02.03.2010
-
SIF4 a vandut actiuni Erste de un milion de euro
___
SIF Muntenia (SIF4) a vandut joi, 25 februarie, un pachet de actiuni Erste (EBS), in valoare de 970.000 de euro, la Bursa de la Viena, cu o zi inainte ca grupul austriac sa anunte datele financiare preliminare aferente anului 2009, anticipand o corectie a titlurilor bancii. Valoarea la care SIF4 a instrainat pachetul a fost de 27,7 euro pe titlu, una foarte scumpa daca ne gandim la randamentul infim al dividendului anuntat de grupul bancar austriac la 0,65 pe actiune. 'Tranzactia a fost realizata joi, la Bursa din Viena, insa am primit mai greu confirmarea acesteia si din acest motiv am anuntat abia luni. Am vandut actiunile pentru ca ne asteptam ca rezultatele financiare sa fie slabe, cum au fost si la Raiffeisen', a declarat pentru Mediafax Mircea Constantin, membru in CA al Muntenia Invest, societatea care administreaza activele SIF4. Societatea de investitii financiare a vandut 35.000 de actiuni Erste, la un pret mediu de 27,7 euro. Erste a anuntat vineri o crestere cu 5% a profitului net dupa plata intereselor minoritare, la 903,4 mil. euro, desi profitul net inainte de plata intereselor minoritare s-a redus cu 6%, la 976,6 mil. euro. De altfel, conducerea Erste Group a anuntat ca va propune actionarilor distribuirea unui dividend de 0,65 euro pe titlu pentru exercitiul financiar de anul trecut, valoare similara cu cea repartizata in 2008. Valoarea activelor grupului austriac a ramas relativ constanta, la 201,7 mld. euro, dar costurile de risc s-au dublat. SIF4 a mai realizat specualtii pe titlurile Erste si in 2008. Dupa o speculatie reusita cu actiuni EBS pe piata de la Bucuresti in primavara anului 2008, in a doua parte a anului managementul societatii a incercat acelasi lucru si la Bursa din Viena. In iulie 2008 a cumparat actiuni Erste in valoare de 1,96 mil. euro la un pret de 36,4 euro/actiune pe care le-a revandut cateva zile mai tarziu la 40,5 euro/actiune pentru un profit de 200.000 de euro. Operatia a fost repetata la jumatatea lunii septembrie cu succes pentru un castig asemanator. Peste cateva saptamani SIF4 a achizitionat din nou actiuni EBS la preturi de 36,3 euro/actiune si 35,7 euro/actiune in care a ramas captiv. Sursa: Curierul National, 2 martie 2010. -
Depozitarul Central vrea sa devina Banca Brokerilor
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Conducerea Depozitarului Central vrea sa extinda gama de operatiuni pe care le ofera membrilor sai cu operatiuni specifice conturilor de numerar, dupa modelul Euroclear si al depozitarilor din Austria si Elvetia. Astfel, Depozitarul Central ar putea sa imprumute brokerii cu banii necesari decontarii tranzactiilor pe piata de capital, in schimbul garantarii acestora cu instrumente financiare din portofoliu. La randul lor, intermediarii ar avea posibilitatea sa isi plaseze banii pentru decontare in conturi deschise la Depozitar, primind, in schimb, o anumita dobanda procentuala. Desi mai are multi pasi de parcurs pana la finalizarea acestui proiect, conducerea Depozitarului este optimista ca va reusi sa definitiveze cadrul de reglementare, care va fi cuprins in Codul Depozitarului Central, pana la finele anului. 'Ideea este ca participantii Depozitarului (n.r. intermediarii) sa isi des-chida si conturi de cash la noi, asa cum au conturi de instrumente financiare (actiuni, obligatiuni, etc). Astfel, noi am putea sa vedem direct in sistemul nostru daca brokerul are banii necesari decontarii, nu ar trebui sa mai asteptam confirmarile de la toate bancile cu care lucreaza intermediarii', a explicat, pentru ziarul BURSA, Adriana Tanasoiu, directorul general al Depozitarului, adaugand: 'De asemenea, am putea sa oferim brokerilor imprumuturi de bani in scopul finalizarii decontarii, pe care acestia le-ar garanta cu actiunile sau obligatiunile pe care le detin in Depozitarul Central, pentru o perioada scurta, in general de o zi sau maxim cateva zile. Bineinteles, ca nu am lua in calcul instrumentele financiare la o valoare de 100%, ci le-am aplica un coeficient de risc, calculat in functie de tipul acestora. De asemenea, numai instrumentele financiare lichide ar putea fi eligibile pentru garantare, in conditiile care vor fi precizate in Codul Depozitarului Central'. In eventualitatea in care intermediarul debitor nu ar returna banii la timp, Depozitarul ar urma sa ii execute garantia, vanzandu-i actiunile sau obligatiunile obiect al garantiei. Institutia ar fi acoperita in eventualitatea in care piata ar lua-o in jos pe durata imprumutului pentru ca marcarea la piata s-ar face in fiecare zi, urmand a fi emise apeluri in marja, daca va fi necesar, ne-a mai spus Adriana Tanasoiu. 'Ce ar castiga Depozitarul? Ar creste eficienta si siguranta procesului de decontare a tranzactiilor, avand in vedere ca Depozitarul Central ar avea acces direct sa verifice atat instrumentele financiare, cat si numerarul necesar decontarii tranzactiilor. Principalii beneficiari ai acestui serviciu ar fi, insa, participantii, care ar avea parte de un sistem integrat si de comisioane competitive. In plus, daca si-ar lasa banii de decontare la noi, de exemplu pentru decontarea zilei urmatoare, am putea sa le platim o mica dobanda; a nu se intelege ca este vorba de depozite, ci pur si simplu de bonificarea sumelor res-pective. Toate operatiunile vor fi transparente, incluse in Codul Depozitarului. Am putea functiona ca o banca a brokerilor pentru decontare', a mai precizat Adriana Tanasoiu. Pentru a finanta acest proiect, Depozitarul are nevoie de bani, care ar putea proveni din mai multe surse. Conducerea institutiei are in plan cateva posibilitati ca sa faca rost de suma necesara, desi nu a dorit sa mentioneze, la acest moment, care este valoarea ei aproximativa: 'Am putea fie sa folosim resursele proprii, fie sa incercam sa atragem resurse suplimentare prin intermediul unui credit bancar. Am putea sa facem si o majorare de capital, dar, deocamdata, nu am luat nicio decizie pentru ca trebuie sa finalizam mai intai, regulile in baza carora vom oferi aceste servicii', a precizat directorul general al institutiei. Oricat de inovatoare ar putea parea pentru piata de capital autohtona ideea transformarii Depozitarului Central in 'banca a brokerilor', conducerea institutiei a primit deja semnale pozitive din partea celor doua autoritati de reglementare, Banca Centrala si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Adriana Tanasoiu ne-a spus: 'Analizam posibilitatea sa facem aceste operatiuni fara sa ne transformam, practic, in banca si consideram ca am putea sa le facem atata timp cat am avea reguli clare, aprobate atat de BNR cat si de CNVM. As dori sa fac precizarea ca Depozitarul Central isi propune sa gestioneze conturile de numerar ale participantilor numai in legatura cu activitatea de decontare a tranzactiilor acestora. Intentionam sa incepem sa scriem aceste reguli. Noi am intrebat, de principiu, daca am putea face aceste operatiuni si ni s-a spus ca nu este nimic care sa ne impiedice. Sigur ca dupa modificarea corespunzatoare a Codului Depozitarului Central, este nevoie de aprobarea noilor prevederi de catre autoritati'. Cum Depozitarul Central este controlat in proportie de aproximativ 67% de Bursa de Valori Bucuresti, iar beneficiarii acestor servicii sunt intermediarii, clienti atat ai Depozitarului Central, cat si ai Bursei de Valori Bucuresti, orice proiect major trebuie sa fie discutat cu conducerea BVB. Adriana Tanasoiu spune ca acest proiect a fost primit bine de reprezentantii BVB: 'Au existat asemenea discutii si in Consiliul Depozitarului si in Consiliul Bursei, dar si discutii informale cu intermediarii. Initiativa este bine primita, dar vom avea discutii mai detaliate cu brokerii inainte sa dam drumul proiectului. Mi se pare nerealist acel zvon potrivit caruia Ovidiu Sergiu Pop (n.r. presedintele Depozitarului), se gandeste sa rupa Depozitarul de Bursa. Relatia Depozitarului Central cu Bursa de Valori Bucuresti este una foarte buna, strategia de dezvoltare fiind comuna'. Depozitarul Central va finaliza serviciul de distribuire a dividendelor, in cateva zile Conducerea Depozitarului Central ne-a spus ca, in cateva zile, va finaliza proiectul de distribuire a dividendelor pentru emitentii de la Bursa de Valori Bucuresti, dar si pentru societatile nelistate. Dintre acestea, Fondul Proprietatea ar putea fi pe lista Depozitarului, desi niciunul dintre reprezentantii institutiei nu a confirmat acest lucru. Depozitarul a contactat, pana acum, peste 20 de emitenti, dintre care unii i-au trimis deja declaratii de intentii pentru utilizarea serviciilor de distribuire a dividendelor puse la punct de institutie. 'Suntem foarte aproape sa anuntam efectiv modul in care vom presta serviciul si impreuna cu cine vom face acest lucru. Am consultat un grup pilot de peste 20 de emitenti, marea majoritate au spus ca ar fi interesati de acest serviciu', ne-a mai spus doamna Tanasoiu. Sursa: Bursa, 2 martie 2010.
01.03.2010
-
Tender a facut profit de 9,6 mil. euro la Prospectiuni
ZF RO - FONDURI MUTUALE PRSN
___
Prospectiuni Bucuresti (PRSN), compania fanion a omului de afaceri Ovidiu Tender, a inregistrat anul trecut un profit net preliminar de 40,7 mil. lei (9,6 mil. euro), de peste 12 ori mai ridicat decat cel obtinut in 2008. Compania este evaluata pe Bursa la 35,3 mil. euro. Afacerile companiei s-au majorat cu circa 80%, la un nivel de 224,9 mil. lei (52,9 mil. euro), ca urmare a incheierii contractelor de prospectare 3D cu Petrom, cel mai mare client al companiei. Pe fondul crizei internationale si al cotatiilor in scadere ale petrolului pe pietele internationale, Petrom a decis in 2008 sa nu mai realizeze lucrari de prospectare 3D, fapt ce a afectat puternic rezultatele Prospectiuni. Incidentul l-a determinat pe Ovidiu Tender sa aduca manageri straini la conducerea firmei de prospectare in vederea cautarii de noi clienti pe pietele externe, care pana in prezent s-au concretizat prin obtinerea unor contracte mai mici in Iran. Prospectiuni a realizat in ultimul trimestru din 2009 un castig net de 7,6 mil. lei (1,8 mil. euro), fata de un rezultat negativ de aproape 700.000 de lei (183.000 de euro) in aceeasi perioada din 2008, dupa ce afacerile au urcat cu 82% in acelasi interval, la 62,3 mil. lei (14,6 mil. euro). Conducerea companiei a disponibilizat in 2008 aproape o treime din angajati, anul trecut fiind primul an in care s-a vazut rezultatul reorganizarii realizate de conducerea expata a societatii si la nivelul profitabilitatii companiei. Firma are in prezent circa 1.900 de angajati, fata de un numar de peste 2.800, cat avea in 2007. Ovidiu Tender, care detine in prezent prin intermediul firmei Tender SA aproape 64% din actiunile Prospectiuni, a vandut in ultimele luni aproape zilnic pachete de actiuni ale firmei de prospectare. In ultima luna, Tender a cedat prin intermediul pietei RASDAQ circa 9,2 mil. titluri Prospectiuni, reprezentand 1,28% din capitalul companiei in schimbul sumei de 1,85 mil. lei (450.000 de euro). Sursa: Ziarul Financiar, 1 martie 2010 -
Contractul cu Templeton la Fondul Proprietatea, semnat in secret
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul american de administrare a activelor Franklin Templeton asteapta numirea oficiala in pozitia de administrator al Fondului Proprietatea din partea actionarilor, dupa ce joi, 25 februarie, a semnat contractul de administrare impreuna cu reprezentantii statului roman. Prin semnarea contractului, Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea si al activelor de aproape 3 mld. euro ale acestuia, in schimbul unui comision anual de administrare de circa 13 mil. euro, aceasta fiind una dintre cele mai mari afaceri de pe piata locala de capital. Franklin Templeton a fost asistat de casa de avocatura Salans in procedura de licitatie, negocieri si la semnarea contractului de administrare. 'Suntem incantati ca am fost alesi sa fim administratorii Fondului Proprietatea, unul dintre cele mai mari si prestigioase mandate pe care le avem in Europa de Est. Dupa numirea oficiala in pozitia de administrator, prioritatea noastra este listarea Fondului Proprietatea pe Bursa de la Bucuresti si promovarea lui internationala, ca un vehicul atractiv pentru investitii, reflectand evolutia pozitiva a pietei de capital romanesti', a declarat la semnarea contractului David Smart, responsabilul international pentru fonduri suverane si afaceri supranationale din cadrul Franklin Templeton. Desi este unul dintre cele mai valoroase contracte de administrare din istoria pietei locale de capital si unul dintre cele mai asteptate evenimente din viata Fondului, contractul s-a semnat cu usile inchise, fara ca presa sa ia parte la eveniment. Mai mult, semnarea contractului nu a fost nici macar anuntata inainte, oficialii locali ai Fondului emitand un comunicat de presa dupa incheierea evenimentului. De atunci, niciun reprezentant al conducerii actuale a fondului nu a mai putut fi contactat pentru comentarii. Directoratul actual, condus de Ionut Popescu, isi va inceta activitatea dupa oficializarea contractului cu americanii. Templeton, care administreaza active de 663 mld. dolari (480 mld. euro) la nivel mondial, a castigat contractul de administrare a Fondului Proprietatea inca din iulie 2009, insa semnarea contractului a fost intarziata de Ministerul de Finante, actionarul majoritar al fondului. Dupa mai bine de sase luni de asteptare pentru a semna contractul de administrare, britanicii de la Templeton mai trebuie sa mai astepte cel putin o luna de zile pentru a prelua fraiele Fondului Proprietatea. Mai exact, actionarii Fondului trebuie sa aprobe in cadrul unei Adunari Generale modificarea actului constitutiv al Fondului si numirea lui Templeton in calitate de administrator unic. Votul pozitiv al actionarilor va echivala cu numirea oficiala a companiei britanice in pozitia de administrator, fapt care va permite britanicilor sa ofere mai multe detalii privind strategia de administrare si listare a Fondului. O adunare generala ar putea avea loc cel mai devreme la inceputul lunii aprilie. Cu toate acestea, intrarea in vigoare a contractului este conditionata de inregistrarea Fondului la CNVM. Termenul limita de 45 de zile dat de Comisie pentru ca Fondul sa se inregistreze este strans, avand vedere conditiile pe care Fondul trebuie sa le indeplineasca pentru a fi inregistrat. Sursa: Ziarul Financiar, 1 martie 2010 -
Ce considera FMI ca trebuie facut pe piata bancara, de asigurari si de capital
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Imbunatatirea accesului populatiei la servicii financiare, suplimentarea capitalurilor bancilor si modificarea legislatiei privind piata de asigurari si cea de capital sunt principalele masuri la care ar trebui sa lucreze autoritatile de reglementare in perioada urmatoare, se arata intr-un raport de evaluare al Fondului Monetar International (FMI). Raportul urmeaza dupa vizita de evaluare a FMI in Romania in urma careia au fost eliberate doua transe in valoare de 2,3 mld. euro din acordul stand-by incheiat anul trecut. Oficialii FMI spun ca desi accesul romanilor la servicii financiare s-a imbunatatit in ultimii ani, o parte importanta a populatiei este exclusa in continuare de la astfel de servicii. Ei argumenteaza in acest sens prin ponderea scazuta a creditului privat in Produsul Intern Brut (PIB), de circa 39%. In multe tari europene, valoarea imprumuturilor depaseste valoarea PIB. Analistii spun ca in ciuda scaderii din ultima perioada a veniturilor populatiei si companiilor, argumentul FMI este valid si poate fi luat in calcul intr-o perspectiva pe termen lung. 'Faptul ca in Romania ponderea creditarii in PIB este inca la un nivel scazut este o realitate si aceasta va reprezenta intotdeauna un instrument pentru a masura potentialul activitatii de creditare. Bineinteles ca in 2009 veniturile au scazut, dar potentialul de creditare trebuie privit pe termen mediu si lung si cred ca din aceeasi perspectiva vorbeste si raportul FMI', noteaza Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING. Una din solutiile pentru cresterea accesului la servicii financiare ar fi dezvoltarea unor programe guvernamentale care sa acorde garantii in special pentru credite in mediul rural si in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. 'Cred ca interventia statului ar trebui limitata la cateva sectoare, cum ar fi infrastructura. Iar legat de agricultura si mediul rural nu cred ca cererea de credite va fi foarte mare, avand in vedere veniturile mici din aceasta zona. Cred ca mai degraba in agricultura ar fi nevoie de investitii stimulate de stat prin politici economice', comenteaza Chidesciuc. FMI: Banca Nationala a avut o atitudine proactiva privind lichiditatea In acelasi timp, oficialii FMI apreciaza ca Banca Nationala a adoptat o atitudine proactiva privind lichiditatea de pe piata interbancara, organizand licitatii repo (credite pe termen scurt acordate de banca centrala in schimbul carora primeste drept garantii titluri de stat) si acordand credite de urgenta, dar spun ca este nevoie ca BNR sa accepte mai multe tipuri de garantii si sa dea imprumuturi cu scadente mai lungi pentru a se asigura ca exista suficienti bani pe piata. De exemplu, BNR a organizat in ultimele doua luni licitatii repo in valoare de 24,8 miliarde de lei, dar cu maturitati scurte, de cinci sau sapte zile. In ceea ce priveste piata de asigurari, FMI recomanda revizuirea legii pentru asigurarea obligatorie a locuintelor si eventuala modificare a politelor pentru a permite desfasurarea fara probleme a operatiunii de reasigurare. De asemenea, politele pentru asigurarile RCA si CASCO ar trebui rediscutate pentru ca valorile acestora sa fie corelate cu riscurile existente in aceste sectoare. Privitor la sistemul de pensii, oficialii FMI spun ca cerinta privind garantarea contributiei minime ar trebui aplicata in cazul in care beneficiarul iese la pensie, dar nu si in momentul in care acesta se transfera la alt fond. Si introducerea randamentului minim anual egal cu inflatia ar trebui amanat pana cand piata locala de capital va putea furniza instrumente care sa protejeze fondurile de pensii impotriva riscurilor de crestere a preturilor. Principalele recomandari ale FMI privind piata de capital fac referire la intarirea independentei Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), la adoptarea unei abordari de supraveghere care sa ia in calcul riscurile, precum si la dezvoltarea unui dialog mai constructiv cu entitatile supravegheate. Punctul cheie in intarirea independentei CNVM consta in modificarea procesului de numire a comisarilor. FMI spune ca ar trebui sa existe criterii mult mai detaliate de numire a comisarilor, anunturi de numire a comisarilor si liste scurte pregatite de firme specializate inainte ca Parlamentul sa faca numirile. Evaluatorii isi exprima ingrijorarea fata de numirea candidatilor pentru un post de comisar in functie de puterea unui partid politic. Sursa: Ziarul Financiar, 1 martie 2010. -
SIF Oltenia a cumparat peste 3% din Electromagnetica in acest an
Wall-Street.ro ELMA
___
SIF Oltenia (SIF5) a achizitionat de la inceputul anului 3,36% din capitalul social al Electromagnetica Bucuresti (ELMA), pentru care a platit 5,17 milioane lei (1,25 mil. euro). Cea mai recenta cumparare a fost realizata in sedinta de tranzactionare de astazi, societatea de investitii achizitionand 5,44 milioane de actiuni pentru suma de 2,6 milioane lei. Anterior, SIF Oltenia a cumparat in doua sedinte cate 3 milioane de actiuni pentru preturile de 0,42 lei si 0,44 lei/actiune. Astfel, participatia SIF Oltenia s-a majorat de la 10,19% la 13,55%. Actionarul majoritar al companiei este Asociatia Salariatilor Electromagnetica, cu o detinere de 32,74%. Compania are un capital social de 33,8 milioane lei, impartit in 338 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei. Valoare de piata este de 150,7 milioane lei (36,5 mil. euro), potrivit ultimei cotatii de 0,49 lei/actiune. Sursa: Wall-Street.ro, 1 martie 2010 -
Horia Ciorcila intra in CA SIF Banat-Crisana
Wall-Street.ro LION
___
Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania (TLV), a fost numit administrator provizoriu de catre Consiliul de Administratie al SIF Banat-Crisana (SIF1), in urma demisiei lui Pavel Belean, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti. Ciorcila urmeaza a fi numit administrator cu drepturi depline, daca va fi ales de catre actionari intr-o adunare generala ulterioara. SIF Banat-Crisana a decis stingerea litigiilor pe care le avea in urma alegerilor din aprilie 2009 prin numirea in functiile de membru in CA. La finalul lunii ianuarie, Claudiu Silaghi si Dragos Bilteanu au fost numiti ca administratori provizorii, dupa ce Horia Ciorcila si Carmen Dumitrescu au renuntat la functiile pe care le detineau. In aprilie 2009, locurile din conducerea ale SIF Banat Crisana au starnit o lupta acerba, fiind ravnite de mai multi oameni de afaceri importanti, printre care Horia Ciorcila, Doru Lionachescu - directorul bancii de investitii Capital Partners -, Alexandru Parvulescu - presedintele Romenergo -, Octavian Radu - proprietar al grupului de firme RTC -, si actualul presedinte al SIF1 - Ioan Cuzman. Sursa: Wall-Street.ro, 1 martie 2010 -
OMV Petrom a pus deoparte 18 milioane de euro pentru inchiderea Doljchim Craiova
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNP
___
OMV Petrom (SNP) a constituit provizioane de 18 milioane de euro pentru inchiderea combinatului chimic Doljchim, operatiune care va fi incheiata pana la sfarsitul acestui an, potrivit Mediafax. Provizioanele sunt aferente operatiunilor de restructurare a Doljchim, de demolare a instalatiilor si decontaminare a terenurilor. Compania a decis in 2009 sa iasa pana la finele acestui an de pe piata produselor chimice. Doljchim va produce in functie de necesitatile impuse de specificul activitatii OMV Petrom. Vanzarile combinatului Dojchim au scazut in 2009 cu 37%, la 316.00 tone, de la 503.000 tone in anul anterior. OMV Petrom a obtinut in 2009 un profit net de 1,368 miliarde lei (322,8 milioane euro), in crestere cu 34% si a consemant o cifra de afaceri de 12,842 miliarde lei (3,03 miliarde euro), in scadere cu 23%. Sursa: Bursa, 1 martie 2010. -
Exclusiv online - Tranzactiile de la Rompetrol au dus KBC, BRD si Eastern pe primele trei pozitii in ierarhia brokerilor din februarie
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
...o treime din rulajul realizat cu actiuni pe Bursa, urmate de cele ale SIF Oltenia si SIF Moldova cu 16,3% si 9,2% din rulajul total. -
Cei mai activi brokeri pe piata spot de la Sibex
Wall-Street.ro
___
In acelasi timp, SSIF Estinvest este pe locul 6, bifand tranzactii de 62 de mii de lei, in timp ce Prime Transaction a intermediate circa 30 de mii de lei.
Pagina