08.01.2010
-
Petrom rascumpara 10 mil. de actiuni proprii
income SNP
___
Compania OMV Petrom a anuntat ca, incepand de azi, va derula un program de rascumparare a actiunilor proprii de pe piata de capital de la Bucuresti. Compania si-a propus rascumpararea a 10 milioane de actiuni (0,2% din capitalul firmei). Titlurile vor fi cumparate la un pret cuprins intre un minim de 0,10 lei si un maxim de 0,655 lei. Maximul reprezinta cotatia istorica maxima atinsa din decembrie 2004. La sfarsitul anului 2004 compania a decis initierea unor programe de rascumparare, actiunile cumparate urmand sa fie distribuite actualilor si fostilor angajati ai Petrom. Astfel, OMV Pe trom va aloca intre 1 si 6,55 milioane de lei pentru programul de rascumparare a actiunilor. Derularea programu lui poate avea loc in maximum 18 luni de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii AGA prin care acesta a fost aprobat, respectiv data de 19 ianuarie 2009. Rascumpararea titlurilor va fi realizata prin intermediul firmei de brokeraj Uni Credit CAIB Securities, iar fon du rile necesare achizitionarii acestora vor proveni din profitul distribuibil sau din rezervele companiei, cu exceptia rezervelor legale. Distribuirea de actiuni Petrom cu titlu gratuit este in concordanta cu prevederile Contractului Colectiv de Munca Petrom pentru anii 2008 si 2009 si in conformitate cu protocolul incheiat de catre companie cu Federatia Sindicatelor Libere si Independente din Industria Petroliera Romana Petrom. Distribuirea actiunilor catre actionari va avea loc dupa ce Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) va aproba prospectul simplificat al operatiunii, iar fie care salariat indreptatit va primi 100 de titluri OMV Petrom. Petrom face parte din grupul austriac de petrol si gaze OMV, care detine 51% din actiunile companiei. Statul controleaza, prin Ministerul Economiei, un pachet de 20,6% din titlurile Petrom, iar Fondul Proprietatea are 20,1%. Restul actiunilor, reprezentand un pachet de 8,24%, sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. Sursa: Financiarul.com, 8 ianuarie 2010 -
Depozitarul Central vrea sa devina nod regional pentru depozitarele din Sud-Estul Europei
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Investitorilor din tarile din regiune care vor sa tranzactioneze in cele 16 tari cu care este interconectat Depozitarul Central de la Bucuresti le-ar fi mult mai usor sa o faca utilizand serviciile acestuia din urma, este de parere doamna Adriana Tanasoiu, directorul general al DC, care ne-a acordat cu amabilitate un interviu. Domnia sa ne-a relatat planurile institutiei pe care o conduce pentru acest an si a clarificat zvonurile privind conflictul cu Bursa de Valori Bucuresti. Depozitarul bulgar, primul conectat la cel din Bucuresti Reporter: Care sunt planurile de extindere ale Depozitarului Central in regiune? Adriana Tanasoiu: Avem discutii cu alti depozitari din regiune, scopul fiind de a-i asista daca doresc sa utilizeze serviciile noastre pentru decontari internationale sau chiar alte servicii. De exemplu, daca ar dori sa deconteze instrumente financiare din orice tara cu care noi avem legaturi ar avea doua variante: fie sa isi deschida ei insisi legatura respectiva, fie sa faca o singura legatura cu noi si prin aceasta ar avea acces la toate cele 16 state cu care avem legaturi. Reporter: De ce un depozitar vecin ar deschide o legatura cu Depozitarul Central din Romania? Exista vreun depozitar care a deschis o asemenea legaturA? Adriana Tanasoiu: Este mult mai usor sa mentii o singura legatura decat 16 legaturi. In plus, tarifele noastre sunt foarte competitive, in multe cazuri este semnificativ mai ieftina utilizarea serviciului de decontare sau custodie internationala oferit de catre Depozitarul Central decat cel oferit de alti furnizori care pot oferi acces in mai multe piete. Depozitarul din Bulgaria are in prezent o legatura cu Depozitarul Central, aceasta fiind deschisa cand se pregatea listarea dubla a unei companii straine la Bursa de la Bucuresti si la Bursa din Sofia, iar Depozitarul Central urma sa fie depozitarul emitentului. Listarea nu a mai avut loc din cauza crizei. Acest lucru inseamna ca depozitarul din Bulgaria ar putea sa foloseasca accesul la mai multe tari prin intermediul nostru daca ar dori acest lucru. Reporter: Ce a facut Depozitarul Central in 2009? Adriana Tanasoiu: In 2009, am reusit sa oferim acces investitorilor din Romania la eurobonduri, alaturi de actiuni, obligatiuni si alte instrumente financiare din cele 16 state cu care noi am dezvoltat legaturi. Acest lucru inseamna ca orice instrument financiar care se tranzactioneaza in una din aceste 16 tari ar putea fi tranzactionat si in Romania. Societatea respectiva ar putea sa fie listata la Bursa de Valori Bucuresti sau actiunile emise de ea ar putea fi tranzactionate pe sistemul alternativ de tranzactionare al Bursei de Valori, avand in vedere ca noi putem oferi decontarea acestor tranzactii prin legaturile pe care le avem cu depozitarii din cele 16 state. Un alt proiect la care am lucrat mult a fost imprumutul de actiuni. Am dezvoltat reglementarile necesare si un soft special pentru imprumutul de actiuni in care cele doua parti - cel care da cu imprumut si cel care ia cu imprumut - introduc cele 2 instructiuni in sistemul nostru: Depozitarul calculeaza valoarea de piata a actiunilor si a celor care constituie garantia si notifica celor doua parti, zilnic, valoarea actiunilor imprumutate si valoarea garantiei. Daca valoarea garantiilor scade sub valoarea imprumutului, atunci Depozitarul notifica faptul ca trebuie completata valoarea garantiilor, in caz contrar imprumutul se incheie in momentul respectiv. Speram ca acest nou serviciu al Depozitarului Central sa devina dis-ponibil pentru participantii la piata in cel mai scurt timp posibil, pentru aceasta fiind necesara aprobarea de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a modificarilor Codului Depozitarului Central referitoare la imprumutul de instrumente financiare. Reporter: De foarte mult timp s-a spus ca Bursa de Valori Bucuresti sufera pentru ca nu a avut imprumutul de actiuni sau nu a avut conturile globale. Se vor rezolva din problemele bursei odata cu introducerea lor? De exemplu, dupa ce au fost aduse titlurile de stat, o buna perioada de timp nu au avut o lichiditate grozava. Adriana Tanasoiu: Imprumutul de instrumente financiare sau conturile globale sunt facilitatti care vor aduce un plus de atractivitate pietei bursiere si reprezinta premise pentru cresterea lichiditatii. Orice nou produs sau serviciu pe care il vom dezvolta impreuna cu Bursa de Valori Bucuresti si care va fi similar cu cele oferite de bursele si depozitarii din cele mai dezvoltate piete din Europa vor creste cu siguranta atractivitatea pietei romaanesti de capital si lichiditatea acesteia. Referitor la titlurile de stat, nu imi amintesc ca Bursa de Valori Bucuresti sa fi spus vreodata ca vor creste volumele imediat daca vor veni titlurile de stat la tranzactionare. Este nevoie de timp ca investitorii sa se obisnuiasca cu noile produse, iar lichiditatea tranzactiilor cu aceste instrumente financiare a crescut semnificativ in ultima vreme. Este important faptul ca titlurile de stat sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, pentru ca ofera investitorilor posibilitatea de a isi diversifica portofoliile. Poate ca o cale de a face mai atractive si mai accesibile titlurile de stat pentru micii investitori ar fi sa existe si emisiuni de titluri cu valoare nominala mai mica. Reporter: Anul trecut, ati inceput sa decontati si tranzactiile internationale. Ce ii face pe investitorii autohtoni sa se duca pe bursele externe? Adriana Tanasoiu: Consider ca este o posibilitate de diversificare a portofoliului. Reporter: ROTC-ul brokerilor pune probleme de decontare? Adriana Tanasoiu: Nu, Depozitarul este pregatit sa deconteze si aceste tranzactii, dar emitentii trebuie sa incheie cu Depozitarul un act aditional la contractul de registru. Reporter: Fondul Proprietatea a incheiat? Adriana Tanasoiu: Nu a incheiat. Reporter: Pana acum a venit vreun emitent de pe ROTC ca sa incheie un act aditional? Adriana Tanasoiu: Nu am avut nicio solicitare pana in acest moment. Reporter: Care este relatia Depozitarului Central cu Bursa de Valori Bucuresti? Adriana Tanasoiu: Cu Bursa de Valori avem o relatie foarte buna, multe dintre proiectele noastre de dezvoltare sunt comune. Reporter: La o Adunare Generala a Bursei de Valori Bucuresti din toamna anului trecut s-a discutat ca Depozitarul ar fi dezvoltat la un moment dat niste proiecte diferite de cele ale Bursei (dezvoltarea unui MTF)... Adriana Tanasoiu: Consider ca a fost o neintelegere. Depozitarul nu are cum sa faca un MTF (Multilateral Trading Facility) pentru ca nu are acest lucru in obiectul de activitate, nu poate sa opereze un sistem de tranzactionare. Proiectul MTF-ului a fost comun cu Bursa de Valori Bucuresti, care trebuia sa il dezvolte, iar Depozitarul trebuia doar sa deconteze tranzactiile aferente. Pentru ca la momentul res-pectiv se intentiona ca actiuni straine sa fie tranzactionate pe acel MTF, Depozitarul Central si-a deschis legaturi cu mai multe state. Intr-adevar, am deschis legaturi cu mai multe state decat stabilisem initial ca va fi necesar pentru MTF pentru ca dintr-un sondaj de opinie facut in randul participantilor la piata a rezultat ca exista interes pentru instrumente financiare din mai multe tari. In plus, am anticipat ca MTF-ul se va extinde cu instrumente financiare din mai multe state. Demersul nostru era complementar cu cel al Bursei, in nici un caz nu era in competitie. Reporter: Pana la urma ce s-a intamplat cu proiectul MTF-ului? Adriana Tanasoiu: Din cate stiu, Bursa de Valori Bucuresti lucreaza in continuare la proiectul MTF-ului. Proiectul nu este simplu si nu poate fi dezvoltat de pe o zi pe alta, pentru ca pe langa aspectele tehnice si operationale, trebuie avute in vedere particularitatile cadrului de reglementare ale fiecarei tari ale carei instrumente financiare se tranzactioneaza pe MTF si, foate important, trebuie atrasi furnizorii de lichiditate pentru actiunile straine. Reporter: Are in plan Depozitarul o majorare a comisionelor percepute clientilor? Adriana Tanasoiu: Am dori sa le scadem cat de mult se poate, dar astfel incat sa mentinem buna functionare a societatii si continuarea proiectelor de dezvoltare de produse si servicii noi. Depozitarul a redus din comisioane si anul trecut, inclusiva eliminat tariful minim pentru decontare. Reporter: Cum ati inchis anul 2009? Adriana Tanasoiu: Anul 2009 a stat sub semnul crizei financiare, iar piata de capital din Romaania nu avea cum sa nu fie afectata. Sigur ca scaderea volumelor de tranzactionare a avut impact asupra veniturilor noastre pentru ca multe servicii pe care noi le prestam sunt direct legate de tranzactionare, cum ar fi serviciile de decontare sau serviciile de emitere a extraselor de cont. Am reusit sa pastram veniturile la un nivel aproape de cel planificat prin diversificarea tipurilor de servicii oferite, iar cheltuielile au fost atent monitorizate si administrate, reducerea cheltuielilor fiind o prioritate pe tot parcursul anului trecut. Datorita acestei combinatii de factori, pe total estimam ca rezultatele vor fi mai bune decat cele planificate (profitul net estimat a fost de aproximativ 140.000 lei), dar sigur ceva mai mici decat in 2008 (cand am incheiat cu un profit net de 2,67 milioane de lei). Reporter: De ce nu exista o transparenta mai mare a tranzactiilor cu actiuni Fondul Proprietatea? Adriana Tanasoiu: Fondul Proprietatea este o societate inchisa. Depozitarul este un prestator de servicii pentru Fondul Proprietatea. Noi nu putem face publice mai multe informatii decat doreste emitentul care ne-a mandatat sa prestam aces-te servicii pentru el. Reporter: Ce investitii a facut Depozitarul Central in 2009? Adriana Tanasoiu: Cea mai mare investitie din anul 2009 a fost cea legata de conectarea la reteaua SWIFT (Society for Worldwide Interbank Finnancial Telecommunication), care va deveni functionala in 2010. Vrem sa folosim SWIFT-ul ca mijloc de comunicare cu participantii nostri care sunt conectati la SWIFT (in general, bancile comerciale), cu Banca Nationala si cu alti depozitari. Participantii care nu sunt conectati la reteaua SWIFT vor putea folosi in continuare sistemul actual ca mijloc de comunicare cu Depozitarul Central. Legaturile pe care acum le avem cu alti depozitari se fac in prezent prin softuri proprietare, diferite pentru fiecare legatura. Vrem sa inlocuim toate aceste comunicatii cu mesajele standard SWIFT ca sa avem o singura modalitate de comunicare si sa crestem si mai mult gradul de automatizare al proceselor. Sursa: Bursa, 8 ianuarie 2010 -
Ofertele de preluare pentru Rompetrol Rafinare si Rompetrol Well Services raman in plic
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI PTR RRC
___
CNVM vrea sa stie daca KazMunaiGaz isi plateste datoriile la toamna sau le transforma in actiuni Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va cere BRD Societe Generale, intermediarul ofertelor de preluare ale celor doua companii 'Rompetrol' listate la Bursa de Valori Bucuresti, sa specifice in prospectul de oferta daca Grupul energetic isi va plati in toamna datoriile de 571 de milioane de euro fata de statul roman sau daca le va converti in actiuni. Gabriela Anghelache, presedintele CNVM a declarat, pentru ziarul BURSA: 'In sedinta de astazi (n.r. ieri), am avut o nota de la Directia Emitenti in care ni se propune introducerea in pros-pectul de oferta a informatiei privind emisiunea de obligatiuni din anul 2003 si care are scadenta in octombrie 2010. La data respectiva exista precizarea potrivit careia la scadenta fie se achita datoria, fie se va face conversia obligatiunilor in actiuni. Acestea sunt informatii care ar trebui cuprinse in prospectul de oferta si vom solicita intermediarului completarea in acest sens.' Desi 'The Rompetrol Group' nu a trimis CNVM copia contractului prin care KazMunaiGaz a achizitionat actiunile 'The Rompetrol Group' NV Olanda in 2007, arbitrul pietei de capital analizeaza, inca, posibilitatea aplicarii unor noi sanctiuni. Presedintele Comisiei ne-a mai spus: 'Din informatiile transmise de TRG, contractul dintre TRG si KMG cuprinde date confidentiale. In aceasta situatie, vom analiza impreuna cu juristii nostri in ce masura mai pot fi aplicate sanctiuni'. In lipsa informatiilor solicitate reprezentantilor Grupului Rompetrol, ofertele de preluare de la cele doua companii Rompetrol raman in stand-by: 'Nu am luat inca nicio decizie in privinta ofertelor de preluare de la Rompetrol pentru ca nu am primit informatii suplimentare', a completat doamna Anghelache. Sursa: Bursa, 8 ianuarie 2010
07.01.2010
-
Petrom continua goana dupa petrolul kazah
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom Bucuresti (SNP), cea mai mare companie locala, si-a mai trecut in portofoliu un zacamant, Kultuk, cu posibile rezerve de petrol si gaze prin achizitia in totalitate a unei companii din Kazahstan, Korned LLP. Aceasta esta a doua achizitie pe care Petrom o realizeaza pe o piata externa in vederea preluarii unor zacaminte, dupa ce in 2006 compania si-a facut intrarea pe piata din Rusia. Ideea care a stat la baza acestei achizitii a fost conectarea zacamantului nou preluat cu un zacamant deja aflat in faza de productie, Komsomolskoe, lucru permis de distanta de doar 34 de kilometri dintre cele doua zone. Principalul avantaj al acestei apropieri este faptul ca noul zacamant achizitionat prin aceasta tranzactie poate beneficia de infrastructura deja existenta la zacamantul Komsomolskoe. Petrom nu a dezvaluit valoarea tranzactiei, precizand doar ca aceasta nu este substantiala situandu-se sub pragul de 10% din valoarea activelor companiei. La sfarsitul lunii septembrie, activele totale ale Petrom valorau 26 de miliarde de lei (6,11 miliarde de euro). 'Este important pentru noi sa atingem o anumita cota de productie pe aceasta piata, confirmand astfel angajamentul nostru fata de obiectivele strategice asumate, inclusiv cel de crestere a securitatii energetice a Romaniei', spune Mariana Gheorghe, directorul general executiv (CEO) al Petrom. Reprezentantii companiei nu au precizat nivelul rezervelor de petrol si gaze care ar putea fi descoperite in noul zacamant, precizand ca aceste estimari vor fi disponibile abia din 2012. 'Vom incepe un program de evaluare a zacamantului care va cuprinde noi achizitii seismice, reforarea unor sonde existente, precum si forarea si testarea unor noi sonde. Acest program se va desfasura in perioada 2010 - 2012 si are ca scop furnizarea de informatii pentru o decizie ulterioara de dezvoltare a zacamantului. Dezvoltarea zacamantului va incepe cel mai devreme in a doua perioada a anului 2012. Costurile estimate precum si estimarile privind rezervele de titei si gaze vor fi facute publice dupa obtinerea rezultatelor programului de evaluare a zacamantului', explica Petrom. Zacamantul Kultuk a fost descoperit in anii '80 si nu a fost dezvoltat de atunci. Ca si zacamantul Komsomolskoe, acesta este localizat in zona de tranzitie onshore-offshore, dificila din punct de vedere tehnic si de mediu, care este inundata sezonier de Marea Caspica. 'Aceasta achizitie este foarte importanta pentru noi si in linie cu obiectivul nostru strategic de a adauga proiecte de explorare si productie in trei bazine geologice selectate din vestul Kazahstanului din apropierea punctelor noastre de productie deja stabilite', a declarat Johann Pleininger, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatile de explorare si productie. Productia de petrol si gaze a Petrom realizata pe pietele externe reprezinta numai 3% din productia totala de hidrocarburi a companiei, care in 2008 a fost de 71 de milioane de barili echivalent petrol. Petrom a precizat ca tinta de productie pentru zona caspica este de 20.000 de barili echivalent petrol pe zi in contextul in care estimarile companiei vizeaza atingerea unei productii de 10.000 de barili pe zi in 2010 prin intermediul zacamantului Komsomolskoe. Doar in acest perimetru, Petrom a investit 180 de milioane de euro. Compania este prezenta in Kazahstan din 1998 si detine licente de explorare si productie pentru cinci zacaminte. O alta piata pe care Petrom a avut succes in ceea ce priveste activitatea de explorare si productie este Rusia, unde compania a intrat in 2006 prin preluarea Ring Oil. Petrom a realizat in primele noua luni ale anului trecut o cifra de afaceri de 2,22 mld. euro si un profit net de 361 mil. euro. Compania are o capitalizare de 3,55 mld. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 7 ianuarie 2010. -
Fondul Proprietatea este dispus sa investeasca 800 mil. euro la reactoarele 3 si 4
Money.ro
___
Fondul Proprietatea este dispus sa finanteze programul nuclear al Ministerului Economiei. Este vorba de 800 milioane de euro care ar putea fi investiti la reactoarele 3 si 4. Anuntul a fost facut ?n exclusivitate la The Money Channel de presedintele Consiliului de Supraveghere al Fondului Propietatea, Mircea Ursache. 'Una dintre variante ar fi caFP sa participe fie la un program de finantare in agricultura, fie intr-o forma la programul de pensii, fie la programul nuclear.Ministerul economiei detine prin Nuclearelectrica 51% din capitalul Energonuclear, deci Cernavoda 3 si 4. Propunerea mea este ca FPsa cumpere un pachet de actiuni de laNuclearelectrica, astfel incat Nuclearelectrica sa ramana sub 51%, iar FP sa detina un pachet in functie de ce vor decide actionarii', a aexplicat la The Money Channel Mircea Ursache, presedinte Consiliul de Supraveghere FP. Sursa: Money.ro, 7 ianuarie 2010 -
Piata de obligatiuni ramane subdezvoltata in lipsa titlurilor corporative
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
In majoritatea tarilor europene care se mandresc cu o piata de capital dezvoltata, sectorul obligatiunilor emise de firme private ocupa un loc de varf in totalul tranzactiilor efectuate, chiar depasind tranzactiile cu actiuni. Desi Bursa a facut deja pasi importanti in ultima perioada pentru listarea obligatiunilor si titlurilor de stat, iar tranzactiile au atins valori record in 2009, obligatiunile de tip corporate lipsesc cu desavarsire de pe piata noastra, majoritatea companiilor cu nevoi acute de lichiditati ocolind Bursa, si implicit, finantarea prin obligatiuni. Reteta de succes a unei piete de obligatiuni consistente implica ca element principal emitentii de talie mare, spun analistii, care explica astfel de ce piata noastra de obligatiuni este una dintre cele mai reduse din Europa. 'Pe pietele dezvoltate, valoarea obligatiunilor emise de companii private este frecvent mai mare decat cea cu actiuni, si asta datorita companiilor mari care au optat pentru finantare prin Bursa', ne-a explicat Mihai Caruntu, seful departamentului Piete de Capital din cadrul BCR. Potrivit domniei sale, problema majora cu care se confrunta sectorul obligatiunilor este lipsa de jucatori de talie mare, care prefera sa se imprumute de la banci in detrimentul finantarii prin Bursa, care implica o mai mare transparenta. Cu toate ca indatorarea excesiva la banci este un pas sigur spre faliment, iar atragerea de capital de pe Bursa a devenit o necesitate pe timp de criza, analistii nu considera ca nici anul acesta nu vom vedea emitenti majori la Bursa. 'Nu cred ca piata de obligatiuni se va dezvolta anul acesta, pentru ca bancile vor continua sa se bata pentru atragerea clientiilor mari', ne-a spus Mihai Caruntu. Nici Mihail Ion, presedintele 'Raiffeisen Asset Management', nu vede multe emisiuni de obligatiuni semnificative, din cauza lipsei de investitori care sa isi plaseze resursele in astfel de plasamente. Singura companie de pe piata de capital care a tinut piept crizei tocmai datorita vizibilitatiii de care a beneficiat pe Bursa este retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo International, a carui soarta atarna in prezent de succesul emisiunii de obligatiuni convertibile, prin intermediul careia compania urmareste sa stranga sapte milioane de euro de la actionari si de la investitorii de pe Bursa. Diferenta mare dintre dobanzile active si cele pasive fac atragatoare obligatiunile pentru investitori Obligatiunile au succes atata timp cat diferenta dintre dobanzile active practicate de banci si cele pasive este mai mare, sunt de parere analistii, care sublinieaza ca investitorii sunt atrasi de astfel de instrumente atata timp cat ofera randamente superioare decat bancile. Anul 2009 a fost unul record pentru piata de obligatiuni autohtona, tranzactiile depasind 1,28 miliarde de lei, de cinci ori mai mult ca in 2008. De asemenea, aproape o treime din totalul emisiunilor de obligatiuni lansate de municipalitatile din tara noastra, listate la Bursa de Valori Bucuresti, au intrat in 2009 pe piata, potrivit datelor afisate de BVB. In prezent, la Bursa de Valori Bucuresti sunt listate 31 de emisiuni de obligatiuni municipale, cea mai indepartata maturitate apartinand titlurilor municipalitatii Bis-trita, respectiv 25 noiembrie 2029. Principalele categorii de investitori, pentru care investitia in astfel de instrumente este potrivita, sunt fondurile de pensii, fondurile de obligatiuni deja existente in tara noastra, precum si casele de asigurari. In contextul in care clientii care cumpara obligatiuni sunt aproape in totalitate institutionali, cele mai mari tranzactii cu obligatiuni si titluri de stat sunt intermediate de banci si firme de brokeraj care apartin unor grupuri financiare puternice. Anul trecut, BRD Groupe Societe Generale a realizat cele mai mari tranzactii cu obligatiuni, reprezentand aproape 40% din total, in timp ce ING Bank si Piraeus Securities Romania au intermediat 16%, respectiv 15% din tranzactiile cu titluri cu venit fix. Sursa: Bursa, 7 ianuarie 2010 -
Valoarea tranzactiei cu KazMunaiGaz ramane secreta
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI RRC
___
Reprezentantii The Rompetrol Group nu trimisesera, ieri, pana la inchiderea sedintei, nicio informatie suplimentara fata de cele transmise deja supraveghetorului pietei de capital pana acum, desi Grupul fusese obligat sa depuna pana ieri o copie conforma cu originalul a contractului prin care KazMunaiGaz a achizitionat actiunile The Rompetrol Group NV Olanda. Gabriela Anghelache, presedintele CNVM, a declarat, pentru ziarul BURSA: 'Nu am primit nicio informatie suplimentara de la Grupul Rompetrol. Noi am primit mai demult un plic cu preturile pe care The Rompetrol Group le oferea pentru ofertele de preluare a celor doua companii Rompetrol de pe Bursa, pe care nu l-am deschis'. Membrii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare au stabilit pentru astazi o sedinta la care vor aborda si subiectul ofertelor Rompetrol. Sursa: Bursa, 7 ianuarie 2010.
06.01.2010
-
Petrom face o noua achizitie in Kazahstan
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom a anuntat miercuri dimineata ca a semnat acordul de vanzare-cumparare a companiei Korned LLP din Kazahstan, ce detine drepturile asupra licentei de explorare a zacamantului nedezvoltat Kultuk. Acordul de vanzare-cumparare a fost semnat pe 29 octombrie 2009 iar finalizarea tranzactiei a avut loc pe 31 decembrie 2009. Partile au fost de acord ca pretul tranzactiei sa ramana confidential. Zacamantul a fost descoperit in anii '80 si nu a fost dezvoltat de atunci. Petrom vrea sa investeasca in acest zacamant in urmatorii 2-3 ani pentru a confirma marimea si fezabilitatea dezvoltarii zacamantului. Sursa: Ziarul Financiar, 6 ianuarie 2010 -
Bilantul 2009 la IPO-uri. Vezi distributia ofertelor publice initiale pe continente
Wall-Street.ro
___
In 2009, 183 de companii din China si 61 din Coreea de Sud au decis sa devina publice prin intermediul pietelor de capital. Comparativ cu aceste valori, firmele din Europa au generat 62 de oferte publice, in timp ce pe bursele americane s-au listat 54 de noi companii. Asia a inregistrat si cel mai mare volum de lichiditati in dolari - 50,4 miliarde dolari din partea companiilor chineze, ceea ce reprezinta 45% din tranzactiile totale si o valoare cu 62% mai mare decat cele atrase de Europa si Statele Unite la un loc. Companiile care s-au listat in SUA au atras 24 miliarde dolari, in timp ce firmele din Europa au adus 7,1 miliarde dolari. Desi China a atras cea mai mare valoare in dolari, si Brazilia a adus cateva oferte importante, cum ar fi IPO-ul de 7,5 miliarde dolari al Banco Santander Brasil, cel mai mare din 2009, si oferta de 4,3 miliarde dolari al VisaNet. Pe fondul crizei, numarul total de oferte publice initiale a scazut cu 19% la 560, insa lichiditatea a urcat cu 44% la 110,9 miliarde dolari, potrivit statistici Dealogic. “Exista o corelatie puternica intre cresterile economice ale tarilor si piata de oferte publice. Astfel, ne putem astepta la volume ridicate din partea Chinei, Indiei si a tarilor din America Latina, in special din Brazilia, in acest an”, sustine Matt Johnson, sef al departamentului global de active la Barclays Capital. Johnson si alti analisti considera ca piata de capital din China isi va continua activitatea, dar 2010 ar putea reprezenta un an de referinta atat pentru Europa, cat si Statele Unite, dupa doi ani de oferte initiale in scadere. “In ultimele trei, patru luni, am putut observa o normalizare a activitatii pietei de oferte publice initiale. Valorile sunt inca reduse fata de cotele istorice, insa circumstantele actuale sunt favorabile pentru 2010”, afirma Mohit Assomull, reprezentant al Morgan Stanley. In Europa, numarul de IPO-uri incheiate cu succes s-a redus cu 65%, in timp ce valoarea in dolari a scazut cu 54% comparativ cu cifrele din 2008. Europa de Est si Rusia sunt inca regiuni unde persista incertitudinea. In timp ce companiile se pregatesc sa se listeze, brokerii subliniaza ca este imposibil sa fie determinat momentul in care piata de IPO-uri isi va reveni. Inafara de Rusia si Europa de Est, brokerii se asteapta ca valoarea ofertelor sa fie mai mare in 2010, in conditiile in care fondurile de private equity isi restructureaza portofoliile si vor face acest lucru prin listari. Sursa: Wall-Street.ro, 6 ianuarie 2010. -
Fitch:Imbunatatirea ratingurilor Romaniei si altor patru state din zona este putin probabila in 2010
Mediafax
___
Agentia de evaluare financiara Fitch considera ca o revizuire in sens pozitiv a ratingurilor suverane ale Romaniei si altor patru state din regiune este putin probabila in 2010, a declarat, marti, seful diviziei Fitch pentru ratinguri suverane din Europa emergenta, Edward Parker, scrie Mediafax. Economiile Romaniei, Ungariei, Bulgariei, Ucrainei si Letoniei se confrunta cu dificultati, in pofida unei stabilizari a economiei globale, a daugat el. Orice revizuire pozitiva a ratingului ar necesita ca tarile respective sa-si respecte obiectivele fiscale pentru o perioada mai lunga de un an, a spus oficialul Fitch. Sursa: Mediafax, 6 ianuarie 2009
Pagina