15.04.2004
-
Uzinele sodice Govora, vandute la fier vechi
Jurnalul National
___
In conditiile in care contractul de privatizare incheiat cu institutia pastorita de Ovidiu Musetescu in 2002 le interzice fratilor Cristescu sa instraineze activele intreprinderii sau sa-i restranga obiectul principal de activitate, cei doi au decis sa vanda bucati intregi din uzina ca fier vechi.
Afacerea aduce profituri colosale, avand in vedere ca pretul tonei de fier ce urmeaza a fi reciclat variaza intre 120 si 130 de dolari. Astfel, pe portile uzinelor din Valcea au inceput sa iasa camioane incarcate la refuz cu asa-zis material casat. Daca o parte din acesta este comercializat in regim de deseuri, in schimb multe dintre componentele defunctelor instalatii sunt vandute in regim second-hand altor firme.
Protectie politica
Fratii Cristescu au cumparat de la APAPS, in anul 2002, USG, cel mai important producator de soda din tara. In momentul perfectarii contractului de achizitie a uzinelor valcene, cei doi erau deja patronii unui alt mamut industrial profilat pe acelasi domeniu de activitate: UPS Ocna Mures (UPSOM). Si istoria acestei privatizari este destul de tumultuoasa, afaceristii beneficiind de sprijinul constant al controversatului prefect de Alba-Iulia, Ioan Rus, si de cel al deputatului PSD Codrin Stefanescu. Se pare insa ca prietenia cea mai profitabila pentru clanul Cristescu este cea cu Ovidiu Musetescu, seful APAPS. Relatia lor este de notorietate.
Cert este ca achizitionarea USG a prezentat la randul ei multe ciudatenii. Cea mai flagranta a presupus raportarea catre FMI a privatizarii, cu cateva luni inainte de semnarea contractului cu Bega Com, membra a Bega Grup. Prin crearea acestei situatii, s-a justificat o tranzactie facuta in pripa prin care APAPS, fortat de timp, a trebuit sa vanda USG, fara prea multe pregatiri. Dar nu oricui... Surse din APAPS ne-au confirmat insa ca toate acestea au fost gandite intr-un ingenios scenariu.
Un contract ciudat
Prin achizitionarea USG, fratii Cristescu au pus mana pe monopolul industriei nationale producatoare de soda (USG-UPSOM). Contractul de privatizare a uzinelor valcene, incheiat de APAPS si Bega Com, prin care aceasta din urma si-a insusit pachetul majoritar de actiuni, pare destul de dur pentru cumparatori. Valoarea tranzactiei a fost de 5.700.000 de dolari din care pretul pachetului de 83,91% din actiuni a reprezentat 2.000.000 $. In clauzele contractuale au fost prevazute o serie de obligatii pentru Bega Com, care s-a angajat ca pe o perioada de cinci ani de la data semnarii sa nu vanda activele si sa nu schimbe profilul societatii. Afinitatile lui Musetescu pentru fratii Cristescu s-au evidentiat mai abitir ca oricand in epoca post-privatizare, cand cei doi au uitat sa mai plateasca contravaloarea pachetului de actiuni. Pana la cele doua milioane de dolari au fost incasate de APAPS dupa tergiversari indelungate care au durat pana in 2003. In mod normal, in aceste conditii orice contract se reziliaza, mai ales atunci cand are o asemenea miza. Nu insa si daca te numesti Cristescu.
Bani aruncati pe fereastra
Prin preluarea USG, cei doi 'rechini' timisoreni au facut o dubla afacere. Au reusit sa redreseze UPSOM, pentru care USG a servit drept carja financiara si sursa de materie prima. Unde mai punem ca USG era singurul concurent incomod de pe piata nationala al UPSOM? Ulterior, spre acesta din urma au inceput sa se directioneze majoritatea contractelor profitabile. In plus, uzinele din Valcea beneficiasera de o investitie de proportii in urma contractarii recente a unui credit de la BCR, pe vremea cand USG se aflau inca in patrimoniul statului. Imprumutul de 9 milioane de dolari a fost investit pentru echiparea uzinelor cu un utilaj de monohidrat adus din Germania, extrem de costisitor, dar foarte eficient in activitatea de productie. Mare parte din banii imprumutati de la BCR au fost cheltuiti pentru modernizarea Uzinei 2, o componenta a USG axata pe fabricarea sodei caustice. Numai ca prin aceasta investitie au fost aruncate pe apa sambetei milioane de dolari. La scurt timp, Uzina 2 a fost inchisa definitiv cu tot cu noile instalatii.
Masinaria care aduce bani
Dupa inchidere, Uzina 2 a fost gajata la BCR, in contul datoriei, iar noii patroni nu sunt prea interesati sa lichideze imprumutul. Mai precis, gajul a fost pus pe alti 'monstri' de metal a caror unica valoare nu se constituie decat in pretul tonelor de fier vechi care ruginesc sub sigiliul bancar.
Daca banca a luat teapa, fratii Cristescu au iesit bineinteles in profit. Lor le-a ramas expensiva instalatie de monohidrat, cumparata cu bani de la BCR. In jurul acesteia s-a grupat tot ce mai functioneaza in uzina. Fara respectivul utilaj, USG ar fi complet paralizata. Cu ajutorul acestuia produc soda grea folosita la detergenti si la geamul 'flot'. Desi aceste produse erau fabricate si la UPSOM, calitatea celor din urma nu se ridica la standardele obtinute de USG cu ajutorul masinariei mentionate.
'Se dezafecteaza tot ce este fier vechi'
Ca sa vedem cu ochii nostri cum se taie bucati din USG si se vand drept fiare vechi, ne-am deplasat la fata locului. Informatiile pe care le detineam ni s-au confirmat intru totul. Fratii Cristescu scot multi bani din aceste operatiuni, care sunt la muchia prevederilor contractului de privatizare. Directorul de productie, Constantin Popescu, reprezentant al Bega Com, ne-a recunoscut ca fierul din uzine se comercializeaza in aceste conditii. 'Nu se lichideaza nimic. Instalatia este intacta. Se dezafecteaza absolut tot ce nu functioneaza, tot ce este fier vechi si nu este utilizabil. In ceea ce priveste fierul gajat de BCR, banca poate face ce vrea cu el. Valoarea lui este de sute de miliarde. Noi nu taiem din fierul bancii, si din ce avem noi. Ce sa facem, aici au fost tot felul de interese. Pana la urma s-a oprit uzina mai buna', ne-a declarat omul fratilor Cristescu. Apoi, intocmai ca la vizitele de lucru ceausiste, ne-a insotit in uzina spunandu-ne cu fermitate ca ne va arata el ce anume sa pozam si ce nu.
Nerespectarea contractului ar fi 'penalizata drastic'
Prin preluarea Uzinelor Sodice Govora de catre Bega Com, fratii Cristescu detin monopolul asupra industriei producatoare de soda calcinata a Romaniei. Referitor la modul in care acest control exclusiv ar putea dauna structurilor de piata, reprezentantii Consiliului Concurentei sunt de parere ca 'operatiunea de concentrare economica va conduce la imbunatatirea politicii manageriale a societatii achizitionate, cu implicatii pozitive in cercetare-dezvoltare, cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de productie'. Avand in vedere metodele de afaceri ale patronilor Bega Grup prin care diferite ramuri ale industriei de stat au fost transformate de-a lungul timpului in simple combinatii imobiliare, exista riscul ca si industria sodei sa sufere de acelasi 'tratament'. Reprezentantii Consiliului Concurentei sustin insa ca 'achizitorul este impiedicat sa ia masuri care ar aduce modificari activitatii desfasurate in cadrul USG, iar neindeplinirea acestor conditii, conform prevederilor contractului de vanzare-cumparare, va fi drastic penalizata, ramanand in continuare in sarcina achizitorului indeplinirea obligatiilor contractuale'.
Sursa: Jurnalul national, 15 aprilie 2004.' -
Greva generala de la IAR Ghimbav a fost oprita
Cronica Romana IARV
___
Consiliul Sindicatului Liber Independent de la IAR Ghimbav a hotarat miercuri oprirea declansarii grevei generale anuntata de saptamana trecuta. ‘’Se va semna Contractul Colectiv de Munca pentru ca am obtinut o crestere salariala in mod esalonat de 20 la suta pana in luna octombrie a.c., cu promisiunea de majorare cu inca 5 la suta din ianuarie 2005’’, a declarat Suba Arpad, liderul de sindicat de la IAR.
Cresterea salariala va fi corelata in functie de cresterea dolarului, avand in vedere ca salariul la IAR Ghimbav este negociat in dolari, a mai spus liderul de sindicat. Reamintim ca, la inceputul lunii martie a fost declansat conflictul de munca intre salariati si conducerea societatii, nemultumirile fiind legate de cresterile salariale.
Liderii de sindicat au solicitat o crestere a salariilor cu 43 la suta, insa managerii societatii au afirmat ca acest lucru ar determina o situatie economica deosebit de dificila, chiar daca uzina are comenzi ferme pentru urmatorii trei ani. IAR Ghimbav are in prezent 1.184 de salariati dintre care 1.054 membri de sindicat. 75 la suta din actiunile societatii apartin Ministerului Economiei si Comertului, iar 25 la suta salariatilor.
Sursa: Cronica romana, 15 aprilie 2004. -
Grupul Landini vrea sa renunte la Tractorul
Adevarul
___
Presedintele Consiliului Judetean Brasov, liberalul Aristotel Cancescu, a anuntat ieri, intr-o conferinta de presa, iminenta retragere a concernului italian Landini de la privatizarea societatii Tractorul Brasov. 'Am informatii ca Landini nu mai doreste sa se mai implice in aceasta privatizare si se pare ca si Tractorul va avea soarta de a deveni parc industrial', a declarat Cancescu, fara a dezvalui sursa informatiilor sale.
'Bomba' presedintelui C.J. Brasov a fost infirmata insa, categoric, cateva ore mai tarziu, de chiar reprezentantul Grupului Landini in Romania, Mauro Frola. Acesta a declarat pentru Adevarul: 'Nu-l cunosc pe acest domn Cancescu si nu stiu de unde are si de ce vehiculeaza asemenea informatii fanteziste. Putea sa-mi dea un telefon macar, ca sa ma intrebe direct, nu sa lanseze astfel de lucruri, fara nici o verificare. Nici vorba ca Grupul Landini sa aiba cea mai mica intentie de a renunta la privatizarea de la Tractorul. Impreuna cu managementul societatii ne ocupam de intreaga activitate, productia lunara a depasit deja 500 de tractoare, platim salariile, furnizorii de materii prime si materiale, utilitatile, uzina merge spre bine.
E adevarat, mai sunt unele probleme tehnice legate de transferul dreptului de proprietate, nu se poate face totul peste noapte. Dar negocierile cu APAPS continua chiar azi (ieri, n.n.), impreuna cu directorul general Catagoi, am avut o runda de discutii la Autoritate si cred ca pana la inceputul lui iunie se va face si transferul dreptului de proprietate'. La randul sau, liderul sindical Gheorghe Apostu a dezmintit si el spusele lui Aristotel Cancescu.
'Nici nu se pune problema ca Landini sa renunte la Tractorul, nu am absolut nici un indiciu in acest sens. Am avut, e drept, o intrerupere in negocierile oficiale ale sindicatului cu investitorul italian, pentru acordul social, dar asta doar pentru ca nu s-a realizat inca transferul dreptului de proprietate', ne-a declarat liderul sindical de la Tractorul. Potrivit informatiilor noastre, una din principalele cauze ale nefinalizarii pana acum a privatizarii de la Tractorul Brasov o constituie taraganarea de catre mai-marii APAPS a rezolvarii problemei pachetului de 17% din actiunile societatii brasovene, detinut de SIF Transilvania. Grupul Landini doreste ca APAPS sa preia aceste actiuni si sa i le transfere apoi, impreuna cu pachetul majoritar. 'Noi am facut o oferta APAPS-ului, sa-i cedam aceste actiuni in schimbul pachetului majoritar de la Rulmentul. Au fost de acord, am inceput negocierile de mai bine de o jumatate de an, dar lucrurile se misca foarte greu, totul merge in pas de melc, nu stiu de ce', ne-a declarat presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala.
Sursa: Adevarul, 15 aprilie 2004.'
14.04.2004
-
Rezervele de titei ale Romaniei sunt estimate la 956 milioane de barili
___
In acest moment Romania detine locul patru in Europa, dupa Norvegia. Marea Britanie si Danemarca in ceea ce priveste rezervele de titei detinand circa 5% din totalul acestora. La nivelul anului trecut ele erau estimate la 956 milioane de barili, in conditiile in care in 1995 erau estimate la 1.600 milioane de barili. Cu o productie de circa sase milioane tone de titei si sase miliarde metri cubi de gaze naturale SNP-Petrom realizeaza 60%, respectiv 30% din productia acestei zone, fiind pana in prezent singura companie din Romania care a reusit sa descopere rezerve de titei, desi in activitati de explorare sunt implicate direct sau in asociere cu Romgaz mai multe companii internationale.
Potrivit ultimului raport de audit al rezervelor, realizat de Gaffney Cline&Associates, rezervele dovedite de titei ale Petrom se ridica la 128 milioane tone si la 101 miliarde metri cubi cele de gaze naturale. Petrom detine drepturile de concesiune pentru explorarea, dezvoltarea si productia de titei si gaze 244 de perimetre. Cresterea continua a consumului de carburanti si gaze, concomitent cu epuizarea zacamintelor, va accentua in anii urmatori dependenta de importuri. Astfel, daca in prezent consumul este asigurat in proportie de 45% din productia interna de titei, in 2007 se estimeaza ca procentul se va reduce la numai 32%.
Pentru a mentine un nivel ridicat al productiei si pentru a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor Petrom a achizitionat licente de explorare si productie pentru perimetre din strainatate si cu precadere in Kazakstan, unde detine sase astfel de licente pentru perioade cuprinse intre 15 si 25 de ani. Rezervele dovedite pe aceste zacaminte se ridica la circa 16 milioane tone de titei si sapte miliarde metri cubi de gaze naturale.
Sursa: Romania libera, 14 aprilie 2004. -
Sectorul energetic, transferat in mainile companiilor de stat straine
Curierul National
___
Desi forma de proprietate ramane aceeasi, noii actionari vor avea dreptul sa majoreze tarifele la electricitate si gaz conform propriilor interese. Autoritatile din tarile de origine ale firmelor interesate nici nu vor sa auda de vanzarea societatilor de profil
Contextul in care autoritatile de la Bucuresti au ales sa privatizeze sectorul energetic nu este tocmai favorabil. Dupa criza electricitatii, cu care s-a confruntat Europa in vara trecuta, investitorii nu s-au ingramadit sa depuna oferte ferme pentru societatile de distributie a electricitatii. Asa se face ca numai ENEL a ramas in cursa pentru cumpararea Electrica Banat si Dobrogea. Celelalte societati de profil au preferat sa investeasca in tarile de origine, pentru a-si consolida pozitia si a evita eventuale 'caderi' similare celei de anul trecut.
In cazul vanzarii distributiilor de gaz, lucrurile stau ceva mai bine. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit oferte de la societati precum Wintershall-Germania, Ruhrgaz-Germania, Gaz de France-Franta, Gazprom-Rusia, Enel S.p.A-Italia. In cursa pentru Petrom sunt, de asemenea, nume importante, ca OMV-Austria, PKN-Orlen-Polonia, MOL- Ungaria, Gazprom-Rusia, Hellenic Petroleum-Grecia, Occidental Oil&Gas Holding Corporation - SUA si Glencore - Elvetia.
Analizand listele cu investitori constatam, insa, ca marea majoritate a acestora sunt firme de stat sau la care statul mai are pachete semnificative de actiuni. Mai mult, guvernele din tarile de origine nu se grabesc sa scoata la vanzare respectivele companii. Italia pastreaza pachetul majoritar de actiuni la Enel, Rusia isi mentine participarea la Gazprom.
Franta pastreaza pachetele majoritare de la Gaz de France si Electricite de France
Cel mai recent exemplu este cel al Frantei, care a anuntat, in mod clar, ca nu intentioneaza sa vanda nici Electricite de France, nici Gaz de France. Anuntul a fost facut de Nicolas Sarkozy, ministrul francez al economiei si, ulterior, a fost intarit de Jean-Pierre Raffarin, primul ministru al Frantei. 'EDF si GDF nu vor fi privatizate', a spus ministrul economiei. 'Deschiderea pietei energiei in fata concurentei fara a oferi celor doua companii mijloacele de care au nevoie pentru a actiona ar fi un act iresponsabil', a declarat Sarcozy.
La randul sau, Raffarin a declarat ca 'nu vom privatiza (n.r. aceste societati), ci vom face o adaptare de ordin juridic, necesara pentru a face din cele doua societati publice franceze adevarati campioni mondiali'.
Sub presiunea exercitata de Comisia Europeana, guvernul francez si conducerea celor doua companii de stat au prevazut, pentru anul acesta, doar modificarea statutului unitatilor in cauza.
Organismele internationale fac presiuni pentru privatizarea unitatilor romanesti
Daca, in cazul Frantei, autoritatile europene accepta (fie si pentru moment) doar o modificare de statut, nu acelasi lucru se intampla si pentru Romania. In momentul de fata, tara noatra este, practic, obligata sa privatizeze societatile de utilitati, ca masura necesara pentru integrarea in Uniunea Europeana.
Mai mult, o cerinta similara vine si din partea Fondului Monetar International (FMI). Noul program cu FMI, care ar urma sa fie definitivat in cursul acestei luni, va contine prevederi privind continuarea reformelor structurale, finalizarea proceselor de privatizare la Petrom, la companiile de distributie a gazelor naturale, de distributie a electricitatii, precum si reforma sectorului energetic.
Acordul va cuprinde si cote minime de incasare la utilitatile publice, care nu au fost inca stabilite, precum si majorari trimestriale de tarife energetice. Prin urmare, presiunea exercitata de organismele internationale pentru privatizarea sectorului energetic a adus autoritatile romane in dezavantaj si nu va face decat sa schimbe un proprietar de stat cu alt proprietar de stat.
Bulgaria amana termenele de vanzare a distributiilor de utilitati
Uitandu-ne la vecinii nostri, constatam ca acestia nu sunt la fel de grabiti sa vanda cu orice pret (si cu orice concesii) distributiile de utilitati. Guvernul de la Sofia, spre exemplu, a prelungit cu o luna, pana la 25 iunie, termenul pentru depunerea ofertelor finale in procesul de privatizare a sapte companii de distributie a energiei electrice, pentru a permite investitorilor sa isi pregateasca amanuntit ofertele.
Statul bulgar si-a propus sa obtina din aceasta vanzare cel putin 300 de milioane de dolari, bani care vor fi utilizati pentru acoperirea cheltuielilor bugetare si consolidarea pozitiei Bulgariei ca lider intre exportatorii de energie din regiune.
In luna martie, Bulgaria a primit cinci oferte neangajante pentru 67 la suta din capitalul celor sapte societati. Companiile interesate pentru aceste active sunt grupul italian Enel, grupul de utilitati E.ON din Germania, compania publica CEZ din Cehia, societatea elena Public Power si grupul regional de utilitati EVN din Austria.
Sursa: Curierul national, 14 aprilie 2004.' -
Petrom investeste peste 112 miliarde lei
Cronica Romana SNP
___
In cadrul programului de investitii destinat cresterii calitatii serviciilor si a sigurantei sistemului de conducte de transport gaze, S.N.P. PETROM S.A. a prevazut pentru anul 2004 inlocuirea a 78,6 km de conducte de gaze de diferite dimensiuni, ceea ce necesita un efort financiar de peste 112 miliarde lei. In cadrul acestui program au fost demarate lucrarile de reparatie capitala a conductei de gaze 10 inch Bradesti-Racari. Este prevazuta inlocuirea unui tronson de 4 km, valoarea lucrarilor depasind 6 miliarde lei.
Sursa: Cronica romana, 14 aprilie 2004.
13.04.2004
-
BVB reduce comisioanele de tranzactionare
TVR
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va reduce din 14 aprilie comisioanele de tranzactionare pentru pietele Regular, Odd Lot si Deal cu 28 la suta. Decizia de reducere a comisioanelor de tranzactionare a fost luata la propunerea Adunarii Generale a Asociatiei BVB din 27 martie 2004.''Aceasta masura se inscrie in politica Bursei, devenita deja consecventa, de reducere a costurilor operarii pietei.
Reducerea comisioanelor a fost o preocupare constanta, trendul ieftinirii costurilor de operare trebuind continuat. Reducerea acestor costuri va incuraja piata si va atrage mai multi investitori'', a declarat Sergiu Oprescu, presedintele Comitetului BVB. Astfel, din 14 Aprilie 2004, comisioanele de v?nzare si cumparare in Piata Regular vor scadea de la 0,25 la suta la 0,18 la suta. Comisioanele de cumparare si v?nzare pe Piata Odd Lot si Deal vor scadea de la 0,30 la suta la 0,22 la suta.De asemenea, se reduc at?t la cumparare c?t si la v?nzare tarifele de tranzactionare pentru Piata Valorilor Mobiliare Necotate de la 0,40 la suta la 0,30 la suta.
Sursa: TVR, 13 aprilie 2004. -
Petrom vinde societatea de imbuteliere a apei Carpatina
Mediafax SNP
___
Petrom va vinde, prin licitatie deschisa, pachetul de 75% din actiuni de la societatea de imbuteliere a apei minerale Carpatina MBH. Potrivit directorului general al societatii, Gheorghe Constantinescu, tranzactia va fi de 2-3 milioane de euro. 'Am luat aceasta decizie pentru ca societatea nu intra in obiectul de baza al activitatii Petrom, si Carpatina a avut numai pierderi in ultimii ani. Intentionam sa ne recuperam atit investitiile realizate, cit si cheltuielile cu Carpatina', a declarat, pentru Mediafax, Gheorghe Constantinescu.
Sursa: Mediafax, 13 aprilie 2004.' -
Obligatiunile municipale Giurgiu, listate la BVB
Cronica Romana
___
Bursa de Valori Bucuresti anunta ca joi, 15 aprilie 2004, incepe tranzactionarea prin sistemul electronic al BVB a obligatiunilor municipale emise de municipiul Giurgiu, care sunt inscrise la Cota Bursei in cadrul “Sectorului obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati”. Obligatiunile municipale au fost emise cu dobanda flotanta pre-determinata care se plateste semestrial, sub forma de cupon, detinatorilor de obligatiuni inscrisi in Registrul BVB la data de referinta.
Conventia de calcul a dobanzii acumulate este actual/365 in conformitate cu documentul de emisiune a obligatiunilor. Programul sedintei de tranzactionare este zilnic, de luni pana vineri, intre orele 11:00 - 13:00.
Caracteristicile principale ale emisiunii de obligatiuni municipale Giurgiu sunt urmatoarele: valoare totala emisiune: 12.046.000.000 lei, numar obligatiuni: 12.046, principal (valoare nominala): 1.000.000 lei, data de emisiune: 14.08.2003, data scadentei: 14.08.2005, rata dobanzii corespunzatoare celui de-al doilea cupon: 19,5 % (data la care devine exigibila plata cuponului curent: 15.07.2004), rambursarea principalului in doua rate egale a cate 500.000 lei, dupa cum urmeaza: data la care devine exigibila prima rata a imprumutului: 15.07.2004, data la care devine exigibila a doua rata a imprumutului: 14.07.2005.
Sursa: Cronica romana, 13 apilie 2004. -
BRD acorda un dividend cu 20% mai mic decat in 2003
Adevarul BRD
___
Consiliul de Administratie al Bancii Romane de Dezvoltare - Groupe Societe Generale (BRD-GSG) a propus actionarilor acordarea unui dividend brut pentru anul 2003 de 693 lei pe actiune, cu aproape 20% mai scazut, in termeni nominali, decat cel din anul 2002, de 862,4 lei pe actiune. Propunerea va fi discutata in adunarea generala convocata pentru 26 aprilie, la care vor participa actionarii care detin titluri la data de referinta, 20 aprilie. Presedintele bancii, Bogdan Baltazar, a declarat pentru Mediafax ca nivelul mai redus al dividendului este rezultatul propunerii administratorilor de a distribui actionarilor doar 70% din profit. 'Profitul de distribuit este cu 14,9% mai mare decat cel din 2002, adica putin peste rata inflatiei. Spre deosebire de anul trecut, cand am distribuit 100% din profit, consiliul de administratie a propus sa aloce 30% din profit pentru fondul de rezerva', a explicat Baltazar. Propunerea CA are in vedere atat intensificarea activitatii de creditare in 2003, cat si anticipatiile privind continuarea ritmului in acest an. Potrivit lui Baltazar, volumul ridicat de imprumuturi acordate anul trecut a dus la scaderea indicatorului de adecvare a capitalului, care a coborat spre 12%.
Sursa: Adevarul, 13 aprilie 2004.'
Pagina