14.12.2009
-
Teraplast Bistrita estimeaza vanzari in crestere cu 10% pentru 2010
ZF RO - FONDURI MUTUALE TRP
___
Producatorul de materiale de constructii Teraplast (TRP) estimeaza pentru anul viitor o cifra de afaceri de 234,08 mil. lei, cu aproape 10% peste valoarea bugetata pentru acest an, de 213,1 mil. lei, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de actionari. La noua luni, compania a raportat afaceri de 141,2 mil. lei (33,4 mil. euro), cu 8% mai mici decat cifra de afaceri din aceasi perioada a anului trecut, ca urmare a scaderii cererii pe segmentul de instalatii si constructii. Compania estimeaza pentru anul viitor o crestere a cheltuielilor cu 14%, la 227 mil. lei, in timp ce ventiurile sunt asteptate sa creasca cu doar 11,5%, la 243,09 mil. lei. Astfel, Terapast ar urma sa obtina un profit net de 16,4 mil. lei, apropiat de cel de 16,2 mil. lei estimat pentru acest an. In plus, actionarii au mai aprobat un program de investitii de 21,5 mil. lei (aproximativ 5 mil. euro) pentru anul viitor, fondurile fiind alocate pentru dezvoltarea Parcului Industrial Teraplast de la Saratel, din judetul Bistrita-Nasaud. Sursa: Ziarul Financiar, 14 decembrie 2009 -
Transgaz Medias va primi 14 mil. euro de la Uniunea Europeana
ZF RO - FONDURI MUTUALE TGN
___
Proiectele Transgaz (TGN) de dezvoltare a conductelor de interconectare intre sistemul de transport al gazelor naturale din Romania cu cele din Bulgaria si Ungaria vor fi cofinantate din fonduri europene, cu o suma totala de 14 mil. euro, in cadrul Planului European de Redresare Economica. 'Comisia Europeana a selectat toate cele trei proiecte transmise in luna iulie 2009 de SNTGN Transgaz in cadrul Planului European de Redresare Economica, pentru a primi cofinantare din fonduri europene', informeaza Directia Cooperare Internationala si Afaceri Europene din cadrul Ministerului Economiei (ME). Transgaz Medias va asigura pentru aceste proiecte o finantare de aproximativ 34 mil. euro. Potrivit ME, Comisia Europeana va aproba deciziile pentru acordarea asistentei financiare pentru fiecare proiect in parte in cursul lunii februarie 2010. Ministerul Economiei detine 73,5% din capitalul Transgaz, iar Fondul Proprietatea 14,98%. Compania are o capitalizare de 438 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 14 decembrie 2009. -
Oltchim va reduce numarul angajatilor cu 400, prin externalizare
Wall-Street.ro OLT
___
Combinatul chimic Oltchim din Ramnicu Valcea va reduce numarul angajatilor cu 400, in primul semestru din 2010, de la 3.200 angajati in prezent, prin externalizarea unor activitati, a declarat directorul general al companiei, Constantin Roibu, citat de NewsIn. 'In primul semestru al anului viitor, Oltchim isi va reduce personalul cu 400 de angajati, prin externalizarea de activitati, de exemplu, policlinica, productia de profil pentru ferestre, cantina. Fie vom vinde aceste activitati, fie vor fi constituite in societati cu personalitate juridica', a declarat Constantin Roibu. Directorul general al combinatului a precizat totodata ca Oltchim isi va taia din cheltuieli, prin reducerea consumurilor specifice, fara a avea insa o tinta precisa. De asemenea, la inceputul acestui an, Oltchim avea 3.800 angajati. Circa 600 din acestia au fost scosi la pensie, fiind redus si personalul care cumula pensia cu salariile, a afirmat Roibu. Oltchim ofera produse chimice, precum policlorura de vinil (PVC), soda caustica, apa oxigenata, propenoxid, acid clorhidric, propilenglicol, polieteri polioli sau materiale de constructii. Combinatul chimic Oltchim a inregistrat pierderi de 172,51 milioane lei (40,7 milioane euro) in primele noua luni ale acestui an, de 6,2 ori mai mari decat cele din aceeasi perioada a anului trecut. In primele trei trimestre ale anului trecut, Oltchim afisase pierderi de 27,68 milioane lei. Ministerul Economiei este actionarul majoritar al Oltchim, cu 54,7905% din actiuni, PCC SE detine 12,1581% din actiunile companiei, iar restul de 33,0513% apartin altor actionari. Titlurile Oltchim sunt tranzactionate la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) cu simbolul OLT. Sursa: Wall-Street, 14 decembrie 2009 -
Farmache: Majorarea pragurilor la SIF va avea un impact pozitiv asupra lichiditatii
Curierul National LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Presedintele Bursei considera ca pragul de 5% va fi adoptat de Parlament Pragul de detinere la SIF-uri va fi majorat de la 1% la 5% din capital, propunere aflata in dezbaterea Parlamentului, care va fi aprobata, foarte probabil, fara modificari, intrucat este oportuna in prezent, apreciaza presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache (foto). 'Se pare ca directia ramane de ridicare a pragului de la SIF-uri la 5%. Un prag de 5% in acest moment este mai mult decat rezonabil. Cred ca pe solutia asta se va ramane, iar lichiditatea va creste dupa adoptarea deciziei', a declarat Stere Farmache la un seminar economic organizat la Sinaia, citat de Mediafax. Chiar daca piata a incorporat o parte din beneficiul majorarii pragului de detinere, odata cu introducerea in Parlament a propunerii de modificare, presedintele BVB crede ca adoptarea finala va duce la o noua crestere a lichiditatii pe societatile de investitii financiare, ceea ce se va reflecta puternic in lichiditatea BVB. El a mentionat ca SIF-urile acopera in jur de 30-40% din lichiditatea zilnica a Bursei, iar in unele zile cele cinci societati cumuleaza chiar mai mult de jumatate din rulajul pietei de la Bucuresti. Senatul a aprobat pe 11 noiembrie majorarea pragului maxim de detinere la SIF-uri, de la 1% la 5% din capitalul social. Proiectul urmeaza sa fie discutat de catre Camera Deputatilor, forul superior care va decide daca legislatia pietei de capital va fi modificata prin majorarea pragului la 5%. Proiectul initial viza eliminarea pragului de detinere la SIF-uri, insa la sfarsitul lunii septembrie, in dezbaterile din comisiile de specialitate din Senat, a fost adus un amendament potrivit caruia limita sa fie majorata de la 1% la 5% din actiunile SIF-urilor. Proiectul de eliminare a pragului la SIF-uri, elaborat in luna iunie, a fost semnat de 16 senatori si 3 deputati din mai multe partide. BVB isi poate spori cifra de afaceri prin atragerea pe sistemul alternativ a unor titluri precum VIG, CME, Renault, Lafarge si OMV O alta sursa potentiala de marire a lichiditatii la BVB ar fi aducerea la tranzactionare in sistem alternativ a unor titluri multinationale prezente si pe piata romaneasca. Astfel, investitorii romani ar putea tranzactiona pe sistemul alternativ al Bursei de Valori Bucuresti in principal actiuni ale societatilor straine cu o prezenta puternica pe piata din Romania, cum ar fi VIG, CME, Renault, Lafarge si OMV, a precizat presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache. 'Primele titluri straine vizate pentru a fi tranzactionate in cadrul MTF (sistem multilateral de tranzactionare) ar trebui sa fie actiunile emise de companiile straine care au participatii semnificative la companii romanesti, cum ar fi OMV - Petrom, VIG - Asirom, CEZ - Electrica, Central European Media - Media Pro, Renault - Dacia, Lafarge - Romcim si altele. Cred ca va exista interes pentru aceste titluri, pentru ca sunt companii cu o recunoastere internationala si care au un business solid in Romania', a spus Stere Farmache. El a aratat ca principala preocupare a Bursei de Valori Bucuresti o reprezinta gasirea intermediarilor activi pe pietele unde sunt listate companiile si care sa asigure lichiditatea necesara pentru aceste titluri in sistemul MTF de la Bucuresti. Farmache spune ca vor incepe discutii cu intermediari de pe pietele unde activeaza societatile enumerate. Platforma MTF a fost creata de Bursa pentru tranzactionarea actiunilor listate pe piata Rasdaq, si va avea si o componenta internationala, unde vor fi tranzactionate titluri listate pe piete externe, fara acordul expres al emitentului. Potrivit lui Farmache, operatiunile din cadrul MTF local se vor realiza in cadrul aceleiasi platforme tehnice utilizate de catre BVB pentru piata reglementata. El a precizat ca in cazul sectiunii internationale este de dorit sa fie pastrate exact aceleasi reguli si mecanisme de tranzactionare (post-tranzactionare) ca in cazul actiunilor Erste Bank. Sursa: Curierul National, 14 decembrie 2009. -
Investitorii straini au fost vanzatorii neti la BVB, in noiembrie
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Investitorii straini au scos din piata mai multi bani decat au injectat, in luna noiembrie, la Bursa de Valori Bucuresti, realizand vanzari de 79,86 milioane lei (18,6 milioane euro), in timp ce totalul achizitiilor efectuate a fost cu 12,33 milioane lei mai mic, potrivit datelor publicate de BVB. Astfel, in luna noiembrie, nerezidentii au cumparat la BVB titluri de 67,5 milioane lei (15,7 milioane euro). Totodata, si in luna octombrie strainii au fost vanzatori neti, cu achizitii de 84,1 milioane lei si vanzari de 100,28 milioane lei, in conditiile in care in ultimele sase luni acumulasera succesiv. Pe de alta parte, investitorii romani au inregistrat un sold pozitiv de 13,52 milioane lei (3,15 milioane euro), dupa ce au cumparat de 343,47 milioane lei (80,08 milioane euro), in luna noiembrie, si au vandut de 329,9 milioane lei (76,9 milioane euro). In schimb, lichiditatea pietei de actiuni s-a comprimat in luna noiembrie, pana la 423,4 milioane lei, situandu-se cu 16% sub nivelul din luna anterioara, de 505,7 milioane lei. Sursa: Bursa, 14 decembrie 2009. -
' Rezultatul alegerilor prezidentiale se pare ca nu a fost pe placul investitorilor'
Bloombiz.ro
___
'... piata sa inchida pe o scadere de 3,8%, in timp ce BET-FI a pierdut peste 9 procente', spun analistii de la casa de brokeraj Prime Transaction.
11.12.2009
-
Cum a ajuns Flamingo de la o valoare de 100 mil. euro la insolventa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Retailerul de electronice si electrocasnice Flamingo, cu datorii de peste 30 mil. euro la banci, este cel mai mare jucator din retailul electroIT local care recurge la o masura juridica pentru a se pune la adapost de creditori, dar specialistii din domeniu spun ca problemele din sector abia acum incep sa iasa la suprafata. 'Cu privire la situatia retailerilor traditionali (Altex, Flamingo si ceilalti), cred ca pentru toti trimestrul IV a venit ca inca un dus rece, deoarece cu toata criza economica, era oarecum firesc sa se manifeste o crestere sezoniera semnificativa, ceea ce in realitate nu s-a intamplat. Dimpotriva, privind din afara spre retailul offline, senzatia mea este ca in ultimele luni retailul traditional a manifestat chiar o tendinta de continuare a contractiei, in mod absolut anti-sezonier', spune Marius Ghenea, proprietarul magazinului online PCFun.ro si unul dintre fondatorii Flamingo, acum 15 ani. Pe parcursul anului au aparut din partea furnizorilor mai multe cereri de insolventa la adresa retailerilor specializati electroIT, K Tech - Ultra Pro lansat cam in aceeasi perioada cu Flamingo fiind nevoita sa-si inchida reteaua de magazine. A fost al doilea faliment din aceasta piata dupa ce reteaua Primex - Teknosa a inchis la inceput de 2008. Incertitudinea din piata a fost amplificata si de cererile de insolventa folosite de furnizori ca masura de presiune pentru recuperarea unor creante. Flamingo, dar si Altex - cel mai mare jucator din piata, s-au confruntat in ultimele luni cu asemenea cereri, respinse de companii ca nefondate. Rombiz a fost primul retailer de electrocasnice care a cerut insolventa pentru a isi putea reorganiza afacerile. Flamingo a solicitat protectia legii insolventei pentru a evita sechestrul stocurilor de produse de catre finantatorul ING Bank, care ieri a preluat deja unele loturi de marfa. ING Bank a notificat Flamingo ca urmeaza sa recupereze marfa gajata dupa ce negocierile pentru restructurarea datoriilor de 17,5 mil. euro au esuat. 'ING a demarat executarea silita in baza titlurilor in contractul de credit. Atunci, singura solutie pentru o societate de a se proteja este deschiderea procedurii de insolventa. Acum Flamingo este protejata de creditori si se poate reorganiza', a declarat Arin Stanescu, managing partner al firmei de avocatura Stanescu Milos Dumitru si Asociatii. El a adaugat ca firma pe care o conduce este consultant Flamingo, dar ca nu au colaborat pentru negocierile desfasurate cu ING. Cat timp compania este sub protectia legii insolventei este protejata fata de creditori, penalitatile sunt suspendate, iar dobanzile se calculeaza doar la valoarea garantiilor, nu la valoarea totala a creditelor. Amanarea platii TVA pentru tranzactiile realizate pe perioada reorganizarii este valabila doar pana la 1 ianuarie 2010. Reprezentantii Flamingo au declarat ca perioada de reorganizare ar putea dura circa 6 luni, timp in care se va finaliza emisiunea de obligatiuni prin care compania urmareste sa stranga fonduri de 7 mil. euro de la actionarii principali: Dragos Cinca, Dan Adamescu si Ion Alexandru Tiriac. In aceasta perioada va fi realizata reorganizarea de catre Casa de Insolventa Transilvania. 'In aprilie diminuasem costurile deja cu 40%, iar acum sunt reduse cu mai mult de jumatate fata de momentul demararii crizei. Au fost renegociate chiriile, reduse costurile salariale. Magazinele nu mai produc pierderi din iulie, dar avem in spate facturile de 'service' (datoriile acumulate anterior - n. red.)', a declarat Adrian Olteanu, directorul general al Flamingo. Principala problema a companiei este insa lipsa lichiditatilor, in conditiile in care afacerile s-au contractat cu 55% in primele noua luni ale anului. Jucatorii din piata apreciaza ca intrarea Flamingo in insolventa ingreuneaza soarta celorlalte companii din sector. 'Cu finantatorii se vor schimba relatiile. Acestia vor masura si mai bine de acum incolo fiecare companie cand vor prelungi sau vor acorda o noua finantare', a declarat Gabriel Beregszaszy, directorul general al retailerului regional de electrocasnice Zass Proteus. Istoria unui brand, de la marire la decadere 1994 Dragos Cinca, Marius Ghenea si Islam Varol infiinteaza Flamingo Computers Com SRL, care avea ca obiect de activitate asamblarea si vanzarea de computere, si componente. 1999 Este infiintata firma Flamingo International SA, care preia activitatea de import si distributie a produselor Flamingo, in timp ce Flamingo Computers ramane cu retailul. Ian. 2002 Marius Ghenea se retrage de la conducerea Flamingo Computers si isi vinde actiunile catre Dragos Cinca, cel care preia si conducerea grupului. Iun. 2005 Flamingo deruleaza o oferta publica initiala in urma careia strange circa 12,5 mil. euro de pe Bursa din vanzarea a circa 22% din companie. Pe 18 iulie 2005, actiunile Flamingo intra pe Bursa. Dec. 2005 Flamingo face un anunt soc: preluarea retailerului de electrocasnice Flanco, in cadrul unei tranzactii complexe (cash+actiuni) in valoare de circa 37 mil. euro. Apr. 2006 Este finalizata preluarea Flanco. Capitalul social al Flamingo urca la 21,6 milioane de euro, iar valoarea de piata depaseste 70 milioane de euro. 2008 Dragos Cinca se retrage din functia de presedinte al Flamingo cedandu-i locul lui Dragos Simion. Compania incheie anul cu afaceri record de 200 mil. euro, dar cu pierderi de 11 mil. euro. Febr. 2009 Dan Adamescu intra in actionariatul companiei, cumparand aproape 20% din actiunile Flamingo de pe Bursa. Ulterior Adamescu preia conducerea companiei. Aug. 2009 Fondul de investitii QVT cere dizolvarea Flamingo, respinsa de ceilalti actionari, care aproba o emisiune de obligatiuni de 7 mil. euro. QVT isi vinde participatia de 22%. Dec. 2009 Flamingo cere intrarea in insolventa dupa ce negocierile cu ING Bank privind restructurarea unui credit de 17,5 mil. euro esueaza, iar compania este amenintata cu executarea silita. Sursa: Ziarul Financiar, 11 decembrie 2009. -
Teraplast vrea un profit de 16,4 milioane lei anul viitor, apropiat celui avut in vedere pentru 2009
NewsIn TRP
___
Producatorului de PVC Teraplast Bistrita (TRP) anticipeaza un profit net de 16,4 milioane lei anul viitor, similar celui prevazut in bugetul pentru anul acesta, asteptandu-se totodata la o cifra de afaceri de 234,08 milioane lei, a anuntat joi compania. Astfel, Teraplast Bistrita isi propune sa atraga anul viitor venituri totale de 243,1 milioane lei, estimand cheltuieli de 227,01 milioane lei. Actionarii companiei au aprobat si proiectul programului de investitii de 21,5 milioane lei (5 milioane euro) pentru 2010. De asemenea, compania va oferi spre vanzare membrilor conducerii cele 4,5 milioane actiuni rascumparate de pe Bursa de Valori Bucuresti, in cadrul unui program derulat in acest sens. Actiunile vor fi vandute directorilor executivi in termen de maximum 12 luni de la data achizitiei. Pentru anul in curs, actionarii Teraplast au aprobat un program de investitii de 15,75 milioane lei, anticipand un profit net de 16,24 milioane lei, cu 16% mai mic decat rezultatul din 2008. Profitul net al Teraplast Bistrita a scazut cu 27% in primele noua luni din acest an, pana la 11,4 milioane lei (2,69 milioane euro), iar afacerile s-au comprimat cu 8% fata de perioada similara din 2008, in urma scaderii cererii pentru instalatii si constructii. Potrivit companiei, pietele pe care activeaza au inregistrat in anul 2009 scaderi cuprinse intre 20% si 35%, situatie care s-a reflectat si in performanta financiara a grupului. Compania a inregistrat in T3 un profit de circa 5 milioane lei, dupa ce pana la jumatatea anului raportase castiguri de 6,37 milioane lei. Pe de alta parte, cifra de afaceri a coborat cu 8% in intervalul ianuarie - septembrie, la 141,28 milioane lei (33,4 milioane euro), comparativ cu nivelul din aceeasi perioada a anului trecut, de 153,74 milioane lei. Firma Teraplast face parte din grupul cu acelasi nume, care mai include subsidiarele Plastsistem si Politub. Teraplast este cel mai mare procesator de PVC din Romania, Plastsistem produce panouri sandwich si structuri metalice pentru constructii comerciale si industriale, iar Politub produce tuburi din polietilena pentru retelele de gaz si apa. Principala companie a grupului, Teraplast SA, este listata la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti (BVB) sub simbolul TRP si, potrivit ultimei cotatii, de 0,55 lei, valoarea de piata a societatii se ridica la 163,8 milioane lei (38,7 milioane euro). Sursa: NewsIn.ro, 11 decembrie 2009 -
SIF Banat-Crisana: In ianuarie anuntam prima tranzactie in domeniul energiei regenerabile
Business Standard LION
___
SIF Banat-Crisana (SIF1) are in plan plasamente in companiile romanesti sau straine din domeniul energiei regenerabile, o prima tranzactie putand avea loc chiar la inceputul anului viitor, potrivit lui Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. “Avem un buget consistent pentru investitii in companii romane si straine din domeniul energiei regenerabile. Speram sa putem anunta prima realizare in acest sens chiar in cursul lunii ianuarie”, a declarat Ioan Cuzman pentru Business Standard. SIF Banat-Crisana, dar si SIF Transilvania si SIF Muntenia nu au subscris insa in fondul inchis de investitii OTP Green Energy, cel dintai de pe piata romaneasca dedicat companiilor din domeniul energiei verzi. Fondul a strans peste 8,7 milioane de lei (peste doua milioane de euro) de la peste 43.500 de investitori, 55,5% din oferta fiind subscrisa de persoanele juridice, potrivit datelor finale anuntate ieri de OTP Asset Management, administratorul fondului. Administratorii SIF Banat-Crisana prefera sa faca plasamente directe in energie verde, iar SIF Transilvania isi concentreaza in continuare resursele pe proiectele de investitii dedicate mai ales domeniului turismului. “Noi insine suntem un fond de investitii inchis si preferam sa facem plasamente directe, si nu prin intermediul altui fond inchis. Altfel, fondul OTP Green Energy este un proiect interesant, dar noi avem propriile noastre proiecte in energie regenerabila”, a spus presedintele SIF Banat-Crisana. La randul sau, SIF Muntenia a analizat un eventual plasament in fond, dar deocamdata l-a amanat. Cele cinci SIF-uri aveau diponibilitati de plasament de peste 672 milioane de lei (peste 156 milioane de euro) la sfarsitul lunii octombrie, ceea ce reprezenta 9,1% din valoarea activelor nete ale societatilor. Energia verde, la Bursa SIF Modova si SIF Oltenia, impreuna cu alte fonduri de investitii, au asigurat succesul lansarii OTP Green Energy, cea mai mare parte a plasamentelor lor fiind facute in ultima zi a ofertei. Valoarea initiala a plasamentului fondurilor de investitii este de peste un milion de lei (aproape un sfert de milion de euro), adica 12% din valoarea totala a subscrierilor. De altfel, fondurile de investitii si investitorii institutionali, in general, au fost cei care au sugerat si au obtinut premiera garantarii randamentului de catre un fond de investitii. Fondul isi asigura investitorii ca vor obtine un profit brut de 12% pe toata perioada de existenta a fondului, de trei ani si jumatate, potrivit oficialilor OTP Asset Management. “Aceasta este, de fapt, estimarea noastra privind inflatia pana la maturitatea fondului, incercand astfel sa satisfacem dorintele potentialilor investitori”, spunea Dan Po¬povici, director de investitii al OTP AM, cu ocazia lansarii fondului. Randamentul maxim s-ar putea situa intre 168% si 231%, in functie de suma performantelor lunare ale indicelui bursier european pe suportul caruia este structurat fondul. OTP Green Energy este primul vehicul de investitii roman dedicat sectorului energiei regenerabile si va fi primul de acest tip listat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Listarea ar putea avea loc cel mai devreme in luna ianuarie sau la inceputul lui februarie. Va fi al doilea fond cu capital garantat de pe piata si, totodata, al doilea de acest tip listat la BVB, dupa ce tot OTP a adus la cota Bursei fondul OTP Wise Ro. OTP Green Energy va plasa circa 80% din capital in depozite bancare si titluri de stat romanesti, iar restul va fi investit intr-o optiune pe indicele ERIXP (European Renewable Energy Index Price return), dezvoltat de Societe Generale si care are in portofoliu cele mai mari zece companii europene producatoare de energie regenerabila si de echipamente de productie specifice. Producatorul danez de turbine eoliene Vestas Windsystems are o pondere de 25% in portofoliul indicelui. Acesta si producatorii spanioli de energie regenerabila Gamesa Corp. si Iberdrola Renovables, Verbund Akt (Austria, energie hidro) si Renewable Energy Corp (Norvegia, tehnologie energie solara) acopera 65% din portofoliul indicelui. Ponderile in ERIXP sunt revizuite trimestrial, iar compozitia poate fi modificata semestrial de Sustainable Asset Management, o companie independenta de administrare a activelor. Indicele este calculat de Stoxx Ltd, un joint-venture intre Deutsche Borse, Dow Jones Indexes si SWX (bursa elvetiana). “Am mizat pe caracterul inovator al fondului si pe accesul la unul dintre cele mai dinamice si de actualitate domenii la nivel european. Numarul mare de subscrieri ne demonstreaza faptul ca am mizat corect”, spune Catalin Iancu, presedinte OTP Asset Management Romania. Sursa: Business Standard, 11 decembrie 2009. -
PCC SE: Daca Oltchim accepta un plan de restructurare, nu ne mai opunem asa numitelor ajutoare de stat
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI OLT
___
Reprezentantii Grupului german PCC SE, actionarul minoritar al 'Oltchim', sustin ca nu se vor mai impotrivi masurilor prin care statul roman doreste sa ajute combinatul chimic, investigate in prezent de Comisia Europeana sub suspiciunea de ajutoare de stat, daca 'Oltchim' va adopa un plan de restructurare viabil. Comisia Europeana a declansat, recent, doua investigatii privind masurile de sprijin in favoarea Oltchim. Prima masura reprezinta conversia in actiuni a unei datorii a combinatului chimic de 135 de milioane de euro fata de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in timp ce a doua masura este o garantie de stat care acopera 80% dintr-un imprumut de comercial in valoare de 424 de milioane de euro, ce urmeaza sa fie utilizat pentru modernizarea societatii si pentru investitii. Potrivit reprezentantilor PCC SE, Comisia ar putea investiga si o a treia masura de favorizare a 'Oltchim' rezultata din faptul ca, aparent, statul nu a perceput nicio dobanda sau penalitati de intarziere pentru datoriile publice ale 'Oltchim'. Wojciech Zaremba, directorul pentru dezvoltarea afacerilor al PCC SE, a declarat, ieri, cu ocazia unei conferinte de presa: 'Nu vom contes-ta masurile de sprijin ale Oltchim initiate de actionarul majoritar, daca Oltchim va accepta un plan de restructurare a activitatii, astfel incat activitatea companiei sa fie profitabila. Nu este suficient sa ne facem ca uitam datoriile combinatului si sa mergem mai departe cu alte investitii, pana nu stim de ce investitiile anterioare de sute de milioane de euro nu au generat profit'. PCC SE nu poate propune, deocamdata, un plan detaliat pentru restructurarea Oltchimului, pentru ca nu are acces la documente esentiale pentru activitatea combinatului, dar considera ca societatea ar trebui sa pastreze productia de PVC la minim si sa se reorienteze catre produse mai profitabile. Domnul Zaremba a mai spus: 'Cat timp am fost membru in Consiliul de Administratie al PCC SE, am propus conducerii sa facem o analiza a activitatii Oltchim si sa vedem ce trebuie schimbat. Ceilalti adminis-tratori nu au dorit acest lucru si nici nu ne-au pus la dispozitie documentele solicitate. Noi nu am avut acces la documentele pe care Oltchim le-a trimis catre Comisia Europeana ca sa justifice masurile de sprijin ale statului. In lipsa acestor documente, nu poti sa faci un plan de restructurare detaliat, dar nici nu poti sa inves-testi milioane de euro fara sa stii ce se intampla, de fapt, cu banii'. In prima jumatate a lunii octombrie, actionarii 'Oltchim' au votat pentru declansarea actiunii in raspundere impotriva reprezentantilor PCC SE in Consiliul de Administratie, determinand scoaterea PCC SE din CA. Wojciech Zaremba sustine, insa, ca doreste sa coopereze cu managemntul Oltchim pentru ca societatea sa iasa din situatia dificila in care se gaseste in prezent: 'Ce-a fost a fost, vrem sa investim in Oltchim, nu ne intereseaza sa dea faliment pentru ca asa pierdem o oportunitate de afaceri, insa vrem sa cooperam cu managementul'. Contactat de ziarul BURSA, Constantin Roibu, presedintele-director general al 'Oltchim', nu a dorit sa comenteze afirmatiile reprezentantului PCC SE. 'Oltchim' are un capital social de 34,3 milioane de lei, divizat in actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei. Statul roman controleaza prin Ministerul Economiei 54,79% din companie. PCC SE are o participatie de 12,15%. In primele noua luni ale anului, 'Oltchim' a raportat pierderi de 172,5 milioane de lei, in crestere fata de aceeasi perioada din 2008 cand a avut pierderi de 27,68 milioane de lei. Sursa: Bursa, 11 decembrie 2009.
Pagina