Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

14.07.2008

  • Fondurile de pensii obligatorii se gandesc sa investeasca in private equity dupa trei ani

    NewsIn   

    ___
    Fondurile de pensii obligatorii sunt interesate sa investeasca in fonduri inchise de investitii, insa sustin ca au nevoie de o perioada de pana la trei ani pana cand activele sunt suficient de mari ca sa poata investi cel putin 5 milioane euro, sustin jucatorii chestionati de NewsIn. 'Aviva Fond de Pensii este interesata sa investeasca in fonduri inchise de investitii (private equity)', a declarat, pentru NewsIn, directorul executiv al societatii, Eugen Voicu. El a adaugat ca este nevoie de o perioada de circa trei ani pana cand activele fondurilor vor avea o dimensiune suficient de mare, astfel incat sa poata fi investit cel mult 4% din activul unui fond intr-un asemenea mecanism, unde investitia minima porneste de la 5-10 milioane euro. Directorul de investitii al Interamerican Fond de Pensii, Radu Craciun, considera ca 'orice diversificare a instrumentelor in care se poate investi este binevenita'. Potrivit lui Craciun, este nevoie de cel putin un an si jumatate pentru ca activele fondului sa fie suficient de mari, astfel incat o parte din acestea sa fie investite in astfel de instrumente. El sustine ca exista unele probleme in ce priveste modul de evaluare a investitiei, dar sustine ca investitiile in fonduri care fac plasamente in alte fonduri de tip private equity sunt interesante, deoarece 'ai o expunere la mai multe fonduri si diversifici portofoliul'. 'Pentru prima perioada de timp - 1-2 ani - sumele administrate nu vor fi investite in astfel de instrumente, urmand ca, dupa o maturizare a pietei, sa se ia in calcul astfel de oportunitati', a declarat directorul general al AIG Fond de Pensii, Mihai Coca Cozma. Directorul general al ING Fond de Pensii, Radu Vasilescu, considera, de asemenea, ca 'este prematur sa vorbim de investitii in private equity'. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu a reglementat plasarea activelor unui fond in astfel de instrumente. Asociatia de Investitii Private si Capital de Risc din Sud-Estul Europei (SEEPEA) anunta la sfarsitul lunii mai ca vrea sa convinga arbitrul pensiilor private sa permita plasarea, pentru inceput, a 3% din activele jucatorilor de pe piata pensiilor obligatorii in fonduri de investitii de tip private equity. Fondurile de tip private equity reprezinta un instrument financiar pe termen mediu si lung, care presupune achizitia unei cote din capitalul unei companii. Fondurile realizeaza infuzii de capital companiilor nelistate la bursa, asigurand o sursa vitala de finantare pentru afacerile cu potential de dezvoltare, care poate fi folosita pentru lansarea de noi produse si tehnologii, achizitii sau pentru eficientizarea parametrilor financiari. Fondurile de investitii de capital de risc activeaza pe piata din Romania de la sfarsitul anilor ’90, iar in prezent, majoritatea celor mai puternice fonduri globale si regionale au deschis birouri de reprezentare si in Romania. Sursa: NewsIn, 14 iulie 2008.

    mai mult

  • Titlurile de stat ar putea fi listate peste doua saptamani, dupa primirea avizului BNR

    Curierul National   

    ___
    Titlurile de stat vor fi listate la Bursa in cel mult doua saptamani, iar acest lucru va transmite un semnal pozitiv pentru piata de capital, a declarat vineri ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, care a mentionat ca mai este nevoie doar de avizul bancii centrale, informeaza NewsIn. 'Noi avem toata documentatia pregatita si asteptam ca banca centrala sa-si dea avizul pentru listarea titlurilor de stat', a spus Vosganian, in cadrul unui seminar. Presedintele Depozitarului Central, Ovidiu Sergiu Pop, a confirmat, pentru NewsIn, ca titlurile de stat ar putea fi tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in doua saptamani, fiind in asteptarea avizului Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Tranzactionarea titlurilor de stat pe piata reglementata a BVB se va face dupa transferul acestora din sistemul SaFIR al BNR in sistemul RoClear al Depozitarului Central. Transferul va fi de tip 'free of payment' (fara plata) si se va realiza fara schimbarea proprietatii. Astfel, tranzactiile cu titluri de stat pe piata secundara vor fi decontate de Depozitarul Central. Pentru listarea titlurilor de stat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a fost alcatuit un grup de lucru, format din reprezentanti ai Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Depozitarului Central si ai Bursei de Valori Bucuresti (BVB), care urmeaza sa stabileasca data la care vor putea fi tranzactionate titlurile de stat. La inceputul lunii mai, Vosganian declarase ca nu este multumit de procesul de listare a titlurilor de stat, care dupa evolutia din acel moment s-ar fi realizat abia in septembrie, si ca vrea comprimarea etapelor, pentru ca listarea sa se realizeze pana pe 15 iulie. Napoleon Pop, membru in consiliul de administratie al BNR, spunea in 28 mai ca banca centrala a recomandat Ministerului Economiei si Finantelor sa fie mai activ in vederea listarii titlurilor de stat, pentru a oferi o alternativa in cazul unei crize de lichiditati a bancilor. Oficialul BNR explicase ca subtirimea pietei de obligatiuni si titluri de stat este o vulnerabilitate, in conditiile in care BNR va trece, pana la sfarsitul anului, din pozitia de debitor net la cea de creditor net. 'Turbulentele internationale vor face ca, incet-incet, excesul de lichiditate sa se reduca', mentionase Pop. Sursa: Curierul National, 14 iulie 2008.

    mai mult

  • Banca Transilvania curteaza Carpatica

    Business Standard   BCC  TLV

    ___
    Banca Transilvania (BT) este a patra banca din Romania dupa active si este de sase ori mai mare decat BCC, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Dupa capitalizarea bursiera, BT este de peste cinci ori mai mare. “Au fost discutii cu Carpatica, dar nu este nimic foarte concret. Suntem interesati de achizitii pe piata locala, dar nu am gasit ceva foarte clar pana acum”, a declarat Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania. Acesta a mai mentionat ca, in perioada urmatoare, sistemul bancar din Romania ar trebui sa se consolideze. Daca ar cumpara BCC, cota de piata a BT ar urca pana la 6,4%, plasandu-se, astfel, pe locul trei in topul bancilor din Romania. Ilie Carabulea, principalul actionar al BCC, nu a negat existenta discutiilor privind o posibila vanzare sau o fuziune cu BT. “Noi am primit multe propuneri si am discutat cu multe banci care ne-au facut diverse oferte. Banca Transilvania este o banca mare, iar noi suntem destul de mici, in acest moment, tina noastra este sa ne dezvoltam”, a declarat pentru Business Standard Carabulea. Acesta controleaza 35,82% din BCC, potrivit ultimelor informatii. Banca Transilvania este una dintre principalele tinte ale bancilor straine care vor sa intre pe piata bancara romaneasca. Ambele banci sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), actiunile acestora avand de la inceputul acestui an o valoare de circa 60%, in urma scaderilor provocate de criza creditelor subprime din SUA, inceputa in urma cu un an. Valoarea de piata a Bancii Transilvania a ajuns, in sedinta de vineri a BVB, la 573 milioane de euro, in timp ce BCC are o capitalizare bursiera de aproape 110 milioane de euro. La sfarsitul lunii iunie au aparut informatii in media, potrivit carora Commerzbank, a doua mare banca germana din punct de vedere al activelor, ar discuta preluarea Bancii Carpatica, al carei actionar principal este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, informatiile fiind infirmate de acesta. “Avem intentii serioase de a construi aici. In Romania se poate construi durabil, motiv pentru care nu avem intentii sa dam banca pe mana strainilor”, a declarat Nicolae Hoanta, presedintele Bancii Carpatica, cu ocazia lansarii a doua fonduri de investitii, administrate de Carpatica Asset Management. Acesta a mai precizat ca pentru perioada urmatoare se asteapta la castiguri mai mici pentru banci si venituri in scadere, iar grupurile financiare mari s-ar putea satura de Romania si vor cauta plasamente in alte parti. Pentru primul semestru, seful BCC se asteapta la o crestere de sub 10% pentru creditele acordate. “Am crescut creditarea numai pe creditele imobiliare cu garantii si ne-am axat pe creditarea corporatiilor, unde vrem o expunere de 30%, pentru ca acestea pot face mai bine fata socurilor”, a precizat Hoanta. Portofoliul de credite acordate de Banca Carpatica a ajuns, la sfarsitul anului trecut, la 1,284 miliarde lei (355,6 milioane de euro), cu 55% peste volumul de la finalul anului precedent, de 829 milioane de lei (245,1 milioane de euro). Anul trecut, Banca Carpatica si-a extins reteaua in Bucuresti de la 10 la 26 de unitati, in conditiile in care “Bucurestiul ramasese in urma”, potrivit oficialilor bancii, si a ajuns la nivelul intregii tari la 241 de unitati, jumatate din reteaua Bancii Transilvania. Banca Comerciala Carpatica a obtinut, in primul trimestru al acestui an, un profit brut de 2,6 milioane de lei (0,7 mil. euro), in crestere de peste patru ori fata de rezultatul obtinut in perioada similara din 2007. Pe de alta parte, Banca Transilvania a obtinut in primele sase luni ale acestui an un profit net de 111,43 milioane de lei (30,36 milioane de euro), in crestere cu 40% fata de acelasi interval din 2007, pe fondul unui avans al veniturilor cu 30%, arata rezultatele preliminare si neauditate ale bancii. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a intrat in actionariatul BT in 2001, cu o participatie de 15%, fiind astfel cel mai important actionar al acesteia. Anul trecut, pe piata circulau zvonuri potrivit carora BERD ar fi fost interesata de preluarea unui pachet de actiuni in cadrul BCC. Banca Transilvania este una dintre cele mai vizate banci din Romania pentru achizitii, in conditiile in care aceasta nu se afla inca sub controlul unui grup financiar international. In ultimul an, Banca Transilvania s-a capitalizat printr-o majorare de capital in valoare de 121 milioane de euro si si-a vandut participatia la Asiban si BT Asigurari. ofertant Banca Transilvania ] CEO Robert Rekkers Active 2007: 3,84 mld. euro Profit net 2007: 94,3 mld. euro Retea teritoriala: 500 actionari: 14,98% berd 85,02% Alti actionari (Printre care Horia Ciorcila, unul dintre fondatori, si Robert Rekkers, CEO Banca Transilvania) tinta BC Carpatica ] CEO Nicolae Hoanta Active 2007: 634 mil. euro Profit net 2007: 2,5 mil. euro Retea teritoriala 2007: 243 actionari: 35,82% Ilie carabulea 9,99% albu aurel 9,84% tanase corneliu 7,87% olivo lucio 6,53 olivo gian antonio 29,94 altii Sursa: Business Standard, 14 iulie 2008.

    mai mult

  • La Bursă, nimeni nu vinde, nimeni nu cumpără

    Curierul National   

    ___
    '... cu efecte directe asupra prețului de tranzacționare a petrolului brut, a sintetizat situația Gabriel Necula, director adjunct de operațiuni la Prime Transaction.

    mai mult

11.07.2008

  • Olandezii de la MEI acumuleaza Imotrust si Condmag

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   ARCV  COMI

    ___
    Fondul olandez de investitii Middle Europe Opportunity Fund (MEOF), administrat de Middle Europe Investment, si-a intensificat in ultimele zile achizitiile pe Bursa, cumparand peste 0,5 mil. titluri ale companiei imobiliare Imotrust Arad (ARCV), pentru care a platit circa 171.000 de lei (47.500 de euro). Tranzactiile s-au derulat la preturi cuprinse intre 0,337 si 0,35 lei/actiune. Un alt fond al companiei olandeze, MEI Roemenie en Bulgarije, a intrat in actionariatul companiei in luna noiembrie a anului trecut, cand a achizitionat un pachet de 5% din actiunile Imotrust. Cumpararile din ultima perioada vin in contextul in care titlurile companiei imobiliare au inregistrat in ultimele luni una dintre cele mai mari scaderi de pe Bursa. Astfel, de la inceputul lunii decembrie si pana in prezent, valoarea de piata a Imotrust a scazut de peste trei ori, ajungand ieri la nivelul de circa 30 mil. euro. In ultimele luni, MEOF a mai achizitionat si circa 420.000 de actiuni ale constructorului de magistrale Condmag Brasov (COMI), pentru care a platit in total 336.000 de lei (circa 93.400 de euro). Pretul de achizitie a acestor titluri a variat intre 0,69 si 0,94 lei/actiune. Fondul strain a inceput sa cumpere actiuni Condmag inca de la inceputul acestui an, in ultimele saptamani acestea devenind tot mai dese. In luna iulie a anului trecut, cand Bursa atingea maximele, MEI a vandut un pachet de 1,5 mil. actiuni Condmag la un pret de peste doua ori mai mare, respectiv de 2,06 lei/actiune. MEI a intrat in actionariatul companiei in urma cu doi ani de zile, cand a cumparat, prin intermediul fondurilor pe care le administreaza, un pachet de 5% din actiunile Condmag. De la inceputul acestui an, actiunile Condmag s-au depreciat cu circa 50%, pe parcursul sedintei de ieri acestea fiind tranzactionate la un pret de 0,73 lei/actiune. Fondul olandez a inceput in ultimele zile sa cumpere si actiuni Prospectiuni Bucuresti (PRSN), la un nivel de pret de circa 0,62 lei/actiune, pachetele fiind totusi nesemnificative. Aceasta in conditiile in care din luna ianuarie a acestui an, moment in care si-a constituit o participatie de 6,15% din companie, in ciuda scaderilor accentuate a titlurilor Prospectiuni in aceasta perioada, fondul nu a fost tentat sa intre la cumparare. Actiunile Prospectiuni s-au depreciat numai de la inceputul acestui an cu 50%, ajungand ieri la nivelul de 0,59 lei/actiune. MEI mai detine pe piata din Romania un pachet de aproape 6% din actiunile Rompetrol Well Services (PTR), un pachet asemanator la Romcarbon Buzau, precum si pachete mai mici la Iproeb Bistrita (IPRU) si SIF Oltenia. Sursa: Ziarul Financiar, 11 iulie 2008

    mai mult

  • Consiliul Concurentei a aprobat preluarea Simcor Oradea de catre Macon Deva

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Tranzactia in valoare de 53 de milioane de euro dintre Macon Deva, companie detinuta de fondul de investitii polonez Enterprise Investors, si Simcor Oradea, grup controlat de oamenii de afaceri Stache Lutz si Mihai Voiculescu, a fost aprobata in urma cu doua zile de catre Consiliul Concurentei, potrivit reprezentantilor Enterprise Investors. 'Ieri (in urma cu doua zile - n.r.) a fost aprobata tranzactia de catre Consiliul Concurentei, care a stabilit ca nu este vorba de o concentrare economica periculoasa. Incepand cu luna august Macon va prelua managementul companiei Simcor, insa mai multe detalii vom da la sfarsitul lunii', a declarat pentru ZF Cristian Nacu, partener al fondului de investitii polonez Enterprise Investors. In urma acestei tranzactii care a fost semnata in luna aprilie, Macon Deva a devenit cel mai mare producator de BCA de pe piata locala, unde mai activeaza companii precum Celco Constanta, Prefabricate Vest, Elpreco Craiova (preluat de irlandezii de la CRH) sau Prefab Calarasi. Actionarii Simcor au scos la vanzare sapte firme din grup, respectiv Simcor (SIOR), Simbeton (SIOB), Simterac, Simcor Var, Simcor Management, Simpromat si Simsped, primele doua fiind listate pe piata RASDAQ. Actiunile SIOR, cea mai mare companie a grupului, au crescut cu 25% in ultima saptamana, capitalizarea acesteia ajungand la 20 mil. euro. Cele sapte firme sunt specializate in productia sau comercializarea materialelor de constructii, BCA, var, mortar si adezivi, prefabricate din beton, plase sudate, stalpi electrici si pavaje, seminee, cosuri de fum si cahle de teracota. Grupul Simcor a realizat anul trecut o cifra de afaceri anuala de 57 de milioane de euro, in scadere cu circa 7%. Simcor detine doua fabrici de beton celular autoclavizat (BCA), la Oradea si Suceava, cu o capacitate totala de 315.000 de metri cubi pe an, precum si doua unitati de productie a varului, la Targu-Jiu si Medgidia. Cele doua fabrici de var au o capacitate totala de 230.000 de tone pe an. De asemenea, grupul are o unitate de productie a cahlelor in localitatea Vadu-Crisului din Bihor. Macon a fost preluata integral de Enterprise Investors in 2006, printr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Producatorul de materiale de constructii estimeaza in acest an afaceri de cel putin 50 de milioane de euro, in crestere cu 25%, pe fondul majorarii consumului de materiale de constructii. Compania va investi anul acesta 7 milioane de euro in modernizarea proceselor de fabricatie si in cresterea calitatii produselor BCA, vata minerala bazaltica si prefabricate din beton. Sursa: Ziarul Financiar, 11 iulie 2008

    mai mult

  • Voestalpine cumpara 96 ha de teren la Agigea de la austrieci si englezi

    Business Standard   

    ___
    Voestalpine, grupul austriac care ar putea investi in zona Agigea-Constanta peste 5,5 mld. euro intr un combinat siderurgic, a contractat 96,4 ha din cele aproximativ 600 ha necesare companiei pentru a derula investitia, au declarat surse din cadrul autoritatilor implicate in negociere. Voestalpine a incheiat o promisiune de vanzare pentru cel mai mare lot de terenuri din zona Agigea (Sat Lazu) cu firme controlate de doua fonduri de investitii, Arca si Chayton, in spatele carora se afla investitori austrieci si britanici. Sursele citate afirma ca Voestalpine ofera pentru achizitia de terenuri bani luand in calcul valoarea de piata a zonei, intre circa 20 si 90 de euro/mp, in functie de amplasament. Compania cauta initial un teren de aproximativ 700‑1.000 de hectare, insa, potrivit sursei citate, acestia si‑au schimbat intreg proiectul in asa fel incat sa coincida cu cele aproximativ 600 de hectare disponibile in zona. Peter Schiefer, reprezentant corporate communications Voestalpine, declara pentru Business Standard, acum ca?teva saptamani ca terenurile din Romania sunt cele mai scumpe dintre cele vizate de concernul austriac Voestalpine, comparativ cu cele din Turcia, Bulgaria si Ucraina. Grupul austriac si-a anuntat acum doua saptamani, intentia de a plati proprietarilor de terenuri din zona Constanta-Agigea 5% din valoarea terenurilor, pentru ca acestia sa nu creasca pretul loturilor. Potrivit aceleiasi surse din cadrul comisiei interministeriale, in prezent, reprezentanti ai grupului austriac negociaza in continuare in zona Agigea-Constanta, cu cei peste 100 de proprietari ai terenului de aproximativ 600 de hectare, pretul de vanzare‑cumparare. Proprietarii contactati de Business Standard au declarat ca au avut discutii cu reprezentantii grupului austriac, care au oferit intre 22 si 29 de euro pe metru patrat pentru terenul vizat. C. Nadir, un proprietar care detine 20 de hectare, a declarat pentru Business Standard ca a avut discutii acum doua zile cu reprezentantii Voestalpine, care i-au oferit 29 de euro pe metru patrat, pret care l-a nemultumit. “Nu vand sub 120 de euro metrul patrat”, a precizat Nadir. Dumitru Caraman, proprietarul a 44,8 hectare din acest teren, a declarat pentru Business Standard ca a primit o oferta de la grupul austriac de 22 de euro pe metru patrat. “Nu voi vinde pana ce terenul nu va ajunge la 150-200 de euro pe metru patrat”, a precizat Dumitru Caraman. Terenul se afla, in cea mai mare parte, pe raza satului Lazu, aproximativ 100 de hectare fiind puse la dispozitie de catre port, iar circa 100 de hectare apartin de orasul Constanta. Fostul primar al comunei Agigea, Ion Ionita, a declarat pentru Business Standard ca acele terenuri sunt deja vandute, la a treia sau a patra mana, iar pretul de pornire este de cel putin 60 de euro pe metru patrat. Actualul primar al comunei Agigea, Cristian Carjaliu, a declarat pentru Business Standard ca a avut discutii cu reprezentantii companiei, insa acestea nu s-au concretizat inca. Primarul a achizitionat aproximativ patru hectare, acum cativa ani, in acest perimetru. “Spre deosebire de celelalte parcele, terenul pe care il detin este intravilan. Nu mi s-a facut inca nicio oferta, insa pretul de pornire este de 200 de euro pe metru patrat”, a precizat primarul comunei Agigea, Cristian Carjaliu. In cazul in care negocierile se vor concretiza, Voestalpine va deveni cel mai mare investitor direct in Romania, devansand Erste Bank (actionarul majoritar al BCR) si OMV (care controleaza Petrom). Voestalpine este deja prezent in Romania, prin intermediul Elmsteel, subsidiara britanica a grupului austriac, care detine, din 2004, o fabrica la Satu Mare. Unitatea produce 50 milioane de tuburi de otel anual, pentru industria auto. Grupul a anuntat, in luna octombrie a anului trecut, ca va incepe, in 2008, la Giurgiu, constructia unui centru de servicii, in care va prelucra tabla si alte materiale pentru clientii companiei austriece, printr-o investitie de 18 milioane de euro. Potrivit informatiilor furnizate de companie, grupul Voestalpine are venituri care depasesc zece miliarde euro si peste 40.000 de angajati in intreaga lume, mai mult de jumatate din acest numar desfasurandu-se in afara Austriei. Grupul este format din 300 de companii de productie si vanzari, aflate in peste 60 de tari. Prin produsele sale de foi de otel, Voestalpine este unul dintre partenerii de top din Europa pentru industria de masini, electrocasnice si cea energetica. Sursa: Business Standard, 11 iulie 2008

    mai mult

  • Statul va mai detine doar 12% din Petrom

    BURSA.RO - TITLURILE ZILEI   SNP

    ___
    Prin vanzarea actiunilor catre salariati, statul roman risca sa scada sub 15% din compania Petrom, dupa ce a cedat gratis inca 20% catre Fondul Proprietatea Pentru 80% din Petrom, pachetul pe care statul l-a cedat catre OMV, Fondul Proprietatea si acum salariatii companiei, statul se va alege in final cu doar 800 de milioane de euro Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a initiat un nou proiect de ordonanta de urgenta cu privire la masurile necesare vanzarii a 8% din totalul actiunilor Petrom, destinate angajatilor. Proiectul de ordonanta de urgenta, initiat de AVAS, propune ca salariatii indreptatiti sa cumpere actiuni Petrom sa fie persoanele definite drept incadrate cu contract de munca in companie la data de 26 august 2003. Actul de lege vine sa clarifice cine sunt beneficiarii pachetului de actiuni de pana la 8% din capitalul social al SN Petrom SA, asa cum se stabileste prin OG nr 55/2003 privind masurile prevazute dupa derularea procesului de privatizare ce a intrat in vigoare la data de 23 august 2003. Vanzarea actiunilor urmeaza sa aiba loc in mod direct catre persoanele indreptatite, la acelasi pret/actiune la care acestea au fost achizitionate de catre investitorul strategic austriac, OMV, respectiv la 0, 2158 RON / actiune. Proiectul a fost postat pe site-ul AVAS in conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, iar cei interesati pot formula propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare, se arata intr-un raspuns al AVAS la intrebarile ziarului Bursa. Actul normativ urmeaza sa primeasca o forma finala si sa fie transmis pe circuitul de avizare. Dupa momentul incheierii procedurii de avizare a proiectului de catre toate autoritatile interesate in aplicarea acestuia in conformitate cu prevederile Legii nr. 24 / 2000, privind normele de tehnica legislativa, acesta va fi supus spre aprobare Guvernului Romaniei. De aproape patru ani, Guvernul incearca sa gaseasca o solutie pentru a amenaja interesele salariatilor Petrom cu cele ale statului roman. In prezent, statul mai detine doar 20% din capitalul social al Petrom, dupa ce a cedat, in doua randuri pachete importante catre Fondul Proprietate. De la momentul privatizarii catre compania OMV, in 2004, statul si-a diluat participatia in Petrom de la 40% la doar 20%. Acum prin cedarea unui pachet de pana la 8%, la acelasi pret pe care OMV la platit statului la privatizare.Un calcul simplu arata ca statul a renuntat la 80% din SNP pentru doar 800 de milioane de euro. De la nivelul de 12%, statul risca sa nu mai aiba niciun reprezentant in consiliul de administratie al Petrom, dupa ce prin cedarile repetate catre Fondul Proprietatea a renuntat la posibilitatea sa se mai opuna vreunei decizii majore in SNP. Sursa: Bursa, 11 iulie 2008

    mai mult

10.07.2008

  • Petrolexportimport ar putea fi delistata

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   PEI

    ___
    Consiliul de Administratie al casei de comert cu produse petroliere Petrolexportimport Bucuresti (PEI) propune actionarilor retragerea titlurilor firmei de la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si fuziunea cu o alta societate comerciala. Propunerile vor fi analizate de actionarii firmei la data de 11 august, potrivit convocatorului AGA remis miercuri Bursei. Actiunile Petrolexportimport sunt listate la Categoria a II-a a BVB. Firma are un capital de 6,1 mil. lei, divizat in 408.697 de actiuni cu o valoare nominala de 15 lei. Petrolexportimport este controlata de Laird Resources, persoana juridica inregistrata in Marea Britanie, care detine 76,7% din capital. Conducerea firmei nu a precizat numele societatii cu care ar putea fuziona si nici calitatea pe care o va avea in cadrul operatiunii. 'In prezent se afla in curs de desfasurare negocieri cu diferite firme in vederea realizarii unei fuziuni. Pana la finalizarea acestora nu avem posibilitatea de a da vreo informatie privind denumirea societatii cu care va fuziona Petrolexportimport si nici calitatea pe care o va avea - societate absorbanta sau absorbita', se arata intr-un raport alaturat sursei citate. Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, cifra de afaceri a Petrolexportimport a stagnat la 7,4 mil. lei (2 mil. euro), in timp ce pierderile au crescut de la 0,83 mil. lei la 1,1 mil. lei (0,3 mil. euro). Actiunile firmei au incheiat sedinta bursiera de luni la pretul de 53,8 lei, cotatie la care capitalizarea Petrolexportimport se ridica la 21,9 mil. lei (6 mil. euro). Sursa: Ziarul Financiar, 10 iulie 2008

    mai mult

  • Ministerul Turismului vrea sa vanda pe Bursa sapte hoteluri

    Romania libera   

    ___
    Ministerul Turismului va scoate la vanzare pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB) pachetele majoritare de actiuni detinute la patru companii hoteliere, printre care Predeal si Neptun-Olimp, si participatiile minoritare la societatile Ath?n?e Palace, Lido (ambele din Bucuresti) si Robinson Predeal. Actiunile vor fi vandute prin oferte publice secundare derulate la BVB, unde cele sapte companii sunt deja listate, in baza unei hotarari aprobate ieri de Guvern, informeaza Mediafax. Ministrul pentru Turism, Ovidiu Silaghi, a declarat in urma cu o luna ca institutia a selectat companiile din totalul celor 23 de societati din turism cuprinse in programul de privatizare si ca participatiile detinute la cele sapte companii vor fi vandute in decursul acestui an, 'in perioada in care se poate obtine cel mai mare pret'. Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale controleaza companiile Predeal (90% din titluri), Litoral Constanta (82,27%), Mamaia (96,57%) si Neptun-Olimp (52,22% din capitalul social). La celelalte trei companii institutia detine pachete minoritare cuprinse intre 21% si 42% din actiuni, respectiv la Ath?n?e Palace (33,98%), Lido (42,87%) si Robinson (21,59%). Ana Hotels, firma a omului de afaceri George Copos, impreuna cu Ana Holding, Rom Tour, Tehnofrig si Tempus Invest detin un pachet de 28,06% din capitalul Ath?n?e Palace, conform ultimelor date disponibile la BVB. Alti actionari controleaza 37,98% din actiuni. Societatea Lido il are printre actionarii semnificativi pe omul de afaceri Viorel Paunescu, alte participatii fiind detinute de Union International Center (10,63% din capital), alte persoane fizice si juridice. Compania Robinson este controlata de Predeal Investitii si Aris Consult Invest, care au impreuna 55,4% din actiuni, ambele firme fiind detinute in cote egale de doua persoane fizice, Dragos Bilteanu si El Lakis Najib. Sursa: Romania Libera, 10 iulie 2008

    mai mult

Pagina

inchide