15.05.2006
-
Producatorii de tevi se intrec in profituri
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Producatorii de tevi au obtinut si in primul trimestru profituri peste buget, dupa ce in 2005 inregistrasera cresteri spectaculoase ale rezultatelor financiare. Artrom Slatina, controlat de grupul rus TMK - al doilea producator de tevi la nivel mondial - a inregistrat in primul trimestru un profit net de 3,28 milioane de euro (11,7 milioane de lei), de 2,3 ori mai mare comparativ cu profitul din perioada similara a anului trecut. Compania isi bugetase pentru primul trimestru un profit brut de 2,8 milioane de euro.
Cifra de afaceri a companiei s-a redus insa cu 11%, pana la 22,4 milioane de euro (79,7 milioane de lei). Cu toate acestea, vanzarile Artrom au depasit nivelul bugetat pentru primul trimestru, de circa 21,9 milioane de euro.
Pentru 2006, Artrom si-a bugetat o cifra de afaceri de aproximativ 93 de milioane de euro (111 milioane de dolari), cu 11% mai mica decat cifra de afaceri realizata in 2005. Anul trecut, afacerile producatorului de tevi au crescut cu 70%, pana la 104,5 mil. euro. Compania estimeaza ca va obtine un profit brut de circa 6,6 milioane de euro (8 mil. $), cu circa 40% mai mare decat profitul brut din 2005.
Silcotub Zalau, aflat in portofoliul grupului international Tenaris - cel mai mare producator de tevi din lume, a obtinut in primele trei luni un profit net de 4,88 mil. euro (17,4 mil. lei), similar celui inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. Pentru acest an, Silcotub si-a bugetat un profit brut de circa 7,3 mil. euro (8,8 mil. $). Afacerile Silcotub s-au majorat in primul trimestru cu 16% fata de primele trei luni din 2005, ridicandu-se la 43,3 milioane de euro (154,3 milioane de lei). Compania estimeaza ca va realiza in acest an vanzari de circa 155 de milioane de euro (186 milioane de dolari), cu 10% mai mari decat in 2005.
Atat Silctotub, cat si Artrom mizeaza pe faptul ca piata de tevi va continua sa creasca in urmatorii ani, avand in vedere majorarea cererii din sectorul petrolier si din constructii. Ambii producatori au in vedere programe de investitii importante pentru majorarea capacitatilor de productie si cresterea valorii adaugate a produselor livrate.
Artrom si-a bugetat pentru acest an investitii de circa 30 de milioane de euro pentru finantarea si punerea in functiune a unei noi linii de productie. Aceasta noua instalatie urmeaza sa fie pusa in functiune pana la finele anului si va asigura incepand cu 2007 o crestere a productiei de tevi cu 100.000 de tone pe an, fata de 88.000 de tone cat se estimeaza ca va fi productia pe 2006.
Silcotub a anuntat nu program de investitii de 45 de milioane de euro care vizeaza punerea in functiune a unei noi instalatii de productie si cresterea valorii adaugate a produselor livrate. Tenaris va continua si investitiile la otelaria de la Calarasi, pe care a cumparat-o in 2005, reusind in doar un an sa creeze o structura de productie integrata si asigurand astfel aprovizionarea cu materie prima a Silcotub la costuri mai reduse.
Actiunile celor doua companii s-au numarat si in acest an printre cele mai bune performere de la Bursa, cu cresteri de cate 36%. Titlurile Silcotub au inchis vineri la pretul de 27,2 lei/actiune, iar actiunile Artrom s-au tranzactionat la 6,45 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 mai 2006.
-
Rompetrol, de la profit la pierderi
Evenimentul Zilei RRC
___
In primul trimestru, divizia de rafinare a inregistrat un minus de 23 de milioane de dolari.
Ascensiunea fara precedent a pretului petrolului incepe sa faca victime si in Romania. Rompetrol Rafinare a incheiat primul trimestru cu pierderi de 23 de milioane de dolari, potrivit anuntului facut de companie.
Si asta dupa ce anul trecut a fost unul dintre cei mai buni din istoria firmei lui Patriciu, aceasta inregistrand un profit de peste 73 de milioane de dolari si fiind una dintre vedetele Bursei de la Bucuresti.
Sursele pierderii
La inceputul lui 2006, costurile tot mai mari ale aprovizionarii cu titei din import au transformat castigurile Rompetrol in pierderi. Potrivit datelor prezentate de companie, pretul titeiului a crescut cu peste 30a in primul trimestru al lui 2006, fata de perioada similara de anul trecut.
Astfel, diferenta dintre veniturile si costurile de rafinare (marja bruta) a scazut cu 50a in primul trimestru al anului, in perioada analizata, pana la 35,5 dolari pe tona. Suma s-a dovedit insuficienta pentru a acoperi cheltuielile operationale curente - cu salarii, energie si fara amortizari, dobanzi si impozite, in conditiile in care preturile n-au fost majorate direct proportional. Pierderea (marja neta) rezultata strict din activitatea de exploatare a depasit 5 dolari pe tona rafinata.
O alta sursa importanta de pierderi au fost fluctuatiile cursului valutar. Cresterea cotatiilor dolarului (moneda in care sunt platite importurile de titei) in primele luni ale anului a majorat cheltuielile companiei cu inca 900.000 de dolari.
Perspective
Scandalul in care este implicata fosta conducere a Rompetrol nu pare sa fi afectat activitatea companiei, desi a generat fluctuatii mari ale cotatiilor la bursa ale actiunilor.
Pe piata interna, cantitatea vanzarile de combustibli au inregistrat o scadere modica in primul trimestru - de doar 3%. In schimb, pe pietele externe, reducerea a fost mai mare, de 16%.
Conducerea companiei se arata insa optimista in ceea ce priveste restul anului. ?Credem ca majoritatea factorilor care au afectat performantele din trimestrul I nu se vor repeta, iar in luna aprilie rafinaria a functionat la capacitate maxima, cu perspective pozitive pentru restul anului 2006?, se arata in raportul Rompetrol.
Sursa: Evenimentul Zilei, 15 mai 2006. -
Gazprom a pus ochii pe Romgaz
Azi
___
Grupul rus de gaze naturale Gazprom este interesat sa participe la privatizarea producatorului roman de gaze naturale, Romgaz, precum si la proiecte comune privind transportul si distributia de gaze naturale, a declarat, vineri, la Bucuresti vicepresedintele companiei, Alexander Medvedev.
'Suntem interesati de compania Romgaz. Suntem gata sa intram in cursa respectand regulile stabilite de Guvern. Daca va fi o licitatie vom participa la aceasta. Asteptam cu nerabdare sa fie publicate conditiile de participare', a spus Medvedev dupa intalnirea cu ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres.
Un proiect avut in vedere de Gazprom este construirea in Romania a unei termocentrale alimentata cu gaze, care va produce atat energie electrica cat si termica. 'Planificam o integrare pe verticala in domeniul energetic in Romania, dar si in alte state', a explicat vicepresedintele Gazprom.
Un alt domeniu de interes pentru Gazprom este energia nuclearelectrica, Rusia fiind deja participanta la construirea unor centrale nucleare in Iran, Italia si alte state. 'Daca vor fi create conditiile de participare, vom fi interesati sa participam si in Romania la unele proiecte', a afirmat Medvedev.
Romgaz este principalul producator de gaze naturale din Romania si detine si cele mai importante depozite de gaze la nivel national. Firma extrage anual circa 6,2 miliarde metri cubi de gaze naturale, asigurand aproximativ jumatate din productia interna, celalalt mare producator fiind Petrom.
Guvernul si-a anuntat intentia de a privatiza compania Romgaz, prin vanzarea a cel putin 51% din actiunile detinute de Ministerul Economiei si Comertului.
Potrivit unei decizii a Guvernului din luna februarie, privatizarea nu se va face printr-un investitor strategic, ci intr-un mod stabilit pe baza propunerilor consultantului ales, consortiul format din companiile Credit Suisse First Boston, Linklaters si FRAI.
Printre companiile care si-au exprimat interesul pentru preluarea Romgaz se numara grupul petrolier ungar Mol, Gaz de France, Lukoil, Ruhrgas si Wintershall.
Ministerul Economiei detine 85% din actiunile Romgaz, un pachet de 15% fiind transferate catre Fondul Proprietatea, creat pentru despagubirea proprietarilor deposedati de regimul comunist, ale caror imobile nu pot fi retrocedate in natura.
Seres a afirmat recent ca Romgaz va fi listata la Bursa de Valori Bucuresti si la o bursa internationala in urmatorii doi ani.
Sursa: Azi, 15 mai 2006.'
12.05.2006
-
19 companii straine au intrat in lupta pentru administrarea miliardelor Fondului Proprietatea
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Un numar de 19 companii prezente in domeniul financiar si investitional sunt interesate sa preia administrarea Fondului Proprietatea.
Scrisorile de interes depuse pana miercuri au fost inaintate de Pimco Europe, Richmond Asset Management, Clariden Bank, UBS, Julius Baer Investment Management, Strategic Invesment Group, East Capital, Goldman Sachs, Euclid Infotech Pvt, HBSC, Union Bancaire Privee, Erste Sparinvest, Wellington, Gustavia, JP Morgan, ABN Amro, Merrill Lynch, Alliance Bernstein, Cheyne Capital, au anuntat reprezentantii Fondului.
Termenul limita de depunere a scrisorilor de intentie este de 15 mai 2006, dupa aceasta data urmand procesul de selectie.
Presedintele Fondului Proprietatea, Nicolae Ivan, a fost inlocuit la inceputul acestei saptamani din functie cu Alexandru Paunescu - inspector BNR, prin ordin al ministrului finantelor, act normativ prin care au fost schimbati si patru din cei sase membri ai Consiliului de Supraveghere.
Nicolae Ivan care a ramas la conducerea institutiei ocupand functia de director general a anuntat ieri ca renunta la aceasta pozitie. El a precizat ca a luat aceasta decizie in urma solicitarii facute de actionarul majoritar al Fondului, Ministerul de Finante.
Fondul Proprietatea are in portofoliul sau actiuni la 114 companii si un capital social de 3,9 miliarde euro.
Creat in 2005 ca solutie pentru despagubirea fostilor proprietari deposedati de regimul comunist carora nu li se mai pot restitui in natura averile confiscate, Fondul Proprietatea a devenit operational, ca societate pe actiuni inregistrata la Registrul Comertului, in decembrie 2005.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 mai 2006.
-
Guvernul va continua lichidarea Rafo
Gandul
___
Reprezentantii autoritatilor romane au afirmat, in cadrul consultarilor macroeconomice anuale cu Fondul Monetar International (FMI), ca sunt hotarati sa continue procedurile de lichidare a Rafo Onești, potrivit unui raport al expertilor FMI care au participat la discutii. Expertii FMI au aratat, in cadrul consultarilor, ca nu au fost facute decat progrese minore in lichidarea Rafo, unul dintre cei mai mari datornici la buget. La jumatatea lunii noiembrie 2004, fostul guvern a aprobat o ordonanta de urgenta care prevede transferul catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a creantelor fiscale detinute de Ministerul Finantelor Publice la 31 octombrie 2004, la Rafo și Carom, reprezentand impozite, taxe, contributii și alte venituri fiscale, inclusiv accesoriile aferente acestora, in vederea recuperarii. Cabinetul Tariceanu a suspendat, in decembrie 2004, pentru o perioada de 90 de zile, actul normativ mentionat, pentru a reevalua impactul masurilor cuprinse și pentru a clarifica litigiile juridice rezultate. Actul normativ a fost respins și de parlament. In luna martie 2005, actionarii societatii au votat planul de reorganizare a RAFO, document care prevedea transformarea tuturor datoriilor companiei in actiuni. Prin aceasta masura, statul ar fi devenit unul dintre principalii actionari ai rafinariei. Demersul a fost insa contestat de o parte din creditori, iar conversia creantelor a fost invalidata in justitie in luna septembrie a anului trecut.
Sursa: Gandul, 12 mai 2006.
-
Romcolor 2000 listeaza actiunile la Bursa
Curierul National
___
Incepand cu acest an, producatorul de coloranti si aditivi pentru mase plastice Romcolor 2000 intentioneaza sa-si listeze actiunile la Bursa de Valori Bucuresti. Listarea are ca scop atragerea de fonduri pentru o investitie de doua milioane de euro. 'Dorim sa listam actiuni la Bursa pentru a finanta construirea unei noi fabrici', a declarat managerul general al firmei, Georgiana Pogonaru.
Compania urmeaza sa construiasca o noua fabrica pe un teren de 30.000 m patrati de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, achizitionat in luna martie a acestui an. 'Vom muta sediul actual al fabricii noastre in sediul pe care il vom construi langa autostrada Bucuresti - Pitesti. Capacitatea de productie a fabricii va ramane aproximativ la acelasi nivel ca si pana acum', a spus Pogonaru.
La sfarsitul anului vor incepe lucrarile la constructia fabricii si vor dura aproximativ doi ani. Investitia totala se ridica la aproximativ doua milioane de euro.
Sursa: Curierul national, 12 mai 2006.'
11.05.2006
-
Omniasig asigura Azomures pentru un milion de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Omniasig, membra a grupului austriac Vienna Insurance, asigura si in acest an producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu-Mures. Asiguratorul a incheiat un contract cu Azomures in septembrie anul trecut, suma asigurata fiind de 600 mil. dolari (circa 473 mil. euro). Prima de asigurare aferenta acestui contract depaseste 1,3 mil. dolari (un milion de euro), potrivit raportului anual al Azomures.
Niciuna dintre parti nu a facut comentarii referitor la contractul de asigurare. Surse din piata asigurarilor sustin ca polita cumparata de Azomures de la Omniasig este de tip property, adica de asigurare de bunuri, si ca producatorul de ingrasaminte a inceput sa lucreze cu Omniasig din 1998-1999.
Cotatia de prima, adica procentul care se aplica sumei asigurate pentru a calcula prima de asigurare, este de 0,22%.
'Pentru riscurile existente la o fabrica de ingrasaminte, 0,2% este destul de putin. Cotatia pentru astfel de riscuri este de 0,3% pana la 0,4%', spun sursele citate.
Aceleasi surse sustin ca, de fapt, polita emisa de Omniasig este un 'fronting' pentru o companie de asigurari din Turcia, Halk Sigorta. Compania Azomures este controlata de turcii de la Transworld Fertilizers Holding, care detin circa 56% din capital. Companiile de asigurari din strainatate recurg la fronting-uri in Romania deoarece nu pot actiona direct pe aceasta piata. Compania de asigurari locala emite o polita de asigurare, dar cedeaza riscul si prima companiei din strainatate. Asiguratorul local incaseaza un comision de fronting, valoarea acestuia fiind situata intre 1% si 10% din prima de asigurare.
Astfel, compania de asigurari locala nu preia niciun risc, dar castiga comisionul de fronting si cota de piata, deoarece prima de asigurare din contractul respectiv este reflectata in bliantul companiei.
Azomures a inregistrat in primele trei luni venituri de 33,2 mil. euro, in scadere cu 45% fata de perioada similara din 2005. Producatorul de ingrasaminte este unul dintre clientii mari pentru care se lupta companiile de asigurare, alaturi de Alro, Sidex, Tarom sau alte obiective. Azomures este listata la Categoria I a BVB, capitalizarea companiei fiind de aproape 32 mil. euro la un pret de 0,212 lei/actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 11 mai 2006.
' -
Industria creste cu 4,5% in trei luni
Curierul National
___
Productia industriala a crescut in primele trei luni ale acestui an cu 4,5% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce industria prelucratoare a crescut cu 4,3% in aceeasi perioada.
Doar in luna martie a acestui an activitatea din ramura industriala a cunoscut o crestere de 4,3% fata de aceeasi luna din 2005.
Mai mult, cifra de afaceri inregistrata de companiile care activeaza in industrie a inregistrat in primele trei luni o majorare in termeni reali de 6% fata de aceeasi perioada din 2005.
In luna martie 2006, comparativ cu martie 2005, cifra de afaceri totala a crescut cu 0,6%.
Sursa: Curierul National, 11 mai 2006. -
Salariatii si pensionarii CEC isi vor imparti 5% din capitalul social al bancii
Cronica Romana
___
Comisia de Privatizare din Camera Deputatilor a aprobat Ordonanta de Urgenta privind unele masuri pentru continuare procesului de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). Potrivit formei aprobate de Comisie, vanzare unui pachet de 5% din capitalul social al CEC, in mod direct, in termen de doi ani de la vanzarea pachetului majoritar, catre salariati si pensionarii cu ultimul loc de munca la CEC, se va face la un pret care va fi cel putin egal cu pretul de vanzare a actiunilor din pachetul majoritar detinut de Stat la CEC, plata facandu-se integral la vanzare.
Potrivit strategiei de privatizare a CEC, 69,9% din capitalul social se va scoate la privatizare, 5% se va putea vinde salariatilor si pensionarilor cu ultimul loc de munca la CEC, iar diferenta de 25,1% din actiuni se va lista la bursa, ulterior momentului privatizarii, in funtie de evolutia bancii, a explicat secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Claudiu Doltu.
Alte amendamente aduse la textul initial al documentului vizeaza componenta Comisiei de Privatizare, acordarea unei indemnizatii lunare membrilor Comisiei de Privatizare, precum si garantarea depozitelor persoanelor fizice prin Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, incepand cu data transferului dreptului de proprietate asupra pachetului majoritar de actiuni CEC catre noii actionari. Comisia Europeana a solicitat eliminarea garantarii depozitelor CEC de catre Stat, incepand cu 30 septembrie 2005, a explicat Doltu in cadrul discutiilor. De asemenea, secretarul de stat a spus ca intre obiectiile ofertantilor se numara situatia patrimoniului CEC.
Acestia nu doresc sa achizitioneze Palatul CEC din Capitala, care presupune cheltuieli foarte mari de intretinere si nu poate fi adaptat la necesitatile unei banci moderne, fiind declarat monument istoric.
Prezent la discutii, presedintele CEC, Eugen Radulescu, a explicat ca prestarea serviciului de plata a pensiilor este una din cele mai putine atractive afaceri din portofoliul CEC, impreuna cu plata amenzilor.
Oficialul MFP a spus ca acest serviciu va fi continuat de noii actionari, in acest sens existand puncte de vedere formulate atat de Guvern, cat si de Autoritatea Europeana de Concurenta.
Potrivit unei estimari Colliers Real Estate, bunurile imobile ale CEC ar putea ajunge la valoarea de 160 de milioane de euro, dar analistii din piata au indicat o valoare de pana la un miliard de euro pentru CEC. â??Pe masura ce se apropie momentul integrarii, interesul investitorilor cresteâ??, a mai spus secretarul de stat.
Acest lucru se datoreaza faptului ca, prin CEC, vor fi derulate fondurile structurale europene. Intre detaliile asupra carora exista semne de intrebare se numara faptul ca 35 dintre spatiile in care CEC functioneaza in Bucuresti sunt inchiriate de Primarie - Banci, la un pret recalculat periodic de Consiliul Municipal, in afara unui contract care sa reglementeze acest fapt.
Reexaminarea privatizarii Loteriei Si a Imprimeriei Nationale a fost amanata
Aflata, de asemenea, pe ordinea de zi a comisiei, reexaminarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului 202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a CN Loteria Romana SA si a CN Imprimeria Nationala SA, precum si pentru modificarea actelor normative care reglementeaza regimul acestora, a fost amanata pentru saptamana viitoare.
Aceasta decizie a fost luata pentru ca MFPsi Ministerul Justitiei sa poata formula opinii comune referitoare la document.
Sursa: Cronica Romana, 11 mai 2006.
10.05.2006
-
Fondurile de investitii au vandut 33% din Rolast
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Un pachet de aproape 33% din actiunile producatorului de piese din cauciuc Rolast Pitesti a fost transferat ieri la Bursa de Valori Bucuresti in cadrul unei tranzactii in valoare de 6,8 milioane de lei (apropape 2 mil. euro). Conform informatiilor din piata vanzatorii au fost cele trei fonduri de investitii care controleaza in prezent peste 70% din actiunile companiei si care cautau de mai mult timp un cumparator.
Cumparatorul din tranzactiile de ieri va trebui sa lanseze o oferta publica de preluare daca va mai dori sa cumpere actiuni Rolast, Investitorii de pe Bursa avand obligatia sa lanseze o oferta publica atunci cand depasesc pragul de 33%.
'Am vandut o parte din actiunile tranzactionate ieri. Este posibil sa mai vindem daca primim o oferta buna in acest sens', a declarat Horia Manda, senior vice-president al Fondului de Investitii Romano-American, care controla inainte de aceasta tranzactie un pachet de circa 22% din actiunile companiei. Ion Florescu, presedintele grupului Capital, din care fac parte fondurile Romanian Investment Fund si Romanian Reconstruction Ltd. nu a dorit sa faca nici un comentariu in privinta tranzactiei de ieri.
Romanian Investment Fund detine circa 34% din actiunile Rolast in timp ce In urma cu cativa ani pe piata au circulat informatii conform carora Continental si Dunlop, doi mai jucatori de pe piata produselor din cauciuc ar fi interesati de preluarea fabricii de la Pitesti, dar cele trei fonduri de investitii si-au mentinut pozitia de actionari.
Rolast nu a mers pe profit in ultimii ani, motiv pentru care managementul companiei a fost schimbat in mai multe randuri, iar actiunile au avut printre cele mai slabe evolutii de la Bursa de Valori. Rolast a inregistrat anul trecut o pierdere de 11,8 milioane de euro (3,4 mil. euro) de aproape trei ori mai mare decat cea din perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a companiei a scazut in aceasta perioada cu aproape 30% pana la 17,5 milioane de euro.
Tranzactiile de ieri s-au realizat la 0,0675 lei/actiune, la acest pret, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 6 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 mai 2006.
'
Pagina