20.05.2009
-
Armax Gaz: Venituri de 3,8 mil. euro
Business Standard ARAX
___
Veniturile producatorului de echipamente pentru industria gazelor Armax Gaz Medias, detinut de omul de afaceri sibian Mircea Vescan, au crescut in T1 cu 16,4%, la 16,3 mil. lei (3,8 mil. euro), iar profitul s-a majorat la 0,622 mil. lei (0,146 mil. euro). In T1, firma a avut cheltuieli de 15,7 mil. lei (3,68 mil. euro), in crestere cu 15,4%. Cifra de afaceri a Armax Gaz a urcat in primele trei luni cu 20%, la 7,8 mil. lei (1,8 mil. euro). Sursa: Business Standard, 20 mai 2009 -
Santierul Naval Orsova si-a propus sa realizeze un program investitional de 1,7 milioane euro
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNO
___
* Incepand din acest an, pe langa traditionalii sai beneficiari din Olanda, compania a atras clienti noi din Belgia si Germania * In primul trimestru, SNO a depasit profitul brut bugetat cu 81% si cel realizat in 2008 cu 10% Societatea 'Santierul Naval Orsosa' SA (SNO) si-a propus, pentru acest an, sa realizeze venituri totale de 119.000.000 lei, sa obtina un profit brut de 10.000.000 lei si unul net de 8.400.000 lei. Veniturile din exploatare au fost estimate la 115.000.000 lei, iar cele din activitatea de baza la 107.000.000 lei. De asemenea, conducerea societatii si-a propus sa realizeze in acest an un program investitional in valoare totala de 1,704 milioane euro, finantat exclusiv din amortizare si din repartizarile din profitul net obtinut anul trecut. Acest program prevede achizitionarea de dispozitive, utilaje, mijloace de transport intern si tehnica de calcul, procurarea de licente software, amenajarea de platforme de lucru, drumuri de acces, de cladiri si hale de productie etc. Pentru dotarile si lucrarile destinate bazei de productie din Orsova au fost alocati 1,139 milioane euro, iar pentru sucursala din Agigea (portul Constanta Sud) a companiei mehedintene, suma de 565.000 euro. Directorul general al santierului naval din Orsova, Constantin Badoiu, ne-a declarat: 'Pana in luna noiembrie anul trecut, ne-am finantat activitatea de productie si investitii din surse proprii de finantare si surse atrase, in special avansuri clienti. Ulterior, din cauza livrarii unor nave a caror receptie urma sa se faca la Amsterdam (Olanda), dar si a tergiversarii de catre unii clienti a efectuarii receptiei finale, s-a produs un dezechilibru financiar care ne-a obligat sa contractam credite. La acest fapt a mai contribuit si fenomenul de criza financiara, care i-a determinat pe unii clienti sa intarzie plata sumelor stabilite initial ca avans, prin contracte, sau sa ceara rezilierea anumitor contracte. In aceasta situatie, societatea a continuat sa utilizeze si in anul 2008 cele doua plafoane globale, multioptiuni si multidevize, pe care le-a avut in 2007, respectiv de 8.000.000 euro la BRD - Groupe Societe Generale si 5.000.000 euro la BCR'. * Activitatea de productie este acoperita integral pana in aprilie 2010 Anul trecut, beneficiarii externi ai societatii au fost exclusiv din Olanda, reprezentand clienti traditionali ai 'Santierului Naval Orsova'. Este vorba despre firmele 'Rensen Shipbuilding' B.V. - spre care au fost livrate 32% din totalul comenzilor, 'Veka Shipbuilding' B.V. si 'Bijlsma Projects' BV (controlata de firma 'Veka') - 26% din comenzi, 'Gebr de Jonge' BV - 21%, 'Euromaritime Shipping' B.V. - 16% si 'Handel en Scheepvaartbedrijf' J.C. Oosse - 5% din totalul cons¬tructiilor navale realizate la Orsova. 'Aceasta dispersie de clienti a conferit societatii noastre un risc comercial relativ scazut. De aceea, o repartizare echilibrata pe cati mai multi clienti dorim sa o pastram si pe viitor, mai ales in conditiile actualei crize economice, care poate aduce modificari neasteptate, de la o zi la alta, pe piata constructiilor navale. De altfel, incepand din acest an, traditionalilor nostri beneficiari olandezi li s-au adaugat noi clienti din Belgia si, mai ales, Germania', a declarat directorul general. Cons¬tantin Badoiu a mai precizat ca, in acest moment, compania pe care o conduce are acoperita productia, cu comenzi ferme, pentru tot anul curent si pana la sfarsitul primului trimestru al anului viitor. Volumul de investitii aprobat prin bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul trecut a fost de 8.400.000 lei, din care au fost realizate cheltuieli pentru imobilizari corporale si necorporale de 8.247.577 lei, reprezentand un grad de realizare de 98,2%. Printre principalele mijloace fixe puse in functiune in anul 2008 s-au numarat o macara portal cu doua carucioare de 80/25 tone, in valoare de 1,612 milioane lei (care asigura posibilitatea cuplarii pe cala a 5 nave, in loc de 4, in zona de trans¬fer transversal, lansare si ridicare a navelor). La aceasta s-a adaugat o schela cu platforma fixa, cu trei nivele si a uneia turn, cu trei platforme, in valoare de 124.627 lei (care asigura in proportie de 90% necesarul pentru accesul in siguranta la lucrarile executate la nave), trei poduri rulante monogrinda - 212.884 lei, o cabina de vopsire automata si un filtru la statia de sablare - 362.734 lei, 14 echipamentele de sudura - 270.721 lei si un generator YXLON - 82.925 lei. Consumul de materiale realizat a fost anul trecut de 364 lei la 1.000 lei productie, fata de 458 lei in anul 2007, iar consumul de materiale directe s-a redus de la 407 lei la 1.000 lei productie, la 324 lei, fapt ce a facut ca si consumul specific de metal sa fie mult imbunatatit in anul 2008. * Productivitatea muncii a crescut cu 39% La sfarsitul anului trecut santierul naval avea inregistrat un numar efectiv de 836 angajati, dintre care 131 lucrau la sucursala din Agigea. Directorul general al santierului mehedintean ne-a declarat: 'Dupa ce in anul 2007, fata de 2006, s-a inregis¬trat o crestere a fondului de salarii cu 7 lei, la 1.000 lei productie, in anul 2008 s-a inregistrat o reducere cu 34 lei. Salariile directe la 1.000 lei productie au cunoscut si ele o scadere, dar ceva mai mica, respectiv de 8 lei (de la 55 lei la 47 lei). Acest lucru a fost posibil prin negocierea unor preturi mai bune la navele construite in anul 2008, fata de 2007, dar si ca urmare a cresterii productivitatii muncii cu 39%, in timp ce salariul mediu a crescut cu 16%'. In anul 2008 'Santierul Naval Orsova' a efectuat aprovizionarea cu materii prime si materiale de la furnizori traditionali din tara, precum 'Arcelor Mittal Steel' Galati (tabla mijlocie si groasa), 'Comtech CO' SRL Slatina (tevi de otel), 'Micromega Computers Hunedoara' si 'Laminorul' S.A. Braila (diverse profile), 'Ductil' si 'Welding Expert' SRL din Buzau (consumabile pentru sudura), 'Unimex Grup Ploiesti' (combustibil lichid pentru incalzire), 'Petrom LPG' SA Bucuresti (propan) si 'Linde Gaz' Timisoara (acetilena). Singurul furnizor extern mai important a fost 'Julius Handels' Gmbh din Austria (profile si tevi), care a detinut un procent de circa 3% din totalul aprovizionarilor. In structura prestatorilor de servicii interni, pe langa colaboratorii traditionali 'Bona Doru' SRL, 'Primordial' SRL si 'Cobra' SRL din Orsova, 'Mirfo Trading' si 'Grupul Reparatii Industriale Montaj' din Tg. Jiu au aparut anul trecut si nume noi, precum 'Navexpert' SRL Braila, 'Electroscoica Mar' SRL Constanta, firme cu care societatea orsoveana a colaborat la realizarea primelor barje pe platforma portuara de la Agigea. Principalii concurenti ai societatii mehedintene, in activitatea de constructii si reparatii nave, sunt toate santierele navale din tara, precum si cele similare din China, Polonia, Ucraina, Slovacia si Cehia. * Profit brut in crestere in primele trei luni ale anului In primul trimestru al acestui an, compania 'Santierul Naval Orsova' SA a realizat un profit brut de 27,164 milioane lei, reprezentand o depasire cu 81% a prevederilor BVC si cu 10,3% a realizarilor din aceeasi perioada a anului trecut. Potrivit directorului economic Gheorghe Caraiman, la 31 martie 2009 indicatorul lichiditatii curente s-a cifrat la 1,75, cel al gradului de indatorare a fost zero (intrucat compania nu are contractate credite pes¬te 1 an), viteza de rotatie a debitelor - clienti era de 69,30 zile, iar cea a activelor imobilizate de 0,35. Sursa: Bursa, 20 mai 2009 -
Amonil a crescut cu 50% in trei zile. Brokerii spun ca sunt numai speculatii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
'... se intampla datorita efervescentei tranzactiilor si a volumelor', spune Gabriel Necula, directorul adjunct de operatiuni la Prime Transaction.
19.05.2009
-
Fercala, SIF Transilvania: Daca BCR isi majoreaza capitalul, nu cred ca SIF-urile vor rata ocazia sa participe
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
Presedintele SIF Transilvania (SIF3), Mihai Fercala, spune ca in eventualitatea in care BCR ar avea nevoie sa-si suplimenteze capitalul, societatea pe care o conduce va participa la operatiune. 'Daca se va face majorare de capital la BCR nu cred ca vreun SIF va rata ocazia sa participe. Totusi, dupa datele noastre, nu cred ca ne vom face probleme cu BCR-ul sau BRD-ul in aceasta privinta. Oricum, nicio majorare de capital la BCR nu se poate face fara acordul SIF-urilor', spune Fercala. Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a afirmat recent ca este probabil ca si banca pe care o conduce sa aiba nevoie de o majorare de capital odata ce BNR va majora cerinta minima de solvabilitate, de la 8% la 10%, precizand ca nu este clar la ce data va intra in vigoare aceasta cerinta. De cealalta parte, directorii SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5) nu sunt siguri ca vor participa si evita sa se pronunte la aceasta data pana la momentul in care majorarea va fi certa. 'Nu stim ce hotarare vom lua. Trebuie sa facem niste calcule de rentabilitate si la momentul acesta sunt prea multe incertitudini. Nici ei nu stiu sigur daca vor face majorare sau nu, daca se va face cu prima sau fara', spune Florian Buzatu, directorul economic al SIF Oltenia. Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova, spune ca nu a luat inca in discutie posibilitatea realizarii unei majorari de capital la BCR si ca va adopta o decizie numai dupa ce aceasta operatiune va deveni certa, fara sa ofere mai multe detalii. Reevaluarea participatiilor la BCR a urcat activele SIF in aprilie Pachetele de peste 6% pe care fiecare SIF le detine la BCR, cea mai mare banca autohtona, reprezinta principala avere a societatilor de investitii financiare. La finele lunii aprilie, fiecare SIF isi evalua participatia la BCR la o valoare de peste 311 mil. lei (74 mil. euro), suma care ia in calcul valoarea capitalului social si a fondurilor proprii ale bancii. Sefii SIF-urilor si cei mai multi analisti sunt de parere insa ca valoarea reala a participatiilor este mai mare, aceasta neputand fiind evaluata la pret de piata, pentru ca banca nu este inca listata. Activele cumulate ale celor cinci SIF-uri au urcat in medie in aprilie cu 10,1%, insa nu ca urmare a cresterilor inregistrate de Bursa, ci dupa ce SIF Banat-Crisana, SIF Transilvania si SIF Oltenia si-au reevaluat pachetele detinute la BCR. Celelalte doua SIF-uri efectuasera operatiunea la finele lunii ianuarie. Fara aceasta reevaluare, activele SIF-urilor ar fi stagnat la un nivel apropiat de cel de la finele lui martie. Cea mai mare crestere au inregistrat-o activele SIF Banat-Crisana, cu un plus in aprilie de 23,2% fata de luna precedenta, pana la 999 de milioane de lei, dupa ce detinerea la BCR a urcat cu 132 milioane de lei (31,4 milioane de euro). SIF1 a realizat si un profit consistent in aprilie, de 26 de milioane de lei, ca urmare a inregistrarii dividendelor cuvenite de la BRD si Banca Transilvania (TLV), in valoare de 21,2 milioane de lei si respectiv 2,2 milioane de lei. Celelalte SIF-uri, care detin si ele participatii similare la cele doua banci vor inregistra aceste dividende in lunile urmatoare. Profitul SIF Oltenia a urcat semnificativ in aprilie, la 62,5 mil. lei, de la 12,6 mil. lei, cat era cu o luna inainte, dupa incasarea sumelor din vanzarea participatiei detinute la Automobile Craiova, in valoare de 15,5 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 19 mai 2009 -
Nita: Privatizarile si achizitiile publice ar trebui facute pe bursa, pentru eliminarea suspiciunilor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Privatizarile si achizitiile publice ar trebui sa fie facute prin intermediul Bursei de Valori, astfel s-ar elimina orice suspiciune legata de corectitudinea operatiunilor, a declarat, marti, ministrul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, Constantin Nita, citat de Mediafax. 'S-a facut o greseala ca privatizarea si achizitiile publice nu s-au facut prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti. Ar trebui sa se utilizeze acest instrument pentru ca bursa este cea mai transparenta institutie. Intotdeauna vor fi oameni care vor contesta corectitudinea privatizarilor si a achizitiilor publice. Astfel, vor fi eliminate toate suspinciunile', a spus Nita, la deschiderea sedintei de tranzactionare a BVB. Nita a mentionat ca ministerul are in vedere elaborarea unui proiect de lege prin care IMM-urile vor fi sprijinite s? se listeze la BVB. Sursa: Ziarul Financiar, 19 mai 2009 -
Activele SIF-urilor au urcat cu 10% in aprilie
Wall-Street.ro LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Activele nete ale celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au urcat, la finalul lui aprilie, cu 10,1% la 5,381 miliarde lei (1,28 miliarde euro), fata de luna precedenta, potrivit statisticilor Asociatiei Administratorilor de Fonduri din Romania (AAF). Comparativ cu activele de la finele anului 2008, luna anterioara a a dus o scadere de 7,6%. Toate societatile au obtinut o crestere a activului net, cu exceptia SIF Moldova (SIF2) care inregistreaza o diminuare de 0,4% fata de luna anterioara, pana la 819,8 milioane lei. SIF Banat-Crisana (SIF1) a raportat o crestere a activului net de 23,2%, cea mai mare urcare, pana la 999 milioane lei, in timp ce SIF Transilvania (SIF3) a inregistrat o urcare de 14,2%, pana la 1,3 miliarde lei. In aprilie, activele SIF Muntenia (SIF4) s-au majorat cu doar 0,35%, la 1,168 miliarde lei, iar cele ale SIF Oltenia (SIF5) au crescut cu 15,3%, pana la 1,09 miliarde lei. SIF-urile au trecut pe plus Pe fondul aprecierilor din luna aprilie, s-au micsorat si diferentele inregistrate fata de volumul activelor nete de la finele anului 2008, cel mai aproape de recuperarea integrala find SIF Banat-Crisana cu -1,2%. Nivelul preturilor de inchidere la finele lui aprilie a inregistrat aprecieri importante in raport cu luna anterioara, pe fondul discutiilor purtate in cadrul si in jurul adunarilor generale a actionarilor, acestea find cuprinse in intervalul 112,1% la SIF Banat-Crisana si 40,6% la SIF Muntenia. Astfel, urmare acestor aprecieri, toate SIF au trecut pe plus in anul 2009, cresterile inregistrate osciland in intervalul 87,2% la SIF Banat-Crisana si 8,0% la SIF Muntenia. Investitiile din luna aprilie au crescut usor Investitiile financiare pe termen scurt ale celor cinci SIF-uri au avut o scadere foarte mica, in aprilie, cu 0,8%. Pe fondul unei usoare aprecieri a activelor totale in luna aprilie, ponderea actiunilor cotate in aceste active s-a pastrat la nivelul celei de luna trecuta de circa 47%. Si ponderea actiunilor cotate din aceasta categorie, in total investitii pe termen scurt, se pastreaza in jurul valorii de 97,0% similara cu cea inregistrata in luna anterioara. Urmarita pe fiecare SIF, evolutia investitiilor financiare pe termen scurt din luna aprilie, comparativ cu luna anterioara, se prezinta astfel: 6,5% la SIF Moldova, 1,3% la SIF Muntenia, 0,7% la SIF Transilvania, -5,3% atat la SIF Oltenia, cat si la SIF Banat-Crisana. Ponderea actiunile cotate au crescut usor la finele lunii anterioare la valoarea de 2,7 miliarde lei din active, ceea ce reprezinta 47,2% din activele totale. In aceeasi perioada, actiunile necotate din portofoliul SIF-urilor a ajuns sa reprezinte peste 44% din totalul activele. Investitiile in fondurile de investitii reprezentau la sfarsitului lui aprilie 18,3 milioane lei, in crestere cu 13% fata de luna anterioara. SIF Muntenia continua sa aibe cu 14,2 milioane lei, cea mai mare expunere pe astfel de instrumente, plasamentele sale in fondurile de investitii reprezentand 1,1% din totalul activelor sale, fata de media de circa 0,32% pe ansamblul SIF. Plasamentele in depozite bancare au crescut, per ansamblu, cu 44% Si in aprilie, plasamentele in certificate de depozit se mentin la nivel zero. Daca la finele lunii anterioare plasamentele in titluri de stat erau de 43,8 milioane lei, in luna aprilie se inregistreaza o usoara crestere fata de luna anterioara, atingandu-se astfel valoarea de 43,8 milioane lei, ceea ce corespunde unei cote de 0,8% din total active. Volumul depozitelor bancare pe ansamblu societatilor de investitii financiare la finele lunii aprilie era de 216,3 milioane lei, adica cu 44% mai mult decat luna anterioara. Ponderea in total active SIF a depozitelor bancare a fost de 3,7% la finele lunii anterioare, in crestere cu 0,9% fata de luna precedenta. Obligatiunile municipale detinute aveau o valoare de 1,787 milioane lei la finele lunii anterioare, in crestere cu 5%, iar obligatiunile corporatiste insumau 68,3 milioane lei fata de 63,2 milioane lei la finele lunii anterioare. In luna aprilie, nivelul de capitalizare inregistrat pe ansamblul SIF a fost de 2,5 miliarde lei (0,6 miliarde euro), depasind pentru prima data dupa noiembrie 2008, pragul de 2 miliarde lei. In luna aprilie, SIF5 si SIF2 au avut cea mai mare lichiditate, in aceasta perioada tranzactionandu-se pe fiecare din ele 21,57%, respectiv 18,66% din capitalul lor social. Din punct de vedere al numarului de tranzactii realizate, SIF Banat Crisana a prezentat cel mai mic interes pentru investitori, pe acest titlu avand loc in luna aprilie 8.749 tranzactii ce au insumat 7,19% din capitalul social. Sursa: Wall-Street, 19 mai 2009 -
Mecanica Ceahlau, profit trimestrial de trei ori mai mic
Wall-Street.ro MECF
___
Producatorul de masini agricole Mecanica Ceahlau (MECF) si-a adancit de circa trei ori pierderile in primele trei luni ale anului, la 988.055 lei (23.400 euro), in conditiile in care veniturile s-au injumatatit comparativ cu perioada similara din 2008, a anuntat societatea. In primul trimestru din anul precedent, compania a raportat pierderi de 354.647 lei. Veniturile societatii au ajuns la 4,5 milioane lei (1,06 milioane euro), cu 61% mai decat cele din perioada ianuarie-martie 2008, de 11,75 milioane lei. Afacerile Mecanica au scazut cu 30%, la 5,74 milioane lei (1,36 milioane euro), de la 8,13 milioane lei din T1 2008. Totodata, cheltuielile in primele trei luni s-au redus cu 54%, la 5,48 milioane lei (1,3 milioane euro) fata de 12,11 milioane lei din perioada similara din 2008. Mecanica Ceahlau intentioneaza sa obtina un profit brut de 1,1 milioane lei in acest an, dupa pierderile de 5,1 milioane lei afisate pentru anul trecut. Potrivit ultimei raportari, actionarul majoritar al companiei este SIF Moldova (SIF2), cu 55,12% din actiuni, in vreme ce casa de brokeraj SSIF Broker Cluj (BRK) detine mai putin de 5% din actiuni. Capitalizarea Mecanica Ceahlau este de 20,78 milioane lei (4,95 milioane euro), aferenta cotatiei de 0,12 lei/actiune, stabilita in ultima sedinta de tranzactionare. Sursa: Wall-Street, 19 mai 2009 -
Ceramica Iasi a afisat un profit net trimestrial in scadere de 4,4 ori, la 551.570 lei
Business Standard
___
Producatorul de caramizi si tigle Ceramica Iasi (CERE) a obtinut un profit net de 551.570 lei in primele trei luni ale acestui an, de 4,4 ori mai mic fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul scaderii veniturilor cu 27%, potrivit rezultatelor financiare publicate luni. In primul trimestru din 2008, Ceramica Iasi obtinuse un profit net de 2,43 milioane lei. Compania a atras venituri totale de 10,45 milioane lei (2,45 milioane euro) in primele trei luni ale acestui an, cu 27% mai mici decat cele din aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce costurile sale s-au redus cu doar 13,4%, la 9,9 milioane lei (2,3 milioane euro). In schimb, afacerile Ceramica Iasi s-au mentinut in primul trimestru la 11,68 milioane lei (2,73 milioane euro), nivel apropiat celui din intervalul echivalent al anului trecut. Ceramica Iasi are un capital social de 57,12 milioane lei, divizat in 114,25 milioane actiuni cu valoarea nominala de 0,50 lei. Actionarul majoritar al companiei este Eurobrick International, cu o detinere de 78,1%, potrivit ultimei raportari. Conform ultimei cotatii, de 0,78 lei, inregistrata in sedinta bursiera de luni, compania are o capitalizare de 89,11 milioane lei (21,33 milioane euro). Titlurile Ceramica Iasi se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul CERE. (NewsIn) Sursa: Business Standard/NewsIn, 19 mai 2009
18.05.2009
-
Broker Cluj trece pe pierdere in T1
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
SSIF Broker Cluj (BRK) a raportat pentru primul trimestru afaceri de 468.700 lei (109 mii euro), de 8,4 ori mai mica comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, trecand pe pierdere cu un rezultat negativ de 2,2 milioane lei, dupa ce in primele trei luni ale anului trecut a avut un profit de 1,4 milioane lei. Veniturile totale s-au redus de 7,4 ori, de la 7,8 milioane lei, la 1,05 milioane lei, cheltuielile micsorandu-se de 1,8 ori, de la 6,2 milioane lei, la 3,3 milioane lei. Sursa: Ziarul Financiar, 18 mai 2009 -
Oil Terminal, profit in crestere de 7,5 ori
Wall-Street.ro OIL
___
Distribuitorul de produse petroliere Oil Terminal a avut un profit net de 2,93 milioane lei (686.800 euro) in primele trei luni ale acestui an, de 7,5 ori peste nivelul celui din aceeasi perioada a anului trecut, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor. In primele trei luni ale anului trecut, Oil Terminal Constanta raportase un profit net de 389.600 lei. Cea mai mare parte a castigurilor din primul trimestru al acestui an vin din exploatare, unde compania a atras venituri totale de 33,67 milioane lei (7,89 milioane euro), similare celor din intervalul echivalent al anului trecut. In schimb, societatea si-a redus cu 5,8% cheltuielile din exploatare, la 30,74 milioane lei (7,2 milioane euro), dupa ce in primele trei luni ale anului trecut acestea fusesera de 32,6 milioane lei. Afacerile Oil Terminal au avansat nesemnificativ in primul trimestru al acestui an, la 33,13 milioane lei (7,76 milioane euro), in comparatie cu perioada echivalenta din 2008, cand se cifrasera la 32,89 milioane lei. Oil Terminal, companie specializata in distributia titeiului, produselor petroliere si petrochimice lichide, are un capital social de 58,24 milioane lei, divizat in 582,4 milioane de actiuni cu valoarea nominala de 0,10 lei. In prezent, actionarul majoritar al companiei este Ministerul Economiei, cu o detinere de 59,62% din actiuni. Fondul Proprietatea controleaza 10% din capitalul social. Titlurile Oil Terminal se tranzactioneaza la prima categorie a Bursei de Valori Bucuresti, sub simbolul OIL. Actiunile au inchis sedinta bursiera de joi la cotatia de 0,147 lei, ceea ce confera companiei o capitalizare de 85,61 milioane lei (20,43 milioane euro). Sursa: Wall-Street, 18 mai 2009
Pagina