20.10.2008
-
Antibiotice Iasi isi suplimenteaza la 13 mil. euro garantiile pentru un credit
DailyBusiness.ro ATB
___
Actionarii Antibiotice Iasi (ATB) au aprobat la adunarea generala din 16 octombrie suplimentarea unei garantii bancare pana la 49,12 mil. lei (circa 13 mil. euro) pentru o linie de credit de la ABN Amro Bank extinsa de la 6 mil. la 9 mil. euro, a anuntat vineri compania. 'S-a aprobat suplimentarea garantiei bancare in favoarea ABN Amro Bank, prin reevaluarea activelor existente in garantie, de la 29,93 milioane lei (7,93 milioane euro) la 49,12 milioane lei (13 milioane euro), ca urmare a completarii capitalului de lucru prin suplimentarea liniei de credit de pana la 9 milioane euro', se precizeaza in comunicatul companiei, remis vineri Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Producatorul de medicamente a raportat in primul semestru al anului un profit net de 16,65 milioane lei (4,54 milioane euro), in scadere cu 20% fata de perioada similara din 2007, in timp ce afacerile au sporit cu numai 5%, ajungand la 107,32 milioane lei (29,24 milioane euro). Antibiotice Iasi are un capital social de 45,49 milioane lei, divizat in 454,9 milioane actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul majoritar al companiei este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), cu o detinere de 53,02%. SIF Oltenia (SIF5) detine 10,10%. Actiunile Antibiotice au incheiat sedinta de miercuri a Bursei la pretul de 0,78 lei/titlu, nivel la care capitalizarea companiei este 354,82 milioane lei (93,99 milioane euro). Titlurile Antibiotice Iasi se tranzactioneaza la prima categorie a Bursei de Valori, sub simbolul ATB. Sursa: Daily Business, 20 octombrie 2008 -
Gazprom vizeaza Romania pentru South Stream
Business Standard TGN
___
Gigantul rus Gazprom, cel mai mare producator mondial de gaze naturale, ia in considerare posibilitatea de a construi un gazoduct prin Romania, in conditiile in care cauta parteneri pentru proiectul sau South Stream. Conform unui comunicat al Gazprom, directorul executiv Aleksei Miller a avut o reuniune la Moscova cu sefii companiilor de stat Transgaz si Romgaz. “La intalnire au fost discutate chestiuni legate de stocarea subterana a gazelor naturale si referitoare la dezvoltarea actualelor capacitati de tranzit, dar si despre crearea altora noi”, se arata in comunicatul Gazprom. Reprezentantii gigantului rus anunta ca vor efectua in curand o vizita in Romania, pentru discutii pe marginea proiectelor comune. Conform conducerii Romgaz, in cadrul vizitei oficiale a Gazprom, producatorul roman de gaze va aborda subiectul incheierii unui contract prin care sa achizitioneze gaze naturale in mod direct de la grupul rus. Aproximativ o treime din consumul anual de gaze al Romaniei, de circa 16,4 mld. metri cubi, provine din importuri facute de diversi intermediari impusi de Gazprom. Gigantul rus cauta mai multi parteneri, care sa se alature proiectului privind constructia conductei South Stream, derulat cu grupul italian Eni, care concureaza proiectul european Nabucco, in care Romania este deja parte. Gazprom ar putea afisa un profit net de 30 mld. dolari in 2008, in stagnare comparativ cu 29,70 mld. in 2007, iar veniturile sunt estimate la circa 100 mld. dolari. Sursa: Business Standard, 20 octombrie 2008
17.10.2008
-
Ceramica Iasi: Vanzarile si castigul net vor fi afectate de deprecierea leului
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de materiale de constructii Ceramica Iasi, controlat de fondul american de investitii Advent International, va inregistra o scadere de circa 3-5% a ritmului de crestere a cifrei de afaceri, pana la circa 16 mil. euro, fata de nivelul prognozat la inceputul anului, pe fondul reducerii cererii de materiale de constructii. Ceramica Iasi, companie listata pe RASDAQ, estimeaza si reducerea profitului net estimat la inceputul anului, circa 3 milioane de euro, din cauza deprecierii leului si a cresterii costurilor de productie. 'Rezultatele noastre financiare de anul acesta sunt afectate de deprecierea leului, pentru ca avem vanzarile in lei si utilitatile - energie, gaze si motorina- sunt in euro. Cursul de schimb a depasit previziunile noastre, influentand cifra de afaceri. De asemenea, pentru perioada urmatoare ne asteptam la cresteri ale costurilor de productie, din cauza majorarii preturilor la materii prime', a declarat pentru ZF Iulian Mangalagiu, directorul general al Ceramica Iasi. Compania a obtinut in primul semestru o cifra de afaceri de circa 9 milioane de euro, in crestere cu aproape 24% fata aceeasi perioada din 2007, si un profit net de circa 2 milioane de euro. Compania va continua programul de investitii inceput anul acesta, in valoare de circa 24 de milioane de euro, in construirea uneia dintre cele mai mari fabrici de caramizi de pe piata locala, chiar daca ritmul de crestere al pietei se va reduce la 10% anul viitor. 'Nu intentionam sa ne amanam investitiile. Dincolo de criza pe termen mai scurt sau mai lung, in Romania se va construi si dorim ca toti cei care construiesc sa foloseasca produsele noastre', afirma Mangalagiu. Lucrarile la fabrica au inceput in 2007 si vor fi finalizate la inceputul lui 2009, in urma acestei investitii producatorul urmand sa-si tripleze capacitatea de productie de caramizi. Ceramica si-a propus ca prin aceasta investitie sa acopere intregul necesar de caramida din Moldova. Fondurile provin dintr-o majorare de capital, de 14 milioane de euro, finalizata la inceputul anului, restul urmand sa fie acoperit din surse proprii si credite. Daca in 2007, capacitatea de productie a Ceramica a fost de 160.000 de metri cubi pe an, aceasta va creste anul acesta la 180.000 de metri cubi pe an, urmand ca in 2009 sa atinga un volum record de 460.000 metri cubi. Compania a anuntat la inceputul anului ca este interesata sa mai construiasca o unitate de productie, in care va investi 21 milioane de euro intr-o fabrica de materiale pentru zidarie. Bugetul pentru investitie a fost aprobat in AGA, compania fiind in stadiul cautarii unei locatii. Ceramica Iasi se afla in prezent in etapa de elaborare a bugetului si va lua in calcul cresterile de costuri pe care le vor genera conditiile macroeconomice actuale. Insa, compania nu va reduce personalul si nu va renunta la promovarea produselor. 'In septembrie am lansat noul nostru brand de caramizi, Brikston, si vrem ca informatiile legate de produsele noastre sa ajunga atat la clientii nostri, cat si la arhitecti, ingineri structuristi si la beneficiarii constructiilor. De aceea, vom continua sa ne promovam produsele', spune directorul general al Ceramica Iasi. Potrivit lui Mangalagiu, anul viitor se va intensifica lupta pentru promovarea produselor, in conditiile in care cererea de materiale de constructii se va restrange, iar competetia va deveni mai acerba. 'Trebuie sa ne obisnuim ca majorari de 30% cum s-au inregistrat in anii trecuti vor fi greu de realizat, iar o crestere de 5-10% va deveni normala. In plus, cresterea costurilor de productie si competitia mai puternica vor reduce marjele de profit', explica Mangalagiu. Pana in prezent producatorii de caramizi nu puteau face fata cererii de pe piata, datorita cresterilor anuale de 20-30% din ultimii trei ani, insa aceasta situatie va fi greu de intalnit si in anii urmatori in actualele conditii de piata, in care dezvoltatorii imobiliari reconfigureaza investitiile sau le amana. Piata de caramizi a ajuns anul trecut la o valoare de circa 180-200 de milioane de euro si se va majora anul acesta cu aproximativ 15-20%, potrivit estimarilor de pe piata. Fondul de investitii american Advent International controleaza prin intermediul companiei Eurobrick International peste 70% din actiunile companiei Ceramica Iasi, potrivit ultimelor informatii disponibile. Advent International a mai derulat in ultimii ani achizitii pe piata constructiilor prin preluarea dufa Deutek (vopsele), Bengoss Comimpex (adezivi) sau Scan (adezivi). Sursa: Ziarul Financiar, 17 octombrie 2008 -
Prunea: Am facut profit numai din dividende si gratuite
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Firma de intermediere Broker Cluj (BRK), condusa de Petru Prunea, a raportat dupa primele noua luni un profit de aproape 3,3 milioane de lei (circa 900.000 de euro), in crestere fata de luna anterioara, cand castigul s-a cifrat la 2,8 milioane de lei (circa 778.000 de euro). In primele noua luni ale anului trecut, Broker Cluj a realizat un profit de 35,9 milioane de lei, respectiv de peste 10 ori mai ridicat comparativ cu aceeasi perioada din acest an. 'Profitul realizat de Broker a provenit din dividendele sub forma de cash si actiuni gratuite primite de la societatile din portofoliu. Cam de acolo am facut bani pentru ca nu ne-am permis sa vindem din participatii la preturile acestea. Activitatea de intermediere inca acopera cheltuielile', spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj. El a mai precizat ca modul de raportare impus de CNVM nu-i ajuta sa inregistreze ca profit castigurile din operatiuni pe termen scurt realizate pe Bursa, in conditiile in care Broker detine si participatii importante din acele active si pe care doreste sa le valorifice in timp. Anul trecut, cea mai mare parte din profitul realizat de Broker Cluj a provenit din vanzarea unor participatii, care au adus castiguri de 44,1 milioane de lei (13,2 milioane de euro), iar comisioanele din intermediere au contribuit cu un castig de circa 4,8 milioane de lei (1,4 milioane de euro). Dividendele au ocupat anul trecut o cota infima din profitul Broker, de 1,55 milioane de lei (464.000 de euro). La 30 septembrie, activul net al Broker Cluj era de 108 milioane de lei (29,6 milioane de euro), in scadere cu 9% fata de luna precedenta. Scaderea a venit ca urmare a deprecierilor importante inregistrate in aceasta perioada de mai toate actiunile cotate pe Bursa, si au fost cauzate de temerile cu privire la criza internationala. Valoarea participatiilor detinute de Broker pe Bursa se cifra la finele lunii septembrie la 56,6 milioane de lei (15,5 milioane de euro), fata de 67 milioane de lei (18,3 milioane de euro), valoarea acestora cu o luna inainte. La inceputul lunii octombrie, Consiliul bursei a pus societatea de brokeraj pe lista de monitorizare din cauza ca nu a respectat in totalitate reglementarile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare privind raportarea situatiei activului net. Ca urmare, Broker Cluj a recalculat activul net conform acestor norme, valoarea acestuia fiind cu circa 25% sub cea initiala. Actiunile firmei de intermediere au inregistrat in acest an una dintre cele mai mari corectii de pe Bursa, fata de finele anului trecut, valoarea acestora diminuandu-se cu 87,1%. Actiunile Broker Cluj erau cotate pe parcursul sedintei de ieri la pretul de 0,25 lei/actiune, nivel la care capitalizarea companiei este de 19,1 milioane de euro. Sursa: Ziarul Financiar, 17 octombrie 2008 -
S&P coboara la negative perspectivele Erste si BCR
Wall-Street.ro EBS
___
Standard & Poor's (S&P) a coborat de la 'stabila' la 'negativa' perspectiva ratingului Erste Bank si subsidiarei Banca Comerciala Romana (BCR), din cauza impactului regional al crizei financiare mondiale, si a avertizat ca mai ales operatiunile din Romania ar putea crea presiuni suplimentare. Decizia survine ca urmare a impactului 'riscului in crestere ca zona Europei Centrale si de Est si Austria sa fie contaminate de presiunile macroeconomice mondiale', se arata in comunicatul agentiei de evaluare financiara Standard & Poor's, anunta NewsIn. Agentia de rating a confirmat, de asemenea, ratingurile 'A' si 'A-1' pentru credite pe termen lung si credite pe termen scurt ale grupului bancar Erste. S&P a revizuit in jos si perspectivele celor mai mari subsidiare ale grupului Erste din afara Austriei, respectiv Banca Comerciala Romana (BCR) si Ceska Sporitelna, din Cehia. Standard & Poor's a confirmat, totodata, ratingul 'BBB-' pentru credite pe termen lung al BCR si ratingurile 'A/A-1' pentru credite pe termen lung si termen scurt ale bancii Ceska Sporitelna. 'Miscarile de rating reflecta riscurile macroeconomice in crestere create de turbulentele financiare internationale, care ar putea afecta negativ profilul financiar si perspectivele de afaceri ale operatiunilor principale ale Erste Bank in regiunea Europei Centrale si de Est si in Austria', a declarat analistul Markus Schmaus, de la S&P. 'Mai mult decat atat, exista riscuri de contagiune create de criza continua de incredere si de aversiunea accentuata la risc, care ar putea afecta negativ fluxurile internationale de capital si increderea investitorilor', a avertizat Schmaus. El a mentionat ca mai ales afacerile extinse din Romania si Ungaria ar putea crea presiuni suplimentare asupra Erste, daca mediul economic se inrautateste si mai mult. Decizia privind perspectiva ratingului Ceska Sporitelna reflecta statutul acesteia de subsidiara principala in cadrul grupului bancar Erste. Data fiind contributia acesteia la castigurile grupului si importanta strategica pentru grupul bancar, ratingurile Ceska Sporitelna sunt echivalate cu cele ale bancii-mama si sunt miscate concomitent. In privinta deciziei privind perspectiva de rating a BCR, aceasta reflecta ingrijorarile tot mai mari legate de impactul mediului operational dificil din Romania, care ar putea crea presiuni suplimentare asupra solvabilitatii proprii a BCR. Ca urmare a inrautatirii conditiilor macroeconomice din regiunea central si est-europeana, care ar putea afecta negativ capacitatea Erste de a acorda sustinere viitoare subsidiarelor sale, exista posibilitatea ca nivelul de sustinere al bancii-mama - luat in calculul anterior al calificativului BCR - sa scada, mai avertizeaza S&P. Erste Bank este foarte sensibila la o schimbare de tendinta in economiile Europei Centrale si de Est, din cauza pozitiei semnificative a bancii in regiune, care i-a adus 60% din profit in primul semestru. 'O miscare negativa de rating ar putea fi efectuata, daca vom asista la o deteriorarea rapida a conditiilor macroeconomice pentru operatiunile principale in Europa Centrala si de Est, care ar putea afecta calitatea activelor si profitabilitatea, mai ales in Romania', atrage atentia Schmaus. O presiune suplimentara pe leu ar putea, de asemenea, avea efecte negative, luand in considerare ponderea mare a creditului in valuta si dependenta Romaniei de investitiile straine directe, mai avertizeaza analistii de la Standard & Poor's. Sursa: Wall-Street, 17 octombrie 2008 -
AVAS a eliminat Marcovici din privatizarea IAR Ghimbav
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI IARV
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului i-a eliminat, saptamana trecuta, pe israelienii de la Marcovici Capital Limited, din cursa pentru privatizarea companiei IAR Ghimbav, sustin surse din cadrul institutiei. Compania israeliana Marcovici Capital Limited si cehii de la Aero Vodochody au fost singurele companii care au depus, pana la 15 septembrie, oferte de cumparare a pachetului majoritar de actiuni. Israelienii se pare ca nu au depus intreaga documentatie solicitata de reprezentantii Autoritatii, motiv pentru care institutia a decis sa elimine oferta depusa de acestia. In acelasi timp, insa, Marcovici a contestat decizia AVAS si au anuntat ca vor depune documentele solicitate, mai ales ca nu exista un termen pentru depunerea acestora. Reprezentantii societatii sunt speriati de faptul ca israelienii vor veni cu documentele solicitate dupa 3 noiembrie, data la care se va organiza licitatia MIRA pentru achizitia de elicoptere. Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) intentioneaza sa achizitioneze, prin licitatie, 29 de elicoptere, pentru dotarea Inspectoratului de Aviatie. Contractul de furnizare de elicoptere este impartit in doua loturi. Lotul I - 26 elicoptere multifunctionale din gama 2.700-3.175 kg, iar lotul II - trei elicoptere multifunctionale din gama 10.000 -16.000 kg. Valoarea totala estimata fara TVA este de 247.000.000 de euro. Vor fi achizitionate elicoptere usoare varianta EMS - sapte bucati, elicoptere usoare varianta standard IFR - trei bucati- si elicoptere usoare varianta mediu echipata -16 bucati, toate estimate la 202.000.000 de euro. De asemenea, MIRA vrea sa achizitioneze trei elicoptere grele multifunctionale din gama 10.000-16.000 kg, cos¬tul estimat fara TVA fiind de 45.000.000 de euro. Va fi acceptata oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic in ceea ce priveste criteriile enuntate in caietul de sarcini, in invitatia de a prezenta o oferta sau de a participa la negociere sau in documentul descriptiv. Termenul-limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 3 noiembrie, ora 9.00. Contractul se inscrie intr-un proiect/program din fonduri comunitare. Situatia incerta a IAR Ghimbav nu ii permite acestei companii sa participe la licitatie. Exista voci care acuza faptul ca Marcovici Capital Limited este o companie care incearca sa blocheze participarea IAR la aceasta licitatie tocmai pentru ca in spatele sau se afla concernul Eurocopter, care va bloca, astfel, intrarea companiei brasovene in licitatia amintita. Intre timp se pare ca au inceput discutiile cu compania ceha Aero Vodochody, cea care a depus in integralitate documentele solicitate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Concernul Eurocopter ar fi intentionat sa formeze un consortiu cu compania UTI si cu inca doi dezvoltatori imobiliari pentru a prelua societatea brasoveana IAR Ghimbav, aces¬ta fiind, de fapt, si motivul pentru care Autoritatea a ama¬nat pana la 15 septembrie termenul pana la care se puteau depune ofertele - la cererea Eurocopter si a grupului UTI. In urma intelegerii, cei de la UTI urmau sa primeasca un contract pentru securitatea Aeroportului International Brasov - Ghimbav, in timp ce dezvoltatorii imobiliari care s-ar fi 'inhamat' la afacere ar fi pus mana pe terenul companiei. UTI si cele doua companii imobiliare ar fi trebuit sa 'puna la bataie' cel putin 9 milioane de euro, deoarece compania brasoveana a fost evaluata la 11 milioane de euro, iar orice pret acceptat sub aceasta suma ar fi fost considerat unul 'ajutat' de stat. Vazand ca intelegerea nu se poate realiza, grupul UTI a depus o cerere de amanare a termenului de depunere a ofertelor cu inca o luna. Autoritatea a respins, insa, aceasta cerere, proprietarul UTI, Tiberiu Urdareanu, aratandu-se extrem de nemultumit de aceasta decizie. Oricum, oferta Eurocopter a fost dubla fata de cea depusa anul trecut, cand francezii ar fi vrut sa dea doar un milion de euro pentru preluarea fabricii de la Ghimbav. Sursa: Bursa, 17 octombrie 2008 -
Electromagnetica, in vizorul companiilor germane
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI ELMA
___
O delegatie germana, formata din oameni politici si de afaceri din zona Saxonia, a vizitat ieri intreprinderea bucuresteana Electromagnetica, in vederea diversificarii relatiilor de afaceri deja existente si stabilirii de noi parteneriate intre societate si firme germane, potrivit unui comunicat emis de companie. Delegatia germana a fost condusa de catre Thomas Jurk, Vice prim ministru si ministru al Economiei si Muncii din landul Saxoniei, alaturi de care s-a aflat si Uta Windisch, membra a Parlamentului landului Saxonia. Mihai Radulescu, directorul pentru Dezvoltarea Afacerilor la Electromagnetica, a spus: 'Electromagnetica este un nume cunoscut in landul Saxonia, datorita, pe de o parte legaturilor economice pe care le-am avut in perioada comunista cu intreprinderi din regiune, in special din Dresda si Leipzig, iar pe de alta parte datorita prezentei noastre in ultimii doi ani la Z-Messe, targul anual organizat la Leipzig. De altfel, in anii din urma reorietarea afacerilor Electromagnetica s-a materializat, printre altele, in cresterea exporturilor catre partenerii germani - in prezent companiile germane, mai ales din industria auto, au o pondere de peste 70% in exporturile noastre'. Exporturile companiei bucurestene catre partenerii germani, constand in componente auto, atat electronice, cat si din mase plastice, matrite de injectie si scule, s-au ridicat, anul trecut, la 3,8 milioane de euro si sunt estimate la 4,8 milioane de euro pentru acest an. Domnul Radulescu a mai subliniat: 'Ne propunem acum sa diversificam aceste relatii comerciale si in acelasi timp sa reluam traditia de colaborare cu firme din landul Saxoniei'. Producatorul de aparatura si instrumente de masura Electromagnetica Bucuresti a incheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 17,38 milioane de lei, de aproape patru ori mai mare comparativ cu primele sase luni din 2007. Titlurile Electromagnetica sunt tranzactionate pe piata Rasdaq, sub simbolul ELMA, de la data de 9 noiembrie 1996. Societatea dispune de un capital social de 33,8 milioane de lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 0,1 lei. Asociatia Salariatilor Electromagnetica detine 35,25% din companie, in timp ce societatea de investitii financiare Oltenia controleaza 10,11% din capitalul social al emitentului, restul de 54,64% din titluri fiind tranzactionate liber pe bursa de catre alti actionari. La jumatatea sedintei bursiere de ieri, titlurile ELMA au scazut cu 0,9%, fiind trans¬ferate la pretul mediu de 0,525 lei/actiune. Sursa: Bursa, 17 octombrie 2008 -
Cotația acțiunilor 'THR Marea Neagră' s-a depreciat cu aproape 50%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Paul Brendea: 'Sectorul turistic din țara noastră este unul haotic, în care nu funcționează conceptul de economie de scară'
16.10.2008
-
Sefii companiilor listate au cumparat actiuni de 630.000 de euro intr-o luna
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Achizitiile totale realizate de sefii companiilor listate s-au ridicat in ultima luna la 2,35 milioane de lei (peste 630.000 de euro), cele mai mari cumparari apartinand conducatorilor SIF si executivilor din cadrul BRD si Impact. Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (SIF1), a cumparat marti 150.000 de actiuni ale societatii pe care o conduce, dar si 300.000 de actiuni ale producatorului de medicamente Biofarm Bucuresti (BIO), la care SIF1 este actionar semnificativ, cu o participatie de 12%. 'Am cumparat in primul rand pentru ca preturile sunt foarte bune. La SIF Banat-Crisana, activul net unitar este de 2,5 lei, iar actiunile se tranzactioneaza sub un leu. Piata va ramane volatila probabil si in perioada urmatoare, dar mult nu poate sa mai scada', a declarat pentru ZF Ioan Cuzman. El a investit circa 182.000 de lei (49.000 de euro) in actiuni SIF1 si BIO si spune ca a realizat achizitiile din surse proprii. Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova (SIF2), a cumparat si el in ultima luna mai multe pachete de actiuni la societatea pe care o conduce, achizitiile sale ridicandu-se la 105.000 de lei (28.000 de euro). Si Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania (SIF3), a cumparat actiuni SIF3 in valoare de 50.000 de lei (13.000 de euro). Cele mai mari achizitii apartin insa lui Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania, care a cumparat actiuni in valoare de aproape 600.000 de lei (peste 160.000 de euro). Topul achizitiilor managerilor este completat de Carmen Sandulescu, directorul executiv al Impact, care a cumparat in septembrie actiuni in valoare de 500.000 de lei (135.000 de euro), din care a pierdut deja jumatate, in conditiile in care titlurile dezvoltatorului imobiliar au scazut in aceasta perioada cu 50%. Printre cei mai activi manageri au fost cei ai BRD-SocGen, care au realizat achizitii semnificative in ultima perioada, in conditiile in care chiar grupul francez Societe Generale a intrat la cumparare pentru a sustine cotatia actiunilor. Presedintele BRD Patrick Gelin a cumparat titluri in valoare de 73.000 de lei (19.700 de euro), prin intermediul a trei tranzactii. Catalin Uzunov, director in cadrul departamentului de IT si cercetare al BRD, a cumparat chiar mai mult, investitiile sale ridicandu-se la 86.000 de lei (23.000 de euro). Nu doar companiile din sectorul financiar au fost tinta achizitiilor de actiuni realizate de catre manageri. Jiri Rizek, CEO al retailerului IT&C Flamingo International, a cumparat actiuni in valoare de 58.000 de lei (15.600 de euro). Ultima sa achizitie a fost in sedinta de marti, cand a cumparat un pachet de 198.000 de actiuni la pretul de 0,1 lei/actiune. Ioan Stanciu, presedintele consiliului de administratie al producatorului de componente auto Altur Slatina (ALT), a cumparat actiuni in valoare de 53.000 de lei, in timp ce Danut Vasile, directorul general al Biofarm, a realizat achizitii de aproape 30.000 de lei. Sursa: Ziarul Financiar, 16 octombrie 2008 -
SIF Muntenia, profit de 12 mil. euro in septembrie
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia (SIF4) a inregistrat in primele noua luni ale anului un profit de 114 mil. lei (aproape 31 mil. euro), cu 30% mai mare decat castigul net obtinut in 2007. SIF Muntenia este prima la profit dintre cele trei societati de investitii financiare care publicasera pana ieri la ora 17:00 situatia activului la sfarsitul lunii septembrie. Societatea a realizat in septembrie un profit de 44 mil. lei (11,9 mil. euro), in principal din vanzarea participatiei de 22% la producatorul de utilaj petrolier Upetrom 1 Mai Ploiesti. SIF Muntenia a incasat 60 mil. lei (16,2 mil. euro) in cadrul tranzactiei. La sfarsitul lunii septembrie, SIF Muntenia detinea lichiditati de 109 mil. lei (29 mil. euro), din care 100 mil. lei erau plasati in depozite bancare. Investitiile realizate de SIF4 in ultima luna includ speculatii cu actiunile Erste Bank si achizitia unui pachet de 0,5% din Unirea Shopping Center. SIF Banat-Crisana (SIF1) a inregistrat in primele trei trimestre ale anului un castig de 87,8 mil. lei (23,8 mil. euro), din care circa 2 mil. lei reprezinta profitul obtinut in luna septembrie. Spre deosebire de SIF4, SIF1 nu a realizat vanzari importante in ultima luna, insa a fost extrem de activa la cumparare, acumuland actiuni la Biofarm si BRD in valoare de 5,2 mil. lei (1,4 mil. euro). SIF Banat-Crisana dispunea la sfarsitul lui septembrie de lichiditati in valoare de 28 mil. lei (7,5 mil. euro). SIF Transilvania (SIF3) a raportat pe primele noua luni un castig de 72,4 mil. lei (19,6 mil. euro) si avea depozite si disponibilitati de 30,6 mil. lei (8,2 mil. euro). SIF3 a cumparat in ultima perioada pachete mici de actiuni la THR Marea Neagra (EFO) si Turism Felix (TUFE), la care este actionar majoritar. SIF Transilvania a inregistrat o scadere a activului net cu 13% in septembrie, la 2 mld. lei (540 mil. euro), in timp ce SIF Muntenia si SIF Banat-Crisana au suferit deprecieri ale activelor de circa 8%. De la sfarsitul lunii august, SIF-urile au pierdut pe Bursa peste 30%. Sursa: Ziarul Financiar, 16 octombrie 2008
Pagina