25.11.2009
-
Rompetrol cere CNVM sa accepte evaluarile initiale la PTR si RRC
___
Grupul Rompetrol a depus o plangere la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), cerand aprobarea documentelor de oferta la Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well-Services (PTR), asa cum au fost depuse initial, sau sa ofere un nou termen pentru depunerea noilor evaluari. CNVM a respins insa cererea Rompetrol Group, mentionand ca documentele de oferta cu noile evaluari vor trebui depuse cel tarziu la inceputul saptamanii viitoare, pe 30 noiembrie. In ziua precedenta, CNVM a anuntat ca a sanctionat cu avertisment grupul Rompetrol pentru ca nu a depus la timp rapoartele de evaluare in cazul ofertelor de preluare la Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services (PTR), anunta NewsIn. Saptamana trecuta, CNVM a respins o alta cerere a grupului Rompetrol pentru amanarea termenului pana la care compania petroliera trebuie sa depuna documentele necesare inceperii ofertelor publice obligatorii la cele societati listate, pe care le controleaza. Comisia hotarase in 11 noiembrie sa prelungeasca pana vineri, 20 noiembrie termenul pana la care The Rompetrol Group poate realiza si depune rapoartele de evaluare in vederea lansarii ofertelor de preluare la Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services, (PTR), desi grupul ceruse o amanare a termenului cu 45 de zile. Potrivit CNVM, in cazul in care grupul Rompetrol nu va depune evaluarile la noua data stabilita, persoanele responsabile vor fi sanctionate conform legii. Amanarea termenului pentru depunerea evaluarilor si documentelor necesare ofertelor de preluare a venit dupa ce BRD-SocGen, care intermediaza oferta, a solicitat la inceputul lunii noiembrie prelungirea cu 45 de zile a termentului la care grupul Rompetrol poate depune noul raport de evaluare, dupa ce prima evaluare realizata a fost respinsa de CNVM. Cand a respins prima evaluare, Comisia a cerut actionarului majoritar al Rompetrol Well Service, The Rompetrol Group, sa aleaga un alt evaluator independent pentru a face un nou raport si care va trebui sa utilizeze o 'abordare pe baza de venituri', in conformitate cu standardele internationale de evaluare, si sa calculeze activul net pe actiune tinand cont de dispozitiile unui articol din legea pietei de capital (art. 204, aliniat 2, litera b). Ulterior, KazMunaiGaz, actionarul majoritar al grupului Rompetrol, a anuntat ca a selectat o firma din grupul 'Big Four' pentru evaluarea pretului de oferta la RRC si PTR, care isi va alege singura metoda de evaluare. In grupul 'Big Four' intra cele mai importante patru companii globale de servicii de evidenta contabila, audit si consultanta, respectiv PricewaterhouseCoopers, Ernst&Young, Deloitte si KPMG. Recent, CNVM a publicat o hotarare potrivit careia actionari majoritari care vor sa faca oferte publice de preluare la companiile pe care le controleaza sunt obligati ca, pe langa documentul de oferta, sa publice si raportul de evaluare pe baza caruia a fost determinat pretul de oferta. Astfel, actionarii majoritari care vor sa faca oferte vor trebui sa raportul de evaluare la dispozitia celorlalti actionari, de la data publicarii anuntului privind intentia de preluare pana la finalizarea ofertei. Arbitrul pietei ceruse anterior grupului petrolier Rompetrol sa lanseze o oferta publica de preluare si sa dezvaluie, totodata, pretul la care KazMunaiGaz a cumparat compania, pret care ar putea fi luat in calcul de catre un evaluator independent pentru a stabili suma pe care este obligat sa o ofere Rompetrol Group actionarilor minoritari de la Rompetrol Rafinare. Sursa: Wall-Street, 25 noiembrie 2009 -
Dafora asteapta afaceri cu 10-15% mai mari anul viitor, fata de cele estimate pentru 2009
NewsIn DAFR
___
Compania de foraj petrolier Dafora Medias (DAFR) anticipeaza pentru anul viitor o crestere medie a afacerilor cu 10-15% anul viitor, fata de nivelul asteptat pentru 2009, de aproximativ 200 milioane lei, potrivit unui comunicat transmis marti Bursei. Conducerea Dafora spune, insa, ca indeplinirea obiectivului depinde de cererea de servicii specifice, adaugand totodata ca estimeaza ca in urmatorii 2-3 ani compania va atinge din nou nivelul maxim inregistrat al cifrei de afaceri de la nivelul anului 2007, de peste 290 milioane lei. In ceea ce priveste castigurile, Dafora spera ca anul viitor sa aiba o marja a profitului net similara celei din 2007, acest obiectiv depinzand insa de concurenta din domeniu, de politica din domeniul costurilor si de eficientizarea procesului de transformare a intrarilor in iesiri, concomitent cu executarea de servicii de calitate. Pe de alta parte, compania nu va creste salariile, insa ar putea face noi angajari daca vor fi necesare pentru noile lucrari aparute. 'Pentru anul 2010, compania Dafora va continua derularea lucrarilor contractate in 2009, cu finalitate in 2010, precum si a celor contractate in perioada curenta. Concomitent, urmarim identificarea de noi oportunitati si potentiali clienti pentru serviciile de foraj si constructii in vederea acoperirii cu contracte a semestrului II al anului 2010', se arata in comunicatul transmis Bursei. Totodata, Dafora nu intentioneaza sa realizeze investitii majore anul viitor, in conditiile in care anul acesta investitiile programate au fost de aproximativ 5 milioane lei. 'In acest moment, compania este dotata din punct de vedere tehnic cu instalatii si utilaje capabile sa genereze o cifra de afaceri cu mult mai mare decat cea previzionata pentru anul 2009. In aceste conditii, compania nu isi propune pentru anul viitor un volum semnificativ de investitii, ci probabil mentinerea investitiilor la nivelul anului 2009', spun reprezentantii companiei. 'Cu toate acestea, daca piata serviciilor prestate de Dafora, in special piata serviciilor de foraj, se va decomprima, compania are in vedere continuarea strategiei investitionale demarate in ultimii 3 ani, si anume aceea de a achizitiona la fiecare 1-2 ani cate o instalatie de foraj noua. In aceste conditii, in maximum 10 ani, compania ar urma sa fie dotata cu instalatii si utilaje moderne, care sa corespunda celor mai exigente cerinte ale pietei', se mai arata in comunicatul societatii. Dafora Medias (DAFR) a obtinut in primele noua luni din acest an un profit net de 1,62 milioane lei (383.000 euro), in scadere de sase ori fata de castigul din aceeasi perioada din 2008 de 9,87 milioane lei. Cifra de afaceri a Dafora a scazut la 116 milioane lei (27,4 milioane euro) in perioada ianuarie - septembrie 2009, de la 186,4 milioane lei in perioada echivalenta a anului trecut. Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli pe 2009, Dafora estimeaza un profit net de 6,19 milioane lei pentru acest an, de peste doua ori mai mare decat castigul de anul trecut, in conditiile in care vrea sa isi reduca cheltuielile cu 26%. Dafora Medias are un capital social de 97,36 milioane lei, divizat in 973,57 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Potrivit ultimei raportari, actionarul principal al societatii este Gheorghe Calburean, cu 48,58% din actiuni, in timp ce Foraj Sonde Craiova, firma fratilor Cristescu, are o participatie de 5,26%. De asemenea, fondul de investitii Rosintaly Management Limited detine mai putin de 5% din capitalul Dafora. Valoarea de piata a companiei este de 101,25 milioane lei (23,7 milioane euro), conform cotatiei de 0,104 lei, stabilita in sedinta de marti a Bursei. Sursa: NewsIn, 25 noiembrie 2009 -
Adeplast vrea sa atraga 10-16 mil. euro in urma listarii pe SIBEX
Business Standard
___
Producatorul de materiale de constructii Adeplast, din Oradea, revine dupa doi ani cu planuri de listare, de data aceasta pe Bursa de la Sibiu (SIBEX), unde intentioneaza sa atraga pana la 16 milioane de euro. Adeplast ar urma sa fie printre primele companii listate pe SIBEX. Primul emitent va fi Bursa sibiana, care vrea sa isi listeze propriile actiuni in ianuarie, cand va lansa si noua platforma de tranzactionare. 'Suntem in discutii cu cei de la Bursa din Sibiu. Eu m-am intalnit cu presedintele institutiei, caruia i-a placut foarte mult ceea ce a vazut la noi si mi-a sugerat sa ne listam la Sibiu. Dintotdeauna am dorit sa am un partener in companie, dar toti cei cu care am discutat pana acum au dorit sa plateasca un pret de actionar minoritar si sa devina actionar majoritar. Dupa listare, vreau sa raman cu un pachet de 50%, pentru a putea controla compania', a declarat pentru Business Standard Marcel Barbut, proprietarul Adeplast. Barbut, care isi evalueaza afacerea la aproape 70 milioane de euro, spune ca banii obtinuti din listare vor fi folositi pentru deschiderea unei fabrici in zona Moldovei. “Daca in anii precedenti se discuta despre o evaluare a companiei de 12xEBITDA, acum putem sa vorbim despre 8xEBITDA. La noi, profitul operational a crescut cu 36% in 2009, iar la ora actuala ajunge la circa 8,7 milioane de euro, deci, putem sa vorbim despre o valoare a intregii companii de circa 69 milioane de euro. De pe Bursa vrem sa atragem cam 10-16 milioane de euro, suma de care avem nevoie pentru deschiderea unei fabrici in zona Moldovei”, a adaugat Barbut. “De asemenea, avem un dosar depus pentru fonduri nerambursabile, in vederea construirii a doua fabrici. O alta investitie Adeplast este in masini de colorare a vopselelor si tencuielilor destinate termoizolatiilor de blocuri vechi si/sau cladirilor noi. Anul acesta, am investit peste un milion de euro, iar in urmatorii ani vom investi pana vom avea 300 de masini in piata”, a mai spus proprietarul Adeplast. Barbut a subliniat ca inca nu a stabilit pachetul de actiuni care va fi listat pe SIBEX, acesta urmand sa fie hotarat impreuna cu Intercapital Invest, firma de brokeraj care se ocupa de pregatirea pentru listare a companiei. In 2007, cand bursele traversau una dintre cele mai favorabile perioade, firma Multi¬star si-a schimbat numele in Adeplast si s-a transformat din SRL in SA, pentru a se lista pe BVB, unde voia sa atraga cel putin 20 mil. euro. Listarea Adeplast la BVB, de care se ocupa firma de brokeraj Raiffeisen Capital&Investment, trebuia sa aiba loc la mijlocul anului 2008, insa criza financiara a schimbat planurile companiei. 'Sunt anumite zone dintr-o tara unde oamenii sunt mai seriosi. Acesta este unul dintre motivele pentru care acum alegem Bursa din Sibiu. In plus, consider ca o listare la Sibiu ni se potriveste mai bine, mai ales ca vom profita si de faptul ca vom fi printre primele firme listate', a mai spus Barbut. Producatorul de materiale de constructii a avut in primele noua luni venituri in stagnare, la peste 94 mil. lei (22 mil. euro). Bursa din Sibiu lucreaza de doi ani la lansarea pietei spot, aceasta fiind amanata in repetate randuri. In vederea lansarii pietei spot, SIBEX si-a constituit si propriul depozitar. Bursa Monetar Financiara si de Marfuri (SIBEX) a fost fondata in 1994 si este un operator de piata ce administreaza cea mai mare piata de instrumente derivate din Romania. Sursa: Business Standard, 25 noiembrie 2009. -
CNVM sanctioneaza Grupul Rompetrol si ii mai da cinci zile ca sa depuna rapoartele de evaluare
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI PTR RRC
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a sanctionat, ieri, cu avertisment 'Grupul Rompetrol', controlat de gigantul de stat 'KazMunaiGaz' pentru ca nu a depus la timp rapoartele de evaluare pentru companiile 'Rompetrol Rafinare' si 'Rompetrol Well Services' necesare pentru stabilirea pretului la care TRG urmeaza sa lanseze cele doua oferte de preluare obligatorie. Potrivit unor surse din cadrul Comisiei, arbitrul pietei de capital a mai acordat Grupului Rompetrol o noua pasuire, pana pe 30 noiembrie, dupa ce acesta a ratat vineri termenul limita fixat anterior. Intarzierea kazahilor era previzibila in conditiile in care, la mijlocul saptamanii trecute, acestia au incercat sa obtina mai mult timp, cerand arbitrului pietei de capital o prelungire a termenului limita pentru depunerea rapoartelor de evaluare. CNVM a respins, insa, aceasta solicitare, dupa ce, pe 11 noiembrie, Comisia decisese sa prelungeasca cu doar noua zile termenul initial pentru depunerea evaluarilor, desi kazahii cerusera 45 de zile. La finele lunii trecute, CNVM a respins evaluarile initiale prezentate de Grupul Rompetrol, cerand refacerea acestora de catre un alt evaluator care sa foloseasca abordarea pe baza de venituri ca sa determine pretul din oferta. KazMunaiGaz a anuntat, ulterior, ca a selectat o firma din grupul 'Big Four' pentru evaluarea pretului de oferta la RRC si PTR, care isi va alege singura metoda de evaluare. In grupul 'Big Four' intra cele mai importante patru companii globale de servicii de evidenta contabila, audit si consultanta, respectiv PricewaterhouseCoopers, Ernst& Young, Deloitte si KPMG. Sursa: Bursa, 25 noiembrie 2009. -
Necula, Prime Transaction: Investitorii au primit un suflu de optimism
Wall-Street.ro
___
'... sa devina mai optimisti si sa intre la cumparare', a declarat pentru Wall-Street Gabriel Necula (foto), director adjunct de operatiuni la Prime Transaction.
24.11.2009
-
Concefa Sibiu: Profit de 2,7 ori mai mic in primele noua luni
DailyBusiness.ro COFI
___
Compania de constructii Concefa Sibiu a inregistrat in primele noua luni un profit net de 396.000 lei (94.000 euro), de 2,7 ori mai mic fata de rezultatul din aceeasi perioada din 2008, potrivit raportului publicat luni pe Rasdaq. De asemenea, cifra de afaceri a companiei s-a diminuat in perioada mentionata cu 39%, pana la 45,05 mil. lei (10,5 mil. euro). Titlurile Concefa Sibiu se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul COFI. Sursa: Daily Business, 24 noiembrie 2009 -
Bancile ofera SIF-urilor un randament mai bun decat statul
Business Standard LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Societatile de investitii financiare (SIF) prefera sa-si plaseze resursele in depozite bancare, si nu in titluri de stat, pentru ca acestea din urma ofera randamente mai mici decat bancile, potrivit reprezentantilor celor cinci SIF-uri. “Este firesc sa preferam depozitele bancare, pentru ca la volumul nostru obtinem randamente mai bune decat cele ale titlurilor de stat. Am mai cumparat si titluri de stat, iar daca diferenta de randament va redeveni favorabila acestora, vom mai cumpara, dar prin intermediul bancilor si mai putin prin Bursa, pentru ca aici lichiditatea este si mai mica”, spune Daniel Manate, director cercetare si strategie al SIF Banat-Crisana. La sfarsitul lunii trecute, SIF-urile aveau plasate 672 mil. lei (peste 155 mil. euro) in depozite bancare de pana la 12 luni, cu randamente anuale de pana la 14%, potrivit datelor Asociatiei Administratorilor de Fonduri si rapoartelor bursiere pe octombrie ale societatilor. Pe de alta parte, doar SIF Muntenia avea detineri in titluri de stat, valoarea acestora fiind de 20 milioane de euro (4,7 mil. euro), in scadere cu 49% fata de sfarsitul anului trecut. La acel moment, trei dintre SIF-uri, Muntenia, Banat-Crisana si Mol¬dova, detineau titluri de stat in valoare de 43 milioane de lei (11 mil. euro). “Acest plasament a ramas ca un element de siguranta inca de la inceputul anului, chiar de mai devreme, cand randamentele titlurilor de stat erau mai mari”, explica Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia. In ultima perioada, randamentele titlurilor de stat tranzactionate la Bursa au scazut sub 11%. Din cauza scaderii randamentelor, s-au redus si primele la care se tranzactioneaza titlurile de stat cu scadente de peste trei pana la cinci ani, de la 5% peste valoarea nominala in scadere, acum o luna, pana la 3% in prezent. Pe piata primara a titlurilor de stat, Ministerul Finantelor se straduie sa mentina randamentele sub pragul de 10%. A reusit la ultima emisiune de titluri de stat, dar cu pretul atragerii unor resurse cu 63% mai mici decat valoarea anuntata initial ca tinta. “Ar trebui ca randamentele la titlurile de stat sa fie mai mari, dar iata ca ofertele de pana acum sunt inferioare altor plasamente pe termen scurt, in depozite bancare, in fonduri de investitii sau alte plasamente, cum sunt actiunile Erste etc. Nici randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat nu sunt previzibile. Sa vedem ce urmeaza”, spune Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova. SIF-urile spera sa castige mai mult din investitii Gradul de lichiditate a activelor detinute este o alta cauza a preferintei pentru depozite bancare, ce ofera o flexibilitate mai mare decat cea a titlurilor de stat, in cazul aparitiei altor oportunitati de investitii. De aceea, spun administratorii SIF-urilor, nu sunt atractive nici titlurile de stat emise pe termen mediu sau lung. Cei de la SIF Transilvania, de exemplu, considera ca sunt mai profitabile oportunitatile de investitii in proiecte corporatiste. “De ce sa dai statului bani cu dobanda fixa ca sa-i dea pe salarii, in vreme ce, daca investesti in companii pe termen mediu si lung, poti obtine randamente mult mai mari. Avem proiecte, vechi si noi, de zeci de milioane de euro, care ne vor aduce astfel de randamente”, spune Floriean Firu, membru al Consiliului de Administratie al SIF Transilvania. Societatea este cunoscuta pentru proiectele sale de investitii in statiuni turistice si de tratament, prin societati pe care le controleaza in mod similar plasamentelor de tip private equity, chiar daca sunt cotate la Bursa. Activele nete ale celor cinci SIF-uri se ridicau la 7,41 miliarde de lei (1,72 mld. euro) la sfarsitul lunii trecute, iar profitul lor cumulat, pe primele zece luni ale anului, a depasit pragul de 625 milioane de lei (145 mil. euro), mai ales datorita vanzarii pachetelor detinute la Bancpost. Banii rezultati din aceste tranzactii au marit si volumul depozitelor bancare. Sursa: Business Standard, 24 noiembrie 2009 -
Cum scapa SIF Oltenia de societatile falimentare din portofoliu
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Cu portofoliul impovarat de mai multe companii in prag de faliment de ani buni, societatea de investitii financiare 'Oltenia' (SIF5) incearca din rasputeri sa scape de ele. Acesta si cazul participatiei pe care societatea de investitii financiare o detinea la 'Aro' Campulung, o companie care a intrat in faliment inca de acum trei ani si ale carei active au tot fost vandute la licitatie, fara sa reuseasca sa acopere toate datoriile contractate, de mai bine de 95 de milioane de lei. La mijlocul lunii trecute, SIF anunta ca intentioneaza sa ia, printr-o licitatie, sase milioane de lei pentru aproape 20% din fostul producator de masini de teren, pornind de la premisa ca va reusi sa-si vanda actiunile la valoarea nominala de 2,5 lei. Cum 'socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ', SIF5 a reusit, la finele lunii octombrie, sa-si vanda participatia la 'Aro', primind, insa, o suma 'destul de mica, sub valoarea de raportare la Bursa de Valori Bucuresti', potrivit reprezentantilor SIF5, care au motivat, astfel, decizia de a nu raporta pe bursa rezultatul licitatiei. Marea surpriza vine, insa, cand descoperim cumparatorul participatiei de 20% din 'Aro' Campulung. Acesta pare sa fie tot SIF 'Oltenia'. Mai exact, compania care a achizitionat pachetul de actiuni al SIF5 la 'Aro' este 'Voltalim' Craiova, controlata, in proportie de 99%, de SIF 'Oltenia'. Florian Buzatu, membru in Consiliul de Administratie al SIF5 si director executiv al societatii ne-a explicat motivele pentru care SIF 'Oltenia' a decis sa transfere unei alte societati actiunile detinute la 'Aro': 'Portofoliul SIF Oltenia trebuie sa fie curat. Ganditi-va la eventualitatea in care va trebui sa facem audit consolidat pentru toate companiile din portofoliu, asa cum ne tot cere Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, atunci ar aparea ca o detinere nerentabila a SIF-ului. Sa zicem ca un investitor vine la noi si vrea sa stie cate societati avem in portofoliu, iar noi ii ras-pundem ca avem 124 de companii. Cifra nu reflecta adevarul pentru ca pana in 10 companii din cele 124 sunt in faliment. Noi am primit aceste societati automat cand s-au constituit SIF-urile, nu le-am cerut noi, unele au fost privatizate apoi prin metoda MEBO si, in unele cazuri, am ramas actionari captivi, cu cateva procente. In cazul Aro, am decis sa nu mai asteptam decizia finala de lichidare pentru ca am considerat ca este mai bine sa luam un ban pe detinerile noastre decat nimic'. Domnul Buzatu nu a dorit sa mentioneze suma exacta pe care 'Voltalim' a platit-o pentru pachetul de 20% al SIF 'Oltenia' la 'Aro' Campulung, desi presa locala a mentionat suma de 56.000 de euro. Domnul Buzatu ne-a spus ca SIF5 a mai folosit 'metoda' Voltalim si in cazul altor companii falimentare de care SIF 'Oltenia' a vrut sa scape, dar a subliniat ca au existat licitatii similare la care au participat si alti ofertanti, atrasi de preturile mici la care era dispusa SIF sa-si lichideze participatiile la companiile 'balast' din portofoliu. Sursa: Bursa, 24 noiembrie 2009 -
Flamingo International ar putea strange 7 milioane de euro
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
'Flamingo International' va demara, pe 3 decembrie, emisiunea de obligatiuni convertibile, menita sa recapitalizeze compania, dupa ce a primit acordul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), pe 19 noiembrie. Procesul de recapitalizare ar putea aduce companiei 7 milioane euro, pana la finalizarea sa - 12 ianuarie 2010, potrivit reprezentantilor companiei. 'Recapitalizarea companiei, coroborata cu restructurarea datoriei catre furnizori, proprietarii de spatii comerciale si banci reprezinta modalitatea de iesire din criza', se arata in comunicatul 'Flamingo'. Proiectul emisiunii de obligatiuni a fost demarat in vara acestui an, dar a fost intarziat cu mai mult de trei luni din cauza grevei magistratilor si a unei actiuni in instanta initiata de un fost actionar al companiei, fondul QVT. Conform reprezentantilor Flamingo, aceasta intarzieriere a avut ca efect nu doar decalarea demararii emisiunii de obligatiuni, dar si crearea unei stari de nervozitate in randul anumitor furnizori, care au recurs la actiuni de constrangere. In urmatoarele doua luni, dupa finalizarea finantarii, Flamingo International va discuta termenii colaborarii viitoare cu toti furnizorii importanti, urmand ca retailerul sa lucreze prioritar cu cei care i-au mentinut sprijinul pentru companie in pofida situatiei dificile traversate de aceasta. Sursa: Bursa, 24 noiembrie 2009
23.11.2009
-
Inca un fond strain a cumparat 1% din Fondul Proprietatea
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Aproape 5% din capitalul Fondului Proprietatea (FP) sunt detinute de trei fonduri straine de investitii, in timp ce 3.000 de persoane fizice au ajuns sa controleze aproape 30% din titluri. Fondul britanic de investitii Coneglen Limited a acumulat un pachet de peste 100 de milioane de actiuni la Fondul Proprietatea in ultimele luni, potrivit unor surse din piata, ajungand sa detina peste 1% din capital. Alaturi de acesta, alte doua fonduri straine detin participatii de peste 1%, respectiv grupul american Cartesian cu o participatie de 2,77% si fondul suedez East Capital Special Opportunities, cu putin peste 1%. Fondul american a intrat in actionariat anul trecut, in timp ce fondul suedez a achizitionat titlurile in aceasta vara. Datele privind tranzactiile cu actiuni FP sunt incerte, iar raportarile oficiale nu fac referiri la pretul actiunilor sau la identitatea actionarilor, a cumparatorilor sau a vanzatorilor. Raportarile oficiale realizate de Depozitarul Central arata doar ca numarul persoanelor juridice care detin mai mult de 1% din capitalul fondului a crescut de la doua, la finele lunii septembrie, la trei in prezent. De asemenea, numarul persoanelor juridice cu detineri mai mici de 1% a urcat de la 50 la 61, investitorii institutionali detinand 9,14% din capitalul fondului. Miza de 3,5 miliarde de euro Interesul fondurilor straine este tot mai ridicat pentru Fondul Proprietatea, din perspectiva numirii drept administrator a companiei americane Franklin Templeton, dar si a pretului relativ mic cu care se tranzactioneaza actiunile in raport cu valoarea contabila a acestora. Mai exact, potrivit persoanelor implicate in tranzactii cu actiuni FP, pretul actiunii a variat intre 0,15 si 0,3 lei anul acesta, tranzactionandu-se in prezent cu aproximativ 0,20-0,25 lei, in timp ce valoarea contabila a actiunii de 0,82 lei la finele lunii septembrie. Fondul Proprietatea a fost evaluat de catre casa de investitii Capital Partners la 3,5 mld. euro, conform anuarului ZF 'Cele mai valoroase 100 de companii din Romania', fiind totodata una dintre cele mai bogate companii, cu lichiditati de circa 500 mil. euro la sfarsitul lunii septembrie. Transferurile realizate cu titlurile Fondului Proprietatea evalueaza insa compania la circa un sfert din aceasta valoare. Statul si-a redus detinerea la 61% Actionariatul Fondului Proprietatea a suferit schimbari substantiale anul acesta, in conditiile in care circa 21% din capitalul fondului si-a schimbat proprietarul. Pe de o parte, participatia statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, s-a diminuat cu 9%, pana la 61,03%, la data de 16 noiembrie, actiunile trecand in conturile persoanelor fizice care au primit despagubiri dupa ce au fost expropriate de regimul comunist. Numarul actionarilor privati, care au intrat in fond fie ca urmare a conversiei titlurilor de despagubire in actiuni FP, fie ca urmare a achizitiei de titluri, a crescut cu aproape o mie, pana la 2.959 de persoane care detin cumulat o participatie de 29,82%, potrivit Depozitarului Central. Alte 12% din titlurile Fondului Proprietatea s-au transferat intre investitori privati de la inceputul anului si pana in prezent. Bursa a pierdut tranzactii de 100 de milioane de euro Luand in calcul un pret mediu cuprins intre 20% si 25% din valoarea nominala a actiunilor, valoarea tranzactiilor derulate in acest an cu titlurile Fondului Proprietatea prin transferuri realizate la Depozitarul Central s-ar situa in jurul nivelului de 100 de milioane de euro. Pe Bursa, doar patru companii (SIF Moldova, SIF Oltenia, BRD si Banca Transilvania) au inregistrat tranzactii mai mari de la inceputul anului. Listarea Fondului la Bursa a fost amanata de la an la an, desi fusese promis inca din 2006. Franklin Templeton, care a castigat contractul de administrare a fondului, a promis ca listarea va avea loc anul viitor, insa pana in prezent contractul nu a fost semnat de reprezentantii fondului. Sursa: Ziarul Financiar, 23 noiembrie 2009
Pagina