10.12.2008
-
SURPRIZA LA AVAS:Cehii dau doar doua milioane de euro pe IAR Ghimbav
Buna ziua Brasov IARV
___
Aseara a avut loc Consiliul Director al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), pe ordinea de zi aflandu-se si luarea unei decizii in ceea ce priveste privatizarea societatii IAR Ghimbav, productorul brasovean de elicoptere. Surse din cadrul AVAS sussineau inainte de sedinta ca oferta cehilor de la Aero Vodochody este de neacceptat. Suma avansata de cehi pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni a fost de doar doua milioane de euro, in conditiile in care valoarea de piata a societatii anuntata, mai mult sau mai putin „pe fata” de catre cei din cadrul Autoritatii, fiind de 11 milioane de euro. Mai mult, se pare ca nici oferta tehnica nu era extrem de imbucuratoare. Astfel, dupa ce cehii anuntasera intr-un cadru privat ca intentioneaza sa investeasca 8,4 milioane de euro in urmatorii patru ani in retehnologizarea societatii, oferta scrisa de pe masa Autoritatii este mult inferioara acestui nivel. In aceste conditii, Consiliul Director avea aseara de ales intre doua decizii – prelungirea termenului de valabilitate a ofertei, timp in care cehii sa regandeasca nivelul sumei pe care ar oferi-o pentru pachetul majoritar de actiuni, sau respingerea acesteia, moment din care actionarul majoritar al societatii – AVAS – urma sa pregateasca un nou anunt de privatizare a companiei. Un anunt cert al deciziei AVAS este asteptat in zilele urmatoare. Aceleasi surse au precizat ca o alta problema a ofertei Aero Vodochody era multitudinea de solicitari de ajutor de stat care exista in aceasta. „Practic, ei solicitau ca in cazul in care se vor face disponibilizari, statul sa fie cel care plateste salariile compensatorii angajatilor. De asemenea, se solicitau comenzi de stat, precum si stergerea datoriilor companiei, chestiuni care intra in sfera ajutorului de stat si care nu pot fi decise la Bucuresti, ci la Bruxelles, ceea ce ar insemna o asteptare de trei sau chiar mai multe luni de zile”, au declarat sursele citate. Surprinzator, cehii ofereau aceeasi suma pe care au oferit-o franco-germanii de la Eurocopter la ultima incercare de privatizare. De altfel, cei de la Eurocopter SAS sunt banuiti ca ar sta si in spatele ofertei mici a cehilor, lor convenindu-le ca IAR Ghimbav sa ramana in portofoliul statului, conditii in care ar avea un competitor in minus la viitoarele licitatii organizate de statul roman pentru achizitia de aparate de zbor. „Orice oferta sub 8 milioane de euro ar trebui aprobata de Comisia Europeana” Oferta surprinzator de mica nici nu poate fi luata in calcul, pentru ca poate fi sesizata Comisia Europeana. Practic, IAR a fost evaluata la 11 milioane de euro, iar un pret de vanzare de sub 65% din aceasta valoare ar atrage sanctiunile Comisiei Europene la adresa statului roman, pentru ca s-ar considera ca din lichidarea societatii s-ar obtine o suma superioara. Au fost ai lui Boeing! Aero Vodochoy este cel mai mare dezvoltator de proiecte in domeniul constructiilor de aparate de zbor din Cehia si cel mai vechi producator de aparate de zbor din aceasta tara, primul avion fiind produs in anul 1919. Cehii au produs in mod special avioane militare de antrenament. La inceput au fabricat modele rusesti (din familia MIG-urilor), iar apoi au dezvoltat proiecte nationale, adica avioane care acum sunt folosite de armatele mai multor state. Doua treimi din avioanele de antrenament in functiune la ora actuala, in intreaga lume, sunt fabricate in Cehia. Dupa caderea Cortinei de Fier si pierderea pietei traditionale estice, Guvernul ceh a privatizat compania prin vanzarea pachetului majoritar de actiuni catre gigantul Boeing. Americanii s-au retras insa din afacere si, in 2006, Guvernul ceh a decis sa vanda toate actiunile fondului de investitii Penta. IAR a raportat pe primele noua luni un profit de 1,5 milioane de lei (0,4 milioane euro), de aproape sase ori mai mic decat castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut, de 9,9 milioane de lei. In acelasi timp, afacerile nete ale companiei au avansat cu 20%, de la un nivel de 112,5 milioane de lei la 135,5 milioane de lei (37,2 milioane de euro). Compania este controlata de AVAS, care detine 64,89% din actiuni. Alti actionari ai societatii sunt MMSS, cu 7,35% din capital, SIF Transilvania, cu 4,57%, si alte persoane fizice (17,25%) si juridice (5,98%). Sursa: Buna Ziua Brasov, 10 decembrie 2008
09.12.2008
-
Romcarbon va incasa 9,1 mil. euro dintr-un schimb de terenuri
ZF RO - FONDURI MUTUALE ROCE
___
Producatorul de mase plastice Romcarbon Buzau (ROCE) a incheiat un precontract de schimb cu Iasi Logistic Parc, prin care societatea urmeaza sa cedeze terenuri si constructii situate in municipiul Iasi, in valoare totala de 23,4 milioane de euro, in schimbul unui teren in comuna Miroslava, judetul Iasi, evaluat la circa 7,9 milioane de euro. Diferenta de valoare de 15,5 milioane de euro va fi acoperita de catre Logistic Parc prin plata a 9,1 milioane de euro si oferirea unui pachet de 30% din capitalul societatii catre Romcarbon, ca urmare a conversiei creantelor in actiuni. Suma de 9,1 milioane de euro urmeaza sa fie platita de catre Logistic Parc in decursul unui an de zile, societatea platind deja circa 0,9 milioane de euro la sfarsitul saptamanii trecute, odata cu intrarea in vigoare a precontractului de schimb incheiat de cele doua companii. Logistic Parc urmeaza sa mai plateasca o transa in valoare de 3,6 milioane de euro pana la sfarsitul lunii mai, in vreme ce restul sumei, de aproape 4,6 milioane de euro, va fi achitat pana la sfarsitul anului. Conform conditiilor de schimb impuse de catre Romcarbon, compania Logistic Parc urmeaza sa modifice destinatia terenului pe care il va ceda din teren agricol in teren pentru constructii. Semnarea contractului de schimb in forma autentica si a contractului de asociere se va efectua dupa aprobarea conditiilor de catre actionarii ambelor companii. Terenul cedat de Romcarbon, impreuna cu constructiile aferente, are o suprafata totala de aproximativ 90.000 de metri patrati, in vreme ce suprafata terenului primit se ridica la 143.500 de metri patrati. Romcarbon a cumparat la finele anului trecut de la Autoritatea Nationala pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) activele Terom Iasi pentru suma de 36,1 milioane de lei (10 milioane de euro). Compania intentiona sa construiasca o unitate de reciclare pe platforma Terom, insa problemele de mediu au obligat compania sa considere un schimb de terenuri cu Logistic Parc. Conform raportului emis ieri de Romcarbon, costurile totale de decontaminare a terenului nu vor depasi un milion de euro. Romcarbon a anuntat saptamana trecuta ca intentioneaza sa rascumpere 5% din actiunile proprii, la un pret cuprins intre 0,3 lei si 1,5 lei pe actiune, valoarea pachetului ce urmeaza sa fie rascumparat fiind cuprinsa intre 2,8 si 14 milioane de lei. Durata maxima pentru derularea operatiunilor este de 12 luni. Profitul producatorului de placi si profiluri din plastic a scazut cu 46% in primele noua luni, de la 3,15 milioane de lei la 1,7 milioane de lei (circa 0,5 milioane de euro), in vreme ce veniturile companiei au crescut cu 10%, pana la 80,16 milioane de lei (22 milioane de euro). Pentru acest an, societatea estimeaza afaceri totale in valoare de 90,6 milioane de lei, la acelasi nivel cu cifra de afaceri realizata anul trecut, in vreme ce profitul previzionat de societate se ridica la 9 milioane de lei, fata de pierderile de circa un milion de lei din 2007. Cel mai important actionar al Romcarbon este firma cu actionariat taiwanez Living Plastic Industry, cu 32,52% din capital. In acelasi timp, Unitai International Corporation detine 20,63%, Eastern Eagle Fund 18,87%, iar MEI Roemenie En Bulgarije controleaza 6,02% din companie. Actiunile Romcarbon au fost transferate in luna mai a acestui an de pe piata RASDAQ la categoria a doua a Bursei de Valori. La pretul de tranzactionare de ieri, de 0,53 lei/actiune, capitalizarea societatii se ridica la circa 25,6 milioane de euro (98,8 milioane de lei). Sursa: Ziarul Financiar, 9 decembrie 2008 -
Rompetrol ar putea investi 700 milioane de dolari in oleoductul Constanta-Trieste
___
Dinu Patriciu: Constanta - Trieste devine mult mai viabil acum decat proiectul Burgas - Alexandropolis Rompetrol este interesat sa construiasca si sa finanteze partea romaneasca din oleoductul Constanta - Trieste, de 312 km, cu pana la 600-700 milioane dolari, a declarat, ieri, directorul general al Grupului, Dinu Patriciu. 'Constanta - Trieste devine mult mai viabil acum decat proiectul Burgas-Alexandropolis. Din acest moment, devenim foarte interesati atat in a-l construi, cat si in a-l finanta, intreaga investitie de pe teritoriul Romaniei, de 312 km, si eventual cu cantitatile de titei necesare', a declarat Dinu Patriciu ieri, in cadrul unei conferinte de presa. Acesta a mai spus ca, dupa estimarile actuale, investitiile pentru aceasta parte de conducta au scazut de la 1,5 miliarde dolari, la 600-700 milioane dolari, bani pe care grupul este dispus sa ii asigure. 'Acum avem capatul conductei pentru proiectul Constanta - Trieste. Discutii nu am purtat inca. Acum avem ce ne trebuie pentru a discuta cu ceilalti', a mentionat Patriciu. Potrivit acestuia, ca investitie privata, partea romaneasca a oleoductului Constanta-Trieste s-ar putea construi intr-un an, un an si jumatate. Din aceasta companie de proiect fac parte: Conpet si Oil Terminal din partea Romaniei, Transnafta (din Serbia) si Janaf (din Republica Croatia). Rompetrol a investit deja 175 mil. dolari in constructia unui terminal petrolier la Navodari Rompetrol a investit peste 175 milioane dolari in constructia unui terminal petrolier la Marea Neagra si cresterea cu 350% a capacitatii de tranzit a produselor petroliere prin Portul Midia, a anuntat compania petroliera. 'Acest proiect va transporta mai ieftin decat Burgas - Alexandropolis si poate fi un capat al conductei Constanta - Trieste. Vom castiga 16-17 milioane dolari prin acest proiect', a declarat, intr-o conferinta, directorul general al Rompetrol, Dinu Patriciu. Acesta a adaugat ca, astfel, conducta Constanta - Trieste devine mai viabila decat Burgas, care e controlata de Rusia. 'Din acest moment devenim extrem de interesati de finantarea si constructia conductei Constanta - Trieste', a mai spus Patriciu. Acesta a precizat ca, in urma cu an si jumatate, investitia pentru partea din Romania a conductei Constanta - Trieste era de 1,5 miliarde dolari, dar in acest moment necesarul de investitii este cuprins intre 600-700 milioane dolari. Dan Ionescu: Vom deveni unul dintre principalii furnizori de titei din Europa Potrivit lui Dan Ionescu, directorul operational si seful diviziei de trading din Rompetrol, capacitatea nominala a terminalului este 24 milioane tone, dar in cinci ani ar putea ajunge la 25-30 milioane tone pe an. Anterior, grupul anuntase o capacitate maxima de transfer de 14 milioane tone de titei pe an. 'Aceasta investitie are efecte imediate, prin reducerea cheltuielilor de operare a titeiului, dar mai ales datorita capacitatii noastre de a comercializa mai mult titei. (...) Vom deveni unul dintre principalii furnizori de titei pentru piata din Europa', a spus Ionescu. Astfel, Rompetrol va economisi patru dolari pe tona de titei. Totodata, daca terminalul va functiona la capacitate maxima, Rompetrol ar putea sa-si amortizeze investitia in acest proiect in mai putin de doi ani, potrivit lui Patriciu. Ionescu a mai spus ca se asteapta la o scadere a activitatii de trading de titei din cauza crizei financiare, dar situatia este inca incerta. 'Ne asteptam la o scadere, dar nesemnificativa. A face proiectii pe un an inseamna sa te hazardezi', a precizat Ionescu. In 2008, activitatea de trading a grupului Rompetrol s-a ridicat la sapte milioane tone titei, din care trei milioane tone din Kazahstan. Potrivit lui Ionescu, cantitatile de titei din Kazahstan vor creste pe masura ce aceasta tara va majora productia. 'Obiectivul principal nu este doar titeiul din Kazahstan, ci cel care vine din tarile ex-sovietice', a spus Ionescu. Terminalul pentru descarcarea titeiului este situat la 8,7 kilometri in largul Marii Negre, in zona rafinariei Petromidia. Terminalul, care va fi utilizat pentru importul si exportul de titei, va permite accesul in zona Portului Midia a navelor de mare tonaj. Companiile din industria petroliera ar putea incheia 2009 fara profit Piata distributiei de carburanti va creste anul viitor cu doar 2-3%, fata de un avans de 8% in 2008, iar marja de profit se va reduce chiar pana la sub 0%, din cauza crizei financiare, apreciaza presedintele grupului Rompetrol, Dinu Patriciu. Rompetrol a bugetat pentru anul viitor o marja de profit similara cu cea din 2008, de 3-4%, dar este posibil ca aceasta sa fie chiar negativa, potrivit lui Patriciu. Acesta a adaugat ca valoarea pietei de carburanti va scadea proportional cu reducerea pretului la pompa al combustibililor. Patriciu a mai spus ca, indiferent de situatia pietei, nici Rompetrol, nici Petrom nu vor opri productia de carburanti, pentru ca in Romania trebuie sa functioneze cel putin doua rafinarii pentru a asigura cererea. Totodata, acesta a anuntat ca angajatii Rompetrol nu vor beneficia anul viitor de majorari salariale, pentru ca productivitatea nu este asteptata sa creasca, situatie similara cu cea din 2008, a declarat, la Navodari, presedintele grupului, Dinu Patriciu. 'In mediul privat, salariile cresc odata cu productivitatea, dar nu poti avea productivitate cand ai deflatie', a spus Patriciu. Sursa: Curierul National, 9 decembrie 2008 -
Albalact: Piata lactatelor, crestere mai mica in 2009
Business Standard
___
Albalact, cel mai mare producator autohton de lactate, vizeaza pentru anul viitor o crestere a cifrei de afaceri de pana la 10% fata de anul in curs, cand estima, la inceputul lui 2008, un rezultat de circa 72 mil. euro, potrivit oficialilor companiei. “Anul viitor, credem ca romanii se vor indrepta catre produse mai ieftine, produsele de baza, ceea ce va duce la o crestere mai mica a industriei in general si la o profitabilitate mai scazuta. In concordanta cu aceste tendinte, si Albalact si-a adaptat planul de dezvoltare pentru 2009, astfel ca ne asteptam la o crestere de aproximativ 5-10% fata de anul 2008”, a declarat pentru Business Standard Traian Simion, directorul general al Albalact. Totodata, Simion considera ca industria laptelui nu va fi afectata foarte tare de actuala criza, laptele fiind al doilea produs din “cosul zilnic’’ al romanilor, un produs la care consumatorii nu vor renunta. Referitor la profit, oficialul Albalact estimeaza pentru 2009 o crestere a acestuia, dar nu semnificativa fata de rezultatul din 2008. Albalact a inregistrat, in primele noua luni ale acestui an, o cifra de afaceri de 134,08 milioane de lei (38,3 milioane de euro), in crestere cu aproape 20% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce profitul firmei s-a redus de peste cinci ori, la circa un milion de lei. In primele trei trimestre ale anului trecut, compania a raportat afaceri de 111,75 mil. lei (33,8 mil. euro), la un profit de 5,68 mil. lei (1,7 mil. euro). Compania a intrat in acest an pe segmentul branzeturilor, in urma achizitionarii a circa 77% dintre actiunile Raraul Campulung Moldovenesc. Oficialii Albalact au precizat ca au ales Raraul intrucat aceasta este o companie de traditie pe piata romaneasca. Albalact are un capital social de 65,2 milioane de lei, principalii actionari fiind Petru Ciurtin, cu 31,7%, fondul de investitii RC2, cu o participatie de 23,23%, si Petru-Raul Ciurtin, care detine 14,2% dintre titluri. Piata interna a lactatelor se ridica la circa 900 mil. euro. Principalii jucatori de pe piata interna de profil sunt Friesland, Albalact, Danone, La Dorna si Tnuva. Consumul de lactate din Romania este cel mai mic din UE. Un roman consuma circa sase kilograme de lactate proaspete pe an, in timp ce in Germania, consumul este de 33,6 kilograme, in Franta - 33,7 kilograme, iar in Bulgaria - 16,2 kilograme, potrivit datelor furnizate de catre producatori. Sursa: Business Standard, 9 decembrie 2008 -
The Banker a acordat BRD premiul de Cea mai buna banca din Romania
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI BRD
___
Groupe Societe Generale a primit, pentru al treilea an consecutiv, din partea revistei The Banker, titlul de Cea mai buna banca din Romania, se arata intr-un comunicat al BRD. BRD a mai obtinut in acest an, inca un premiu de la o publicatie internationala, titlul Banca anului 2008 in Romania din partea revistei Global Finance. 'BRD-Groupe Societe Generale a inregistrat cel mai inalt nivel al rentabilitatii capitalului dintre bancile romanesti in anul 2007, de 35,6 la suta, dar cresterea cu 40 la suta a profitului este doar un fragment din povestea sa de succes. Banca a ramas si in 2008 unul dintre jucatorii de forta pe piata locala a imprumuturilor sindicalizate. De asemenea, banca si-a continuat eforturile care vizau echilibrarea portofoliului sau, care cuprinde acum in proportie de 50 la suta activitati de retail', se arata in comunicatul The Banker. Sursa: Bursa, 9 decembrie 2008
08.12.2008
-
Rusii de la TMK mizeaza pe o triplare a profitului Artrom Slatina in 2009
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Pentru anul acesta, conducerea producatorului de tevi estimeaza castiguri de 18,2 milioane de lei, cu 30% sub nivelul bugetat. Producatorul de tevi din otel TMK Artrom Slatina (ART) previzioneaza pentru anul viitor un profit net de 53 mil. lei (circa 13,7 mil. euro la ultimul curs de 3,85 lei/euro), in crestere de 2,9 ori comparativ cu cel estimat pentru finele acestui an, de 18,2 mil. lei (4,9 mil. euro), in ciuda greutatilor cu care se confrunta producatorul de profile din otel din cauza cererii in scadere, ca urmare a contextului economic nefavorabil de pe piata. Totodata, afacerile companiei ar urma sa urce in 2009 cu 11,9%, pana la 681,8 mil. lei (177 mil. euro), de la 609,1 mil. lei (164,6 mil. euro), cifra prevazuta pentru anul curent. Profitul prognozat de Artrom pentru 2008 este cu circa 30% sub cel estimat in primavara de companie, care anticipau un castig net de 26 mil. lei (circa 7 mil. euro). Artrom s-a confruntat anul acesta cu o serie de dificultati, unele greu de anticipat la acea data, cum ar fi cresterea costului de finantare la creditele contractate, avansul substantial al preturilor la materiile prime din prima jumatate a anului, precum si o scadere a comenzilor, mai ales pe piata de otel pentru constructii, care au afectat substantial profitabilitatea companiei. In aceste conditii, Artrom a functionat in 2008 la circa 80% din capacitate, estimand pentru acest an vanzari de 168.000 de tone. In 2009, compania se asteapta la un avans al vanzarilor cu 8,3%, pana la 182.000 de tone, sub capacitatea totala, de 200.000 de tone. Crestere ar urma sa survina ca urmare a exporturilor mai mari, in timp ce pe piata interna producatorul de profile din otel anticipeaza o scadere a volumului de vanzari, cu 23,6%, la circa 32.000 de tone. Reprezentantii Artrom estimeaza ca in urmatorii doi ani vanzarile fizice ale companiei vor urca cu 42,8%, pana la 240.000 de tone si de 250.000 de tone pentru perioada 2011-2012. Afacerile companiei sunt estimate sa ajunga in 2010 la 942 mil. lei (circa 244,6 mil. euro), reprezentand un avans de 54% fata de cele previzionate pentru acest an, profitul net al Artrom urmand sa se majoreze in aceeasi perioada de peste patru ori, pana la 75,3 mil. lei (19,5 mil. euro). Dupa primele noua luni din acest an, afacerile producatorului de profile din otel au urcat cu 27,6%, pana la 507,1 mil. lei (139,3 mil. euro). Profitul net al companiei s-a redus in perioada similara cu 55,6%, la 12,4 mil. lei (3,4 mil. euro), ca urmare a pierderilor financiare, ce s-au ridicat la 14,3 mil. lei (3,9 mil. euro). Cresterea profitului pentru anul viitor vine in contextul in care actionarul majoritar, grupul rus TMK, va aduce 50 mil. de euro la capitalul firmei cu scopul acoperirii datoriilor societatii si reducerea pierderilor financiare. Chiar si dupa acest aport la capitalul societatii, datoriile Artrom raman ridicate, cele pe termen scurt urmand a se diminua anul viitor la 344,9 mil. lei (circa 89,6 mil. euro), de la 534,9 mil. lei (138,9 mil. euro) la finele lui 2008, potrivit estimarilor societatii. Pentru ultimul trimestru din 2008, Artrom asteapta un profit net de 5,6 mil. lei (1,5 mil. euro), de 2,6 ori mai redus comparativ cu cel bugetat la inceputul anului, de circa 14,6 mil. lei (3,9 mil. euro). In a doua parte a acestui an, pretul otelului a inregistrat o scadere drastica, dupa un avans semnificativ in primele sase luni, un contract pe tona de otel cu scadenta la trei luni fiind tranzactionat in prezent pe Bursa de Marfuri din Londra la 315 dolari, fata de peste 1.200 de dolari, nivelul maxim atins la finele lunii iunie. De astazi intra la tranzactionare drepturile de preferinta ale Artrom emise ca urmare a majorarii de capital derulata de companie cu suma de 227,86 mil. lei (59,1 mil. euro), din care 183,5 mil. lei (circa 50 mil. euro) reprezinta aportul adus de grupul TMK. Totodata, in capitalul societatii vor fi incorporate rezerve in valoare de 76,9 mil. lei (circa 20 mil. euro). Actionarii societatii vor putea sa participe la majorare prin depunerea in prima faza a unui minim de 30% din numerar aferent actiunilor subscrise in operatiune, restul putand sa le achite in termen de trei ani de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial. Cei care subscriu in majorare vor putea sa-si vanda imediat dreptul aferent acestor titluri pe Bursa prin intermediul drepturilor de preferinta. Totusi, tranzactionarea acestor instrumente ar putea sa se realizeze cu dificultate, in conditiile in care valoarea de piata a actiunilor, de 2,3 lei/titlu, este inferioara valorii nominale a acestora, de 2,51 lei/actiune. Astfel, cei care doresc sa achizitioneze titluri Artrom prin intermediul drepturilor de preferinta le vor face la un cost cel putin egal cu valoarea nominala, de 2,51 lei, in conditiile in care ar putea sa le achizitioneze de pe piata de la detinatorii de actiuni vechi la pretul de piata, de 2,3 lei. Totusi drepturile de preferinta ar putea facilita unor investitori achizitia unor pachete mai importante, pe care in conditii normale lichiditatea de pe piata a acestor titluri nu le-ar permite, dat si fiind faptul ca numarul de drepturi Artrom disponibile la tranzactionare este de aproape zece ori mai mare decat numarul actiunilor tranzactionabile. Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2008 -
Cehii de la Aero Vodochody au depus oferta finala imbunatatita si pentru IAR Ghimbav
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Aero Vodochody din Cehia a depus saptamana trecuta oferta finala imbunatatita si irevocabila pentru preluarea IAR Ghimbav (IARV), AVAS urmand sa ia o decizie, in perioada urmatoare, privind incheierea contractului de vanzare a pachetului de 64,89% detinut la firma din Brasov, a anuntat institutia. Valabilitatea ofertei Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) de vanzare a pachetului de 64,89% din actiunile IAR Ghimbav expira la 16 decembrie. La 15 septembrie, AVAS a inregistrat doua oferte pentru preluarea IAR Ghimbav de la Aero Vodochody si Marcovici Capital din Israel. Firma Marcovici Capital a fost exclusa de la procesul de privatizare, deoarece documentele de participare nu au indeplinit conditiile impuse prin dosarul de prezentare. IAR Ghimbav, firma listata pe piata RASDAQ, este specializata in constructia si reparatia de aeronave. Aero Vodochody din Cehia a derulat negocieri cu AVAS pentru preluarea a 80,97% din capitalul Avioane Craiova, acestea fiind suspendate in septembrie. Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2008 -
Cemacon Zalau va disponibiliza jumatate dintre angajati
Wall-Street.ro CEON
___
Directorul societatii SC Cemacon SA Zalau, Ioan Crehul, a declarat ca firma sa va disponibiliza 120 dintre cei 290 de angajati, din cauza lipsei comenzilor pentru materialele de constructii. 'De obicei, in perioada de iarna se lucreaza pe stoc, atunci cand vorbim de materiale de constructii. In plus, s-a adaugat si criza financiara care a afectat extrem de multe societati. Noi oricum voiam sa inchidem anul viitor una dintre liniile de productie care, din punct de vedere tehnic, era uzata. Am mentinut-o din cauza cererii mari de pe piata. In contextul actual insa, am fost nevoiti sa o inchidem mai repede, pentru ca din punct de vedere financiar, era costisitor sa lucram pe stoc. De fapt, majoritatea fabricilor din acest sector si-au redus sau si-au inchis activitatea in perioada de iarna', a afirmat Crehul. Potrivit acestuia, cei 120 de angajati vor ramane fara un loc de munca cel mai probabil in luna februarie 2009, din cauza procedurilor greoaie existente atunci cand e vorba despre disponibilizari. 'Procedura e greoaie si, in plus, exista si o perioada de preaviz', a declarat Ioan Crehul, conform NewsIn. Cei 120 de disponibilizati vor primi intre trei si sase salarii compensatorii, in functie de vechime. Cemacom SA este unul dintre cei mai importanti producatori din tara de caramida, blocuri ceramice si alte materiale pentru constructii. Sursa: Wall-Street, 8 decembrie 2008 -
AVAS-ul, mai bland cu firmele in timp de criza
Gandul
___
Companiile din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vor putea beneficia de credite in conditii avantajoase, de garantarea imprumuturilor si de esalonarea datoriilor pe o perioada de pana la cinci ani, conform unei ordonante de urgenta aprobate de guvern la finele saptamanii trecute. Creditele care vor fi acordate acestor companii vor fi date la dobanzi comparabile cu cele acordate “societatilor sanatoase”. Aceste masuri de sprijinire a mediului economic vor fi implementate sub forma unei scheme de ajutor de stat, care se incadreaza in noua politica a Comisiei Europene privind masurile anticriza. Prima companie de stat care ar putea fi ajutata de guvern pentru a face fata crizei ar putea fi combinatul chimic Oltchim, afectata puternic de scaderea cererii la export. Sursa: Gandul, 8 decembrie 2008 -
Rompetrol, interesat sa construiasca partea romaneasca a oleoductului Constanta-Trieste
___
Rompetrol este interesat sa construiasca si sa finanteze partea romaneasca din oleoductul Constanta-Trieste, de 312 km, cu pana la 600-700 milioane dolari a declarat, luni, directorul general al grupului, Dinu Patriciu. „Constanta-Trieste devine mult mai viabil acum decat proiectul Burgas-Alexandropolis. Din acest moment, devenim foarte interesati atat in a-l construi, cat si in a-l finanta, intreaga investitie de pe teritoriul Romaniei, de 312 km, si eventual cu cantitatile de titei necesare”, a declarat Dinu Patriciu luni, in cadrul unei conferinte de presa. Acesta a mai spus ca, dupa estimarile actuale, investitiile pentru aceasta parte de conducta au scazut de la 1,5 miliarde dolari, la 600-700 milioane dolari, bani pe care grupul este dispus sa o asigure. Partea de conducta care a mai ramas de construit se afa intre Pitesti si Pancevo (Serbia). „Acum avem capatul conductei pentru proiectul Constanta-Trieste. Discutii nu am purtat inca. Acum avem ce ne trebuie pentru a discuta cu ceilalti”, a mentionat Patriciu. Potrivit acestuia, ca investitie privata, partea romaneasca a oleoductului Constanta-Trieste s-ar putea construi intr-un an, un an si jumatate. Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma. Din aceasta companie de proiect fac parte: Conpet si Oil Terminal din partea Romaniei, Transnafta (din Serbia) si Janaf (din Republica Croatia). Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei - 208, al Croatiei - 423, al Sloveniei - 29 si al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani. Sursa: Business Standard/NewsIn, 8 decembrie 2008
Pagina