02.10.2003
-
Privatizare paguboasa la IMGB
Jurnalul National
___
Privatizarea societatii comerciale IMGB SA Bucuresti este o actiune nereusita, neperformanta si insumeaza prejudicii de 1.101,3 miliarde de lei inregistrate in perioada 1998-2001. Concluzia apartine Curtii de Conturi, care a trimis Parlamentului un raport in urma verificarii privatizarii facute de fostul FPS, actualmente APAPS.
NEGOCIERI.
Privatizarea IMGB s-a finalizat in decembrie 1997, cand actiunile statului au fost preluate de firma norvegiana Kvaerner ASA. Curtea de Conturi reproseaza ca procesul de privatizare nu a fost suficient de transparent. Oferta definitiva ca „ferma si irevocabila” a societatii norvegiene castigatoare este modificata prin negocieri ulterioare in detrimentul procedurii de vanzare aprobate de CA al FPS. Astfel, cu incalcarea legii, sunt introduse in contractul de vanzare clauze prin care FPS se implica direct in „rezolvarea datoriilor” vechi ale societatii. „In mod socant, pretul de cumparare a actiunilor convenit initial la 25 de milioane de dolari scade abrupt la 1,25 milioane de dolari.” Astfel, pretul de cumparare a pachetului scade mai intai cu 60% prin „renuntarea la returnarea cu titlu gratuit” a acestei sume catre IMGB.
DATORII.
Apoi, pretul se diminueaza cu inca 8,75 milioane USD, in vederea acoperirii datoriilor IMGB catre bugetele publice si unele regii autonome. Urmeaza facilitati de inca 0,75 milioane USD, apoi 35 de miliarde de lei debite catre Electrica si 20,8 miliarde de lei anularea nelegala a unor datorii catre BCR.Tot in negocierile ulterioare se elimina si angajamentele norvegienilor cu privire la obiective de protectie a mediului in suma de 5,7 milioane USD.
Sursa: Jurnalul National, 2 octombrie 2003. -
Primaria Targu Mures emite, din nou, obligatiuni
Curierul National
___
Primarul Targu Muresului, dr. Dorin Florea, a informat presa ca municipalitatea se pregateste sa emita, din nou, obligatiuni prin BCR, in valoare de 50 de miliarde de lei. Obligatiunile municipale vor fi emise in doua runde, in decembrie si in primavara anului viitor, cu dobanzi mai avantajoase decat la banci, asa cum s-a procedat si la emisiunea anterioara cand, reamintim, obligatiunile s-au epuizat in timp record - sase ore -, in avantajul cetatenilor si al emitentului.
Cu sumele obtinute din vanzarea de obligatiuni, primaria va acoperi cheltuieli cu lucrari edilitar-gospodaresti angajate pe parcursul acestui an. Dorin Florea a precizat ca se apeleaza la aceasta forma de strangere de fonduri, intrucat unii consilieri municipali se opun, in continuare, aplicarii propriei lor hotarari de consiliu privind vanzarea de spatii comerciale. In bugetul municipiului, pe 2003, erau prevazute venituri de 60 de miliarde de lei din vanzari de spatii comerciale, dar suma nu a fost realizata.
Sursa: Curierul National, 2 octombrie 2003.
01.10.2003
-
Interagro a renuntat la actiunile Astra
ZF RO - FONDURI MUTUALE ASP
___
Un pachet de actiuni ale Rafinariei Astra Ploiesti in valoare de peste 11 miliarde de lei (16.446.000 actiuni la pretul de 720 lei/actiune) a fost transferat ieri in cadrul unei tranzactii speciale la Bursa de Valori Bucuresti. Actiunile reprezinta 1,74% din capitalul rafinariei, iar surse din piata de capital afirma ca este ultimul pachet de actiuni pe care compania Interagro in detinea in cadrul companiei.
Interagro urmeaza insa sa intre in posesia unui pachet de actiuni cu o valoare nominala totala de 187 miliarde de lei in cadrul unei majorari de capital prin aport in natura. Din acestea, 87 miliarde de lei reprezinta obligatia asumata in cadrul contractului de privatizare incheiat in 1997. Cota mica detinuta de Interagro in capitalul rafinariei da dreptul celorlalti actionari sa subscrie, in conformitate cu dreptul de preemtiune, actiuni care insumeaza o valoare extrem de ridicata: 10.600 (peste 300 milioane de dolari). Este insa putin probabil ca actionarii sa subscrie sume importante, intrucat pretul de piata al actiunilor, 600 lei/actiune, este mai mic decat valoarea nominala de 1.000 de lei, la care pot fi cumparate actiunilor in cadrul majorarii de capital.
Cel mai imporant actionar al rafinariei este Asirom, cu 35% din actiuni, cel mai important actionar al companiei de asigurari este chiar Interagro. O companie inregistrata in Insulele Virgine Britanice, Kreyton Ltd., a cumparat la inceputul anului putin peste o treime din actiunile companiei, cele mai multe fiind vandute de Interagro. Fondul de investitii Broadhurst detine alte 21% din actiuni.
Rafinaria Astra a incheiat prima jumatate a acestui an cu o pierdere de 101 miliarde de lei, de 16 ori mai mare decat pierdere din prima jumatate a anului trecut. Cifra de afaceri a urcat de la 723 miliarde de lei la 2.088 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 octombrie 2003. -
Automotoare Siemens asamblate la Astra
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Societatea Astra Vagoane Calatori Arad va incepe asamblarea automotoarelor Siemens, similare celor care circula de la inceputul acestui an in reteaua feroviara. Fabricarea automotoarelor are la baza un contract semnat intre Siemens Transportation System Group si CFR Calatori, la mijlocul anului 2001.Contractul, in valoare de 320 de milioane de euro, prevede importul a 57 de automotoare complete tip 'Desiro' din Germania, din productia curenta a firmei Siemens, si asamblarea a 63 de automotoare la Astra Vagoane Calatori Arad. 'Pana in 2007, vor fi puse in circulatie in Romania 120 de astfel de automotoare, iar colaborarea cu Siemens va fi dezvoltata pentru a extinde productia si pentru piata externa. Nu ne vom limita doar la aceste automotoare, ci vom dezvolta proiecte si pentru garnituri electrice pentru care motoarele sa fie aduse din Germania, iar restul ansamblarilor sa fie realizate la Arad', a declarat ministrul Miron Mitrea, prezent la inaugurare. Automotorul produs de Siemens, care va fi ansamblat si la Arad, costa aproximativ 2,7 milioane de euro. Trenul are in componenta doua vagoane si o locomotiva, iar capacitatea de transport este de 123 de locuri pe scaune si 90 de locuri in picioare. Viteza maxima care poate fi atinsa este de 120 km/h, la un consum de trei ori mai mic decat al unei locomotive clasice.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 octombrie 2003.' -
Comisia de privatizare a Petrom are nevoie de inca trei zile pentru analizarea ofertelor
Curierul National SNP
___
Anuntarea listei cu firmele precalificate pentru privatizarea Petrom s-a amanat cu trei zile, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului (MEC), primit, ieri, la redactie. „Tinand cont de timpul necesar pentru analizarea expresiilor de interes privind participarea la procesul de precalificare a investitorilor candidati la privatizarea S.N.P. Petrom, inclusiv realizarea tuturor clarificarilor necesare, comisia de negociere anunta ca pentru o analiza cat mai completa se impune o extindere cu trei zile a termenului limita initial de anuntare a listei firmelor precalificate. Decizia finala privind firmele precalificate va fi facuta publica vineri, 3 octombrie 2003”, se mai arata in comunicat.
Ieri, MEC ar fi trebuit sa prezinte lista scurta a investitorilor interesati de privatizarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom. Conform anuntului de privatizare, “Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei si Comertului trebuie sa verifice indeplinirea cerintelor de catre investitori si sa comunice deciziile tuturor societatilor care au depus scrisori de interes, pana la 30 septembrie.
Ofertantii care respecta conditiile impuse de comisia de privatizare vor depune ofertele finale pana la data de 31 ianuarie 2004, incheierea procesului de privatizare avand ca termen sfarsitul lunii martie a anului viitor”, se arata in anuntul de privatizare a SNP.
Companiile sau consortiile interesate de preluarea Petrom sunt obligate sa fi obtinut, in ultimii trei ani, venituri anuale din sectorul de petrol si gaze de cel putin un miliard de dolari, respectiv 1,3 miliarde de dolari.
Investitorii precalificati vor fi invitati sa cumpere dosarul de prezentare, care va include instructiuni cu privire la procesul de analiza-diagnostic, la documentele cerute pentru participarea la procesul de selectie si la regulile de selectie.
MEC a primit 15 scrisori de interes pentru privatizarea Petrom din partea unor companii sau consortii internationale.
Cele 15 scrisori au fost depuse de OMV Austria, ENI Italia, MOL Ungaria, consortiul format din firmele TNK - Rusia, BP - Marea Britanie, PKN Orlen - Polonia, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Conoco Phillips-Marea Britanie, Occidental Oil & Gas Holding Corporation Statele Unite ale Americii, consortiul format din firmele Halliburton SUA, Regal Petroleum Plc si Tender Romania, Alon Inc.-SUA, Glencore - Anglia, Pheonix Oil Ltd. - Cipru, Kanoooz Al Watan Oil Arabia Saudita si Grup Sicomiga Singleman ONG Agigea.
Titlurile SNP, in scadere cu 10 lei
Ieri, actiunile Petrom au scazut la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), variind intre 1.370 de lei si 1.390 de lei, in conditiile in care, vineri, acestea erau cotate la 1.390-1.400 de lei. La finalul sedintei de tranzactionare, s-a cumparat un pachet de aproape 15 milioane de actiuni, ceea ce a redus din deprecierea actiunilor. Cu o jumatate de ora inainte de inchiderea sedintei de ieri, erau tranzactionate circa un milion de actiuni, scaderea fiind de 20 de lei. La finalul sedintei, volumul total al tranzactiilor a ajuns la 15.998.500 de actiuni, iar pretul s-a imbunatatit cu 10 lei pe titlu. Unii brokeri au declarat ca ar fi vorba de “ordine ascunse de cumparare”.
Luni, titlurile Petrom au fost suspendate de la tranzactionare. Aceasta decizie a fost luata ca urmare a remiterii unui comunicat de catre MEC adresat conducerii Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Ministerul arata ca, in ciuda unor speculatii, majorarea de capital care se va face la Petrom dupa vanzarea pachetului de 33 la suta din actiuni, cade numai sub incidenta legii 137 de accelerare a privatizarii. Acest lucru inseamna ca “majorarea de capital se va decide de catre adunarea generala a actionarilor, ceea ce va asigura fiecarui actionar posibilitatea sa participe la adunare si sa voteze avand in vedere interesele Petrom”.
SNP Petrom a obtinut, in perioada ianuarie-mai, o cifra de afaceri de 28.190 miliarde lei si un profit brut de 921,7 miliarde de lei. Compania estimeaza ca va obtine in acest an un profit brut de 2.569 de miliarde de lei, valoare redusa cu 777 miliarde lei comparativ cu nivelul inregistrat la sfarsitul anului trecut - 3.346 miliarde de lei.
Cifra de afaceri a companiei ar urma sa creasca, in schimb, de la 72.721 miliarde de lei in 2002 la 79.485 miliarde de lei, pentru perioada ianuarie-decembrie 2003.
Aliante pentru participarea la privatizare
Compania poloneza PKN intentioneaza sa formeze un consortiu cu societatea ungara MOL pentru cumpararea Petrom, informeaza Datamonitor. PKN a inaintat spre aprobare autoritatilor poloneze un plan de fuziune cu MOL. Acceptarea acestuia va avea un impact semnificativ asupra privatizarii PKN. Conducerea PKN a declarat ca MOL ar fi partenerul ideal, date fiind asemanarile dintre cele doua companii. Astfel, ambele sunt in acelasi stadiu de dezvoltare si trebuie sa ia decizii similare de restructurare in vederea integrarii in Uniunea Europeana. Oficialii PKN au mai afirmat ca fuziunea va permite lansarea unei oferte comune pentru privatizarea a doua dintre cele mai mari companii din regiune: Petrom si Unipetrol din Cehia. PKN nu poate cumpara singur o companie atat de mare ca Petrom, mai noteaza Datamonitor. Este normal sa vrea sa formeze un consortiu cu o societate precum MOL. Pe langa planurile de consolidare a pozitiei sale in regiune, PKN si-a exprimat interesul in restructurarea industriei chimice si a sectorului serviciilor pentru industria petroliera din Polonia, intentionand sa preia intre 15 si 19 la suta din compania Naftobazy. Singura achizitie externa a PKN a fost facuta la inceputul acestui an. La vremea respectiva, compania poloneza a cumparat 500 de statii in Germania, de la British Petroleum.
MOL a cumparat, deja, alte companii importante din regiune, cum ar fi 70 la suta din Slovnaft-Slovacia si 25 la suta din INA-Croatia. Societatea are 1.200 de statii in noua tari, rafinarii in Ungaria, Slovacia si Croatia, precum si unitati pentru industria chimica. PKN a mai “curtat” si compania austriaca OMV, care a facut mai multe achizitii in ultima vreme.
Dan Ioan Popescu s-a intalnit cu ministrul pentru comert exterior din Franta
Ieri, Dan Ioan Popescu s-a intalnit cu Francois Loos, ministrul delegat pentru comert exterior din Franta. Loos a fost insotit de o delegatie de oameni de afaceri, printre care s-au aflat oficiali ai companiilor Eurocopter, Michelin, EADS, Lafarge, Saint Gobain, Societe Nationale de Roulements.
Printre domeniile in care s-ar dori atragerea de investitii franceze sunt constructii de masini, aeronautica, modernizari de capacitati de productie a energiei electrice, amenajarea de capacitati de inmagazinare subterana a gazelor naturale, comunicatii si tehnologia informatiei, echipamente de transport. In plus, s-a discutat posibilitatea ca firmele franceze sa participe la privatizarea societatilor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale.
De altfel, oficialii MEC sperau ca societatea franceza TotalfinaElf sa participe la privatizarea Petrom, iar EdF sa preia una dintre societatile de distributie a energiei electrice.
Sindicatele vor 10 la suta din SNP
Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatului Liber si Independent 'Petrom' (FSLI), a declarat, ieri, ca e interesat mai mult de pachetul de 10 la suta din actiunile companiei ce revin angajatilor, si mai putin de investitori. 'S-a spus despre mine ca as simpatiza cu LukOil. Nu este adevarat. Nu simpatizez cu nici un investitor, deoarece aceasta problema nu ne intereseaza pe noi. Noi ne batem pentru cele 10 la suta din actiuni. Problema e ca avem nevoie de o gramada de bani, de cateva mii de miliarde de lei, pentru a intra in posesia celor 10 la suta din actiuni', a precizat Liviu Luca. Referitor la modalitatea de intrare in posesia pachetului de actiuni, liderul sindical a fost destul de vag in declaratii. Desi privatizarea Petrom a intrat pe ultima suta de metri, Liviu Luca spune ca nu stie cum va face FSLI rost de bani. 'E o mare diferenta intre ceea ce vreau eu si ceea ce se poate face. Nu stim, inca, daca vom face un credit bancar sau o conventie cu conducerea companiei, ca intre vanzator si cumparator', a afirmat liderul sindical. Liviu Luca si Achille Dutu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Chimie si Petrochimie, au semnat, ieri, un protocol, prin care cele doua parti au convenit sa deruleze in comun programe de educare, formare si perfectionare in domeniul sindical. Intelegerea e valabila doi ani de zile, perioada in care cele doua federatii au hotarat sa-si acorde sprijin in rezolvarea problemelor sociale, economice si profesionale si, totodata, finantarile externe sa mearga catre programele comune.
Sursa: Curierul National, 1 octombrie 2003.'
30.09.2003
-
APAPS mai are 16 societati din PSAL I
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIDG
___
Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) a anuntat ieri ca din totalul celor 62 de societati care ar fi trebuit privatizate in cadrul programului PSAL I, mai are in portofoliu 16. 'Prin semnarea contractelor de vanzare-cumparare de actiuni pentru Tractorul, Roman si Aro, numarul societatilor privatizate in cadrul programului PSAL I a ajuns la 46', spune Autoritatea. Din societatile ramase, pentru doua - Griro Bucuresti si Siderurgica Hunedoara - se desfasoara negocieri cu investitorii interesati de preluarea pachetului majoritar de actiuni detinut de stat, in timp ce la Celhart Donaris a fost inregistrata o oferta in data de 26 septembrie. Astfel, din totalul capitalului social detinut de APAPS la societatile din PSAL I, mai ramane de privatizat aproximativ 5%. „Prin privatizarea acestor societati foarte mari, Aro, Roman si Tractorul, cu un capital social total de aproximativ 4.000 de miliarde de lei, se poate spune ca am intrat in linie dreapta in finalizarea programului PSAL I. Acest lucru are o importanta deosebita, atat in ceea ce priveste procesul de privatizare din Romania, cat si semnalele pe care tara noastra le da in relatia cu organismele internationale si in indeplinirea conditionalitatilor asumate fata de acestea', a spus Ovidiu Musetescu, ministrul privatizarii. Acordul pentru programul PSAL I a fost semnat intre Guvernul Romaniei si Banca Mondiala in anul 1999, dar programul a demarat efectiv abia in vara anului 2001, o data cu privatizarea Sidex. Programul PSAL I (Private Structure Adjustment Loan - Programul pentru ajustarea structurala a sectorului privat) a fost convenit de autoritatile romane cu Banca Mondiala, in 1999, si prevedea initial privatizarea a 64 de societati comerciale, prin intermediul unor banci de investitii sau a unor agentii de privatizare.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 septembrie 2003.' -
Firma care a cumparat ARO - gradul 5 de risc, adica maximu
Romania libera
___
Strangeri de mana si bucurie mare la privatizarea ARO. Dar si promisiuni ca s-a terminat cu pierderile. Avand oarecari indoieli privind bonitatea investitorului 'american' (care a platit doar 150.000 de dolari pe ARO), am facut cateva verificari de rutina la Directia de Corporatii Florida (SUA). Asadar, firma care a preluat ARO se numeste 'Cross Lander USA, Inc'. Data inregistrarii ei este 19 septembrie 2003, adica cu numai o saptamana inainte de a bate palma cu APAPS. 'Cross Lander USA, Inc' provine din firma 'Lacaro Auto Distributors, Inc', cu sediul in 3575 NW 82 ND Avenue-Miami Fl 33122. Patron: John A. Perez, a carui adresa de domiciliu este tot '3575 NW 82 ND...'
Am mers in continuare pe firul 'Lacaro' si iata ce-am aflat de la prestigioasa 'D&B': se incadreaza la categoria 5 de risc (maximum pe aceasta scara fiind '5'). Salariati: unul (patronul) - cum ar veni, Perez este propriul lui presedinte-director general. Capital: ZERO.
Investitorul Perez nici nu-si pusese semnatura langa Musetescu si tot in 19 septembrie 2003, cand a metamorfozat 'Lacaro' in 'Cross Lander USA, Inc', a lansat un comunicat de presa prin care anunta preluarea fabricii ARO, desi tranzactia s-a incheiat abia pe 26 septembrie 2003.
Musetescu ne-a vorbit despre asamblare de masini pentru piata americana, care vor fi vandute 'sub brandul Cross Lander'. Ei, aici este smecheria. 'Cross Lander USA, Inc' a lui Perez, infiintata cu o saptamana inainte de privatizare, n-are nici o legatura cu 'Cross Lander', care, intr-adevar, este o firma mare, 'investitorul' de la ARO folosind numele acesteia ca sa impresioneze.
Acelasi Perez, prin firma 'EEI' ('East European Import, Inc'), a mai pacalit o sumedenie de dealeri, carora le-a oferit caroserii de la ARO prin anii '95-'96. De altfel, de trei ani, de cand are contracte de exclusivitate pentru ARO, n-a vandut nici o caroserie in SUA.
Daca ar fi facut un contract bun, am fi felicitat APAPS, dar se pare ca va avea mari probleme si cu cei 1.500 de salariati (din 2.200) care vor fi concediati in zilele urmatoare. Daca Perez ar plati salariile restante, ar insemna sa vina de acasa cu 500.000 de dolari. De unde, daca abia a strans 150.000 pentru APAPS, iar cel mai mare credit pe care l-a obtinut 'Lacaro' de la o banca a fost de 5.000 de dolari?
Sursa: Romania Libera, 30 septembrie 2003.' -
Strategia de vanzare a Petrom blocheaza tranzactionarea actiunilor la bursa
Curierul National SNP
___
Astazi, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) va intocmi lista scurta a investitorilor interesati de privatizarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom. Conform anuntului de privatizare, “Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei si Comertului trebuie sa verifice indeplinirea cerintelor de catre investitori si sa comunice deciziile tuturor societatilor care au depus scrisori de interes, pana la 30 septembrie.
Ofertantii care respecta conditiile impuse de comisia de privatizare vor depune ofertele finale pana la data de 31 ianuarie 2004, incheierea procesului de privatizare avand ca termen sfarsitul lunii martie a anului viitor”, se arata in anuntul de privatizare a SNP.
Companiile sau consortiile interesate de preluarea Petrom sunt obligate sa fi obtinut, in ultimii trei ani, venituri anuale din sectorul de petrol si gaze de cel putin un miliard de dolari, respectiv 1,3 miliarde de dolari. Scrisoarea de interes trebuie sa fie semnata de reprezentanti autorizati ai investitorului strategic (iar in cazul unui consortiu, de reprezentanti autorizati ai fiecarui membru al consortiului). Toate scrisorile de interes, inclusiv documentele si informatiile insotitoare, trebuie prezentate de orice parte interesata, in limba engleza si romana, cu exceptia situatiilor financiare si/sau a rapoartelor anuale care pot fi prezentate numai in engleza, se mai arata in anunt.
Investitorii precalificati vor fi invitati sa cumpere dosarul de prezentare, care va include instructiuni cu privire la procesul de analiza diagnostica, la documentele cerute pentru participarea la procesul de selectie si la regulile de selectie.
Kanooz Al Watan Oil ar putea fi descalificata
MEC a primit 15 scrisori de interes pentru privatizarea Petrom din partea unor companii sau consortii internationale.
Cele 15 scrisori au fost depuse de OMV Austria, ENI Italia, MOL Ungaria, consortiul format din firmele TNK - Rusia BP - Marea Britanie, PKN Orlen - Polonia, Gazprom - Rusia, Hellenic Petroleum - Grecia, Conoco Phillips - Marea Britanie, Occidental Oil & Gas Holding Corporation Statele Unite ale Americii, consortiul format din firmele Halliburton SUA, Regal Petroleum Plc si Tender Romania, Alon Inc. - SUA, Glencore - Anglia, Pheonix Oil Ltd. - Cipru, Kanooz Al Watan Oil Arabia Saudita si Grup Sicomiga Singleman ONG Agigea.
Ultimele companii au atras atentia autoritatilor. Sicomiga este o organizatie non-guvernamentala, condusa de Ioan Raducan Sinculet, care sustine ca are 2,5 miliarde de euro destinati cumpararii imediate a 21 la suta din actiunile Petrom. Societatea propusese MEC chiar si un pret de 53.000 de lei per actiune, iar ministrul Economiei afirma, cand a anuntat numele companiilor care au depus scrisori de intentie, ca cei de la Sicomiga au fost “cei mai agresivi, trambitand peste tot ca vor sa cumpere 21 la suta din Petrom”.
Despre Kanooz Al Watan Oil, Dan Ioan Popescu a afirmat ca se va analiza descalificarea acesteia, din cauza ca nu a depus informatiile necesare, conform anuntului de privatizare. Despre societate se stie doar ca este inregistrata in Arabia Saudita.
Phoenix Oil, inregistrata in Cipru, nu are, de asemenea, un site propriu pe internet. Despre aceasta companie au aparut diverse speculatii, conform carora ar fi doar un paravan pentru participarea altei firme la privatizarea Petrom.
Titluri oprite pe BVB
Ieri, titlurile Petrom au fost suspendate de la tranzactionare. Aceasta decizie a fost luata ca urmare a remiterii unui comunicat de catre MEC, adresat conducerii Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Ministerul arata ca, in ciuda unor speculatii, majorarea de capital care se va face la Petrom dupa vanzarea pachetului de 33 la suta din actiuni, cade numai sub incidenta legii 137, de accelerare a privatizarii. Acest lucru inseamna ca “majorarea de capital se va decide de catre adunarea generala a actionarilor, ceea ce va asigura fiecarui actionar posibilitatea sa participe la adunare si sa voteze, avand in vedere interesele Petrom”. Cum acest comunicat a fost remis bursei dupa inchiderea sedintei de tranzactionare de vineri, conform regulamentelor in vigoare, actiunile SNP a trebuit sa fie suspendate la inceperea sedintei de ieri, a afirmat Stere Farmache, directorul BVB. El a adaugat ca titlurile Petrom vor fi tranzactionate din nou incepand de astazi.
Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) Petrom ne-a declarat ca i s-ar parea normal ca, in cazul majorarii de capital, sa intervina reglementarile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). “Eu nu am putut sa cumpar actiuni fara acordul CNVM. Mi se pare normal, ca, in cazul majorarii de capital, sa functioneze reglementarile CNVM, daca nu intervine alta lege. Altfel, se nationalizeaza dreptul de preemtiune, iar majorarea de capital nu poate fi facuta decat cu justa despagubire”.
Saptamana trecuta, actiunile Petrom au avut mare cautare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Daca in sedinta de miercuri s-a tranzactionat un milion de actiuni, la pretul mediu de 1.399 de lei, in sedinta de joi volumul de actiuni a fost de peste 15 milioane de actiuni la un pret mediu de 1.400 de lei bucata.
Ca si in cazurile anterioare, cand au mai fost efectuate tranzactii mari cu titlurile companiei, surse apropiate pietei de capital sustin ca exista posibilitatea ca oficiali ai sindicatelor din Petrom sa fie la originea ordinelor de cumparare.
In luna iunie, a existat speculatia ca sindicalistii ar fi vandut titluri Petrom, pe care, apoi, le-ar fi cumparat banca Romexterra, care are printre actionari Federatia Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) Petrom, cu o pondere de 21,43 la suta. Romexterra si Liviu Luca, presedintele FSLI au negat aceste speculatii.
In iulie, s-a cumparat un pachet de sase milioane de actiuni, dar cea mai importanta operatiune a vizat 16 milioane de titluri SNP. Pentru Petrom au fost inregistrate 670 de tranzactii, cu un volum de 52 de milioane de actiuni care si-au schimbat proprietarul. Valoarea operatiunilor a totalizat 70,7 miliarde de lei. Analistii pietei de capital credeau ca exista si posibilitatea ca in spatele tranzactiei sa se afle fie un fond de investitii interesat de domeniul petrolier, fie un investitor puternic. SNP Petrom a obtinut, in perioada ianuarie-mai, o cifra de afaceri de 28.190 miliarde de lei si un profit brut de 921,7 de miliarde de lei. Compania estimeaza ca va obtine in acest an un profit brut de 2.569 de miliarde de lei, valoare redusa cu 777 de miliarde de lei comparativ cu nivelul inregistrat la sfarsitul anului trecut - 3.346 de miliarde lei.
Cifra de afaceri a companiei ar urma sa creasca, in schimb, de la 72.721 de miliarde lei in 2002 la 79.485 de miliarde lei, pentru perioada ianuarie-decembrie 2003.
Sursa: Curierul National, 30 septembrie 2003.
29.09.2003
-
O noua etapa in privatizarea Petrom: disputa minoritari - Ministerul Economiei
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Intre depunerea scrisorilor de intentie si intocmirea listei scurte cu companiile care vor avea dreptul sa depuna oferte, privatizarea Petrom a intrat in ultimile zile intr-o 'etapa' initial neprevazuta: cea a disputelor dintre actionarii minoritari ai societatii si cel majoritar - Ministerul Economiei. Deocamdata indirecta, purtata prin declaratii si comunicate de presa, disputa dintre cele doua parti ar putea capata amploare odata cu apropierea momentului majorarii de capital ce va fi initiata dupa ce statul va vinde 33,34% din actiuni catre un investitor strategic.
Majorarea, care va aduce investitorul strategic la o participatie de peste 50%, are doua necunoscute principale: pretul la care va avea loc si daca actionarii minoritari vor avea drept de subscriere. In jurul acestor necunoscute se desfasoara in prezent schimburile de replici dintre reprezentantii minoritarilor, care detin 7% din actiunile Petrom si Ministerul Economiei, care detine 93%.
Iar primele raspunsuri ale ministerului nu lasa prea multe sperante minoritarilor.
Tonul disputei a fost dat saptamana trecuta de Cristian Siminel Andrei, directorul fondului american de investitii Broadhurst, care detine 1% din actiunile Petrom. Andrei a solicitat respectarea legislatiei pietei de capital, adica acordarea dreptului de preemtiune la majorare fiecarui actionar Petrom si vanzarea actiunilor noi la un pret cel putin egal cu activul net contabil al societatii, adica 1.823 de lei. 'Personalul Ministerului Economiei este depasit in ceea ce priveste valorile mobiliare, transparenta si corectitudinea in procesul de privatizare. Au luat un portofoliu de la APAPS, care invatase intre timp ce inseamna piata de capital', a declarat Andrei.
Andrei a fost sustinut si de presedintele Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Gabriela Anghelache, care a subliniat ca, in acord cu legislatia in vigoare, operatiunea de majorare a capitalului unei societati deschise, chiar in cadrul unui contract de privatizare, nu poate fi efectuata fara a oferi celorlalti actionari dreptul de a-si conserva participatiile. 'Ministerele vin cu niste anunturi pe care, dupa ce le explicam legislatia pietei de capital, trebuie sa le retraga si astfel se denatureaza toata informatia transmisa investitorilor. Dreptul de preferinta va fi acordat in mod obligatoriu', a spus Anghelache.
Confuzia si solicitarile minoritarilor au fost cauzate de anuntul de privatizare al Petrom, care nu contine mai multe date esentiale privind procesul de vanzare, printre care si cele aferente majorarii de capital.
In urma luarilor de pozitie din partea minoritarilor, Ministerul Economiei a raspuns vineri printr-un comunicat adresat Bursei de Valori, unde este listata Petrom. Comunicatul este insa confuz si nu raspunde decat indirect la principalele doua nelamuriri: dreptul de preemtiune si pretul.
'In contextul privatizarii Petrom, majorarea de capital social se va decide de catre Adunarea Generala a Actionarilor, ceea ce va asigura fiecarui actionar posibilitatea sa participe la adunare si sa voteze avand in vedere interesele companiei', se precizeaza in comunicat.
Nu se pomeneste nimic despre dreptul de preemtiune. Mai mult, Ministerul a precizat ca la privatizare 'se aplica exclusiv legea privind accelerarea privatizarii (Legea 137/2002), coroborata cu prevederile din legea societatilor comerciale (Legea 31/1990)'. Adica legile in baza carora pana in prezent au fost privatizate mai multe societati fara ca actionarii minoritari sa aiba drept de preemtiune.
Care este miza? Cateva sute mil. $
Problema pretului la care va avea loc majorarea de capital este una esentiala pentru privatizare. Daca majorarea are loc la un pret egal cu valoarea nominala - 1.000 de lei/actiune, investitorul care cumpara 33,34% din capital va avea nevoie de 350 - 400 milioane dolari pentru a deveni actionar majoritar. Daca pretul va fi egal cu valoarea contabila unitara, adica 1.823 de lei, lucrurile se complica: suma de bani necesara va fi de peste 700 de milioane de dolari.
Disputa dintre minoritari si Ministerul Economiei in cazul Petrom, foarte importanta pentru desfasurarea privatizarii, va fi arbitrata de CNVM.
'Consider ca CNVM se afla in fata primului examen important in conditiile noii legislatii a pietei de capital. Ni se spune ca mergem in directia Uniunii Europene si este cazul sa se si demonstreze acest lucru, indiferent de importanta privatizarii Petrom', a declarat Gratiela Iordache, directorul executiv al Asociatiei Actionarilor din Romania.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 septembrie 2003.' -
Reuters: Privatizarea si imbunatatirea ratingurilor stimuleaza obligatiunile Romaniei
Curierul National
___
Imbunatatirea ratingurilor de tara acordate Romaniei de agentia de evaluare financiara Standard and Poor's si recentele progrese in privatizare au stimulat obligatiunile romanesti, care au depasit performantele indicelui de referinta al pietei emergente de imprumut, potrivit Reuters.
De la inceputul lunii septembie, obligatiunile emise de Romania s-au incadrat pe o traiectorie ascendenta, dupa declinul inregistrat pe ansamblul anului.
Titlurile romanesti incluse in indicele global pentru euroobligatiunile emise de tarile emergente al bancii de investitii JP Morgan (Euro Emerging Bond Index Global - EEBIG) si-au sporit contributia la indicele respectiv cu 4,6%. Prin comparatie, EEBIG - care include euroobligatiuni emise de 18 state - a avansat cu doua procente.
Insa performantele sunt inferioare celor din perioada similara a anului trecut, contributia titlurilor romanesti diminuandu-se de la 14,9% la 9,5%.
'In ultima perioada au fost multe vesti bune despre Romania, cum ar fi revizuirea in sens pozitiv a calificativelor de tara acordate de S&P si informatii despre procesele de privatizare. In plus, obligatiunile romanesti sunt mai ieftine decat cele din Bulgaria', a aratat Christian Schiweck, administrator de fonduri la firma germana Deka.
Saptamana trecuta, agentia de evaluare financiara Standard & Poor's a anuntat modificarea in sens pozitiv, de la 'BB minus' la 'BB', a calificativului acordat Romaniei pentru datoria pe termen lung in valuta si de la 'BB' la 'BB plus' a ratingului pentru datoria pe termen lung in moneda nationala. Ambele calificative sunt insotite de perspectiva pozitiva, ceea ce poate sugera o noua interventie in sens pozitiv, in viitorul apropiat.
Calificativul 'BB' este cu doua nivele sub ratingul favorabil investitiilor. Un astfel de indicator ar spori interesul investitorilor straini pentru oportunitatile din Romania si ar reduce costurile aferente operatiunilor de imprumut.
Tot saptamana trecuta, autoritatile de la Bucuresti au primit 15 scrisori de intentie pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului (SNP) Petrom. Proiectul este prevazut sa fie incheiat in luna martie 2004, fiind perceput drept un test prin care guvernul va dovedi ca este dispus sa renunte la active nationale de importanta strategica.
'Cel mai important lucru in acest moment este faptul ca Romania isi continua reformele structurale', a aratat Peter Botoucharov, analist la sucursala Commerzbank din Londra.
Printre aceste proiecte se numara si valurile ample de disponibilizari din sectorul public. La inceputul lunii septembrie, autoritatile au anuntat ca din sistemul national de transport feroviar vor fi disponibilizati peste 16.000 de angajati. Guvernul s-a angajat sa renunte la 19.000 de salariati ai companiilor feroviare, pana la mijlocul lunii septembrie, in baza unui acord de 423 milioane de dolari semnat cu Fondul Monetar International (FMI).
In pofida acestor rezultate, Romania se situeaza in continuare in urma statelor est-europene candidate la aderare la Uniunea Europeana.
'Romania este singura tara din randul candidatelor la UE care nu a primit statutul de economie de piata functionala', a remarcat Botoucharov.
Emisiunea cu euroobligatiuni in valoare de 700 de milioane de euro cu scadenta in 2012 era tranzactionata la o dobanda de 6,2%, cu 2,21% peste indicatorul de referinta pentru titlurile guvernamentale din zona euro.
In acelasi timp, emisiunea de euroobligatiuni bulgare in valoare de 835,5 milioane de euro, cu scadenta in 2013, avea o dobanda de sase procente, cu 1,91% peste nivelul la care se imprumuta statele dezvoltate.
Autoritatile au finalizat numai 19 capitole din cele 30 impuse de negocierile de aderare la UE, comparativ cu cele 25 incheiate de guvernul bulgar. Analistii au avertizat ca ritmul lent al reformelor sugereaza investitorilor ca aderarea Romaniei la blocul european ar putea fi pusa sub semnul intrebarii.
'Exista riscul clar ca primul val de extindere de anul viitor sa aiba ca efect o oarecare oboseala din partea Uniunii. Ne putem astepta la o noua etapa de extindere in 2007 sau 2008, cu Bulgaria si Croatia, dar nu si la un al treilea val. Nu exista garantii cu privire la o noua largire', a aratat Michel Aubenas, administrator de fonduri la AXA Investment.
Insa pentru investitorii care au incredere in sansele Romaniei, achizitia obligatiunilor de tara reprezinta tranzactii valoroase.
'Romania este cu un an sau cu un an jumatate in urma Bulgariei. Pe termen lung, insa, performantele sale vor fi deosebite', a apreciat Schiweck.
Sursa: Curierul National, 29 septembrie 2003.'
Pagina