai mult decat atat. Eu cred ca Romania ar trebui sa fie o prezenta continua pe pietele externe, trebuie sa avem un 'benchmark' al Romaniei. Vreau sa multiplicam instrumentele de finantare, pietele etc. Romania trebuie sa existe acolo. Ma uitam in 'Financial Times' acum cateva saptamani si la partea de 'sovereign', Romania nu era acolo, apareau insa Bulgaria, Polonia, Ungaria. Nu esti acolo, nu existi pentru piete. Desi in Romania pietele financiare internationale sunt considerate ceva ezoteric, neimportant, influenta lor asupra tarii noastre in momentul de fata este infinit mai mare decat crede fiecare cetatean roman. E posibil ca o decizie luata undeva pe globul asta sa ne faca sa avem un cost bugetar cu un procent un pic mai mare pe parcursul unui an. Sunt lucruri care nu sunt sub controlul nostru, dar care sunt foarte importante si atunci Romania trebuie sa invete sa se miste in lumea asta. Romania este inca, din punct de vedere al activitatii pe pietele financiare, in zona initiala. De aici si pana la gradul maxim de sofisticare care exista, e cale lunga, dar macar sa ajungem intr-o zona de normalitate, acolo unde sunt toate celelalte tari europene nou-intrate. Sursa: Bursa, 18 ianuarie 2010 -
SIF-urile au castigat de la inceputul anului 15%. Ce urmeaza?
Wall-Street.ro
___
'... faptului ca bursa romaneasca ajunsese extrem de ieftina', afirma Alin Brendea, directorul de operatiuni Prime Transaction in raportul saptamanal.
Pagina