• —

Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

20.07.2009

19.07.2009

17.07.2009

  • Romgaz il poate scoate pe Calburean din criza cu foraje de 36 mil. euro

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   DAFR  FOSB  FOSP

    ___
    Licitatia pentru forarea a 22 de sonde organizata de producatorul de gaze naturale ar putea fi o gura de oxigen pentru Dafora Medias, cea mai mare companie de foraj locala. Producatorul de gaze naturale Romgaz Medias, controlat de Ministerul Economiei, va organiza luna viitoare o licitatie in valoare de 151,4 mil. lei (36 mil. euro) pentru efectuarea de lucrari de foraj la 22 de sonde, favoritele pentru castigarea licitatiei fiind Dafora Medias (DAFR) a omului de afaceri Gheorghe Calburean (desen) si Foraj Sonde Targu-Mures (FOSP), controlata de Vasile Aron, cele doua companii fiind furnizori traditionali ai Romgaz. Alti jucatori importanti de pe piata de profil sunt Foraj Sonde Craiova (FOSB), controlata de fratii Cristescu, si Foradex Bucuresti (FORD), care a fost preluata in 2007 de Horia Simu. Romgaz nu si-a redus bugetul de investitii pentru lucrari de foraj in 2009 chiar daca multe companii private au taiat la sange cheltuielile de investitii pentru a face rost de lichiditati. 'In fiecare an se organizeaza mai multe licitatii pentru lucrari de foraj, iar marimea lucrarilor din acest an comparativ cu anul precedent este asemanatoare', a precizat Mircea Hodarnau, purtatorul de cuvant al Romgaz Medias. Strategia Romgaz pentru perioada 2008-2013 prevede realizarea a 360.000 de metri foraj de exploatare si punerea in functiune a circa 180 de sonde noi, respectiv efectuarea de lucrari de reabilitare si modernizare la circa 720 de sonde. Dafora Medias este lider pe piata de foraj, cu o cota de 25%, si 70% din lucrarile desfasurate anul trecut de companie pe acest segment au fost realizate pentru Romgaz, potrivit datelor din piata. Valoarea licitatiei anuntata de compania de stat se apropie de veniturile obtinute de Dafora din foraj pe tot anul 2008, care s-au ridicat la 162 de milioane de lei (44,1 milioane de euro). Reprezentantii Dafora nu au raspuns ieri intrebarilor ZF pe aceasta tema. Afacerile Dafora, trase in jos de constructii Contractele pe segmentul de foraj ale Dafora sunt cu atat mai importante anul acesta cu cat piata de constructii, sector care reprezenta circa 40% din afacerile firmei anul trecut, a inregistrat o scadere semnificativa. Afacerile Dafora s-au diminuat in primele trei luni din acest an cu circa 40%, pana la un nivel de 38,7 mil. lei (9,1 mil. euro), in timp ce profitul companiei a urcat cu 17,9%, la 178.000 de lei (circa 42.000 de euro). Actiunile Dafora Medias au inregistrat anul trecut una dintre cele mai mari scaderi de pe Bursa, fata de maximele atinse in vara anului 2007 actiunile Dafora coborand in prezent de peste 20 de ori. Compania s-a confruntat recent cu probleme de lichiditate, dupa ce in aprilie firma Casertyna Design din Oradea a cerut in instanta chiar intrarea in insolventa a Dafora Medias pentru o datorie de 36.856 de lei. In ultimele luni, actiunile Dafora s-au stabilizat in preajma nivelului de 0,05 lei/actiune, care evalueaza compania la 11,4 mil. euro. 'Este clar un contract important. Exista o relatie foarte stabila intre companiile care au nevoie de asemenea servicii si cateva societati de foraj de pe piata locala. Acest lucru este normal pentru ca altfel nu ar putea rezista pe piata avand in vedere ca in afara de Petrom si Romgaz sunt putini cei care au nevoie de astfel de servicii', spune Andrei Anghel, analist la firma de brokeraj Confident Invest. O alta companie de foraj care a atras contracte importante de la Romgaz si Petrom in ultimii ani este Foraj Sonde Targu-Mures, care anul trecut a avut afaceri de 117,8 mil. lei (32 mil. euro). Actiunile firmei sunt foarte putin tranzactionate insa singura tranzactie de anul acesta s-a realizat luna trecuta la un pret de 200 de lei, nivel care evalueaza compania la 17,7 mil. euro. Sursa: Ziarul Financiar, 17 iulie 2009.

    mai mult

  • Dr. Doom al apocalipsei financiare, Nouriel Roubini, anunta o revenire economiilor in 2010, chiar daca aceasta va fi anemica

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Nouriel Roubini, cel care a estimat cu acuratete magnitudinea crizei financiare globale, a anuntat joci ca ce era mai greu a trecut, informeaza Reuters. Cu toate acestea, Roubini a mentionat ca este necesar ca SUA sa initieze inca un program de stimulare fiscala pana la sfarsitul acestui an, rata somajului urcand cu repeziciune spre 10%. Economiile dezvoltate au ajuns la capatul caderii sau sunt pe cale sa o faca, dar revenirea va fi una anemica, SUA ramanand in recesiune pentru acest an, a spus Roubini, presedinte al RGE Global Monitor. 'Este lumina la capatul tunelului, economia SUA si cea globala sunt au ajuns la limita de jos. Iar lumina de la capatul tunelului nu mai este cea a unui tren care sa se indrepte spre noi cu viteza', a spus Roubini investitorilor in cadrul unui eveniment organizat de guvernul din Chile. Ca urmare a declaratiilor lui Roubini, bursele din intreaga lume au inregistrat o revenire usoara. Sursa: Ziarul Financiar, 17 iulie 2009.

    mai mult

  • Dividendele BRD au sporit profiturile SIF-urilor cu pana la 82%

    Business Standard   BRD  LION  SIF2  SIF3  SIF4

    ___
    Profiturile brute ale societatilor de investitii financiare (SIF) au crescut cu 20% pana la peste 80% luna trecuta fata de luna mai, dupa ce SIF-urile au incasat dividendele de la BRD, potrivit raportarilor a trei dintre acestea trimise la Bursa de Valori Bucuresti. Cea mai mare crestere de profit a inregistrat-o SIF Muntenia, de 82%, pana la 73 milioane de lei (17,4 milioane de euro), insa SIF Transilvania a inregistrat cel mai mare profit, de 110 milioane de lei (26 milioane de euro), dupa o crestere de 47%. Profitul SIF Banat-Crisana a crescut cu 23%, pana la 92 milioane de lei (22 milioane de euro). SIF Moldova a avut la finalul lunii trecute un profit net de 68,86 milioane de lei, fiind astfel SIF-ul cu cel mai mic profit dupa prima jumatate a anului. SIF Oltenia nu si-a publicat inca rezultatele de la finele lunii iunie. Activele nete ale celor cinci SIF-uri au ajuns la sase miliarde lei (1,41 miliarde de euro) dupa primul semestru al acestui an, in crestere cu 3% fata de nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2008. “Factorul decisiv al cresterii profitului a fost incasarea dividendelor de la Banca Romana pentru Dezvoltare, in valoare de peste 26 milioane de lei (6,3 milioane de euro - n. red.)“, explica Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia. Totalul dividendelor platite de BRD societatilor de investitii financiare este de circa 130 milioane de lei (peste 30 milioane de euro), cele asteptate de la BCR, cea mai valoroasa detinere a SIF-urilor, urmand sa dubleze aceasta suma. De altfel, in afara bancilor, in portofoliile SIF-urilor mai sunt putine pachete de actiuni a caror valoare sa depaseasca pragul de zece milioane de euro, la cursul ultimei zile din luna iunie. SIF Muntenia are doar doua astfel de companii, ambele nelistate. Una dintre ele este Voluthema Property Developer, societatea pe care o detine integral si care este vehiculul prin care SIF Muntenia detine si isi administreaza sediul, evaluat la 16 milioane de euro, iar a doua este producatorul de fibre de sticla Firos Bucuresti. In afara de banci, SIF Banat-Crisana mai are in portofoliu doar un pachet de peste zece milioane de euro, cel de la lantul de alimentatie publica Calipso din Oradea, de 16 milioane de euro. La randul sau, SIF Transilvania mai are doar doua detineri de peste zece milioane de euro, cele doua perle ale portofoliului sau de companii turistice, Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagra (16 milioane de euro) si Turism Felix Oradea (15 milioane de euro). Portofoliile au inregistrat putine mutatii, dar exceptia a valorat circa 37 milioane de euro, trei dintre cele cinci societati vanzandu-si pachetul de actiuni detinut la Bancpost. Dividendele incasate de la companiile din portofoliu reprezinta, in general, circa 40-45% din profitul anual al SIF-urilor. Sursa: Business Standard, 17 iulie 2009.

    mai mult

  • Comelf: Trimitem oferte cu sacii, dar primim putine raspunsuri

    BURSA.RO - TITLURILE ZILEI   CMF

    ___
    Criza financiara a lovit din greu cele mai multe dintre societatile autohtone care lucrau pentru piata externa, reducand drastic numarul comenzilor primite si trimitand companiile la limita supravieturii. In acelasi timp, societatile autohtone se confrunta cu concurenta acerba a companiilor provenind din afara Uniunii Europene, cu costuri de productie mai mici si supuse unui numar redus de reglementari. 'Societatea este pe linia de plutire, apa ne-a ajuns pana la buza de jos, motiv pentru care speram sa prindem un pai care sa ne ajute sa respiram', a declarat, pentru ziarul Bursa, Dorin Abagiu, secretarul Consiliului de Administratie al Comelf Bistrita. Societatea produce utilaje pentru industria constructiilor, energetica si pentru protectia mediului, segmente afectate din plin de criza. 'Comenzile ni s-au redus cu aproape doua treimi fata de aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care peste 85% din productia noastra era destinata pietei externe', ne-a mai spus domnul Abagiu. Reprezentantul Comelf sustine ca fuga dupa comenzi s-a intensificat in ultima perioada, in conditiile in care piata utilajelor energetice si cea a constructiilor se ingusteaza din ce in ce mai mult. 'Singure, comenzile nu vin, trebuie sa umblam noi dupa ele si de cele mai multe ori trimitem oferte cu sacii', a declarat secretarul Consiliului de Administratie, adaugand: 'Mai mult de jumatate din productia noastra era centrata pe echipamente terasiere, insa acest domeniu s-a volatilizat acum din cauza crizei. Producem si pentru industria energetica, insa aici criza a blocat investitiile programate si nu prea mai primim comenzi, situatie valabila si pentru domeniul protectiei mediului pentru care nu mai da nimeni bani in acest moment'. Comelf exporta cea mai mare parte din productie pe piata Uniunii Europene, in state precum Italia, Olanda, Austria sau Germania. Aici, societatea se confrunta, insa, cu concurenta acerba din partea companiilor chineze sau ucrainene, care au costuri mai mici de productie. 'Companiile chineze doboara tot in cale, in timp ce societatile din Ucraina au avantajul ca acolo pretul metalelor este mai mic decat la noi si reusesc, astfel, sa-si vanda produsele mai ieftin. Companiile cehe sunt si ele foarte competitive, fiind specializate pe segmentul constructiilor de utilaje', a explicat domnul Abagiu. Avand in vedere posibilitatea inrautatirii situatiei economice, conducerea Comelf nu exclude o eventuala majorare de capital cu pana la doua milioane de euro, in cursul acestui an. In acest sens, in Adunarea Generala de la inceputul saptamanii, actionarii companiei au acordat Consiliului de Administratie competenta majorarii capitalului, pentru un an. Reprezentantii Comelf sustin, insa, ca deocamdata, majorarea este doar o ipoteza de lucru. 'Nevoie de bani este oricand, mai ales ca, daca s-ar putea face o astfel de majorare s-ar mai reduce din creditele contractate de companie si s-ar diminua, astfel, din costurile cu dobanda', ne-a spus domnul Abagiu. In primul trimestru al anului, Comelf a raportat pierderi de 156.117 lei, dupa ce in perioada similara a anului trecut, a inregistrat un profit de 1,27 milioane de lei. Compania are o valoare de piata de 53,84 milioane de lei, potrivit pretului de 2,3 lei/actiune inregistrat in sedinta bursiera de luni. Uzinsider Bucuresti controleaza 76,66% din societate. Sursa: Bursa, 17 iulie 2009.

    mai mult

16.07.2009

  • Cum a ajuns Amonil de la planuri de listare la Londra aproape insolventa

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   AMO

    ___
    La sfarsitul lui 2007, omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, anunta ca a preluat managementul producatorului de ingrasaminte chimice Amonil, pe care planuia sa-l integreze impreuna cu celelalte combinate chimice pe care le controleaza intr-un consortiu pe care planuia sa-l listeze pe Bursa de la Londra. Intre timp, piata ingrasamintelor chimice s-a prabusit, Niculae a iesit din actionariatul Amonil, iar compania a ajuns o 'actiune fantoma', speculata cu indaratnicie de un grup de investitori de pe Bursa, desi are productia mai mult oprita si se afla la un pas de executarea silita. Dupa un an in care actiunile Amonil au oscilat imprevizibil, cu cresteri de pana la 100% in cateva luni si scaderi la fel de bruste, pe fondul unor stiri preponderent negative, actiunile producatorului de ingrasaminte au ajuns una dintre curiozitatile Bursei. Cine speculeaza pe Amonil? De la inceputul anului, Amonil a inregistrat un volum total de tranzactionare de circa 800 de milioane de actiuni, adica peste 75% din capital, in conditiile in care freefloat-ul, respectiv actiunile liber tranzactionabile care nu se afla sub controlul actionarilor semnificativi, se ridica la 400 de milioane de actiuni. In situatia in care actiunile detinute de investitorii principali nu fac des obiectul unor tranzactii, actionarii minoritari din piata schimba intre ei actiunile intr-un ritm ametitor. Cu toate acestea, doar un singur actionar nou a fost raportat in ultimele luni, firma Eurorom Trade & Invest, inregistrata intr-o comuna din judetul Bihor. Firma este controlata de doi actionari egipteni si detine circa 5% din Amonil. Asadar, cele mai mari tranzactii cu actiuni Amonil par sa se lege din nou de grupul de investitori de la Oradea, care detineau in 2004 peste 17% din companie si au realizat in ultimii ani speculatii intense pe aceste titluri. In 2006, o serie de investitori grupati in jurul firmei de brokeraj Mobinvest din Oradea, care intre timp a fost inchisa de CNVM, au realizat mai multe tranzactii cu titlurile Amonil, urcand pretul acestora de la 0,05 lei/actiune la 0,1 lei/actiune in mai putin de o luna. Ulterior pretul a scazut la 0,06 lei/actiune intr-un timp la fel de scurt. CNVM avea sa-i sanctioneze mai tarziu pe brokerii de la Mobinvest pentru aceste tranzactii, considerate ca ar fi manipulat cursul actiunilor. Cine sunt actionarii Amonil? In 2004, actionariatul combinatului chimic era compus din doua societati, Romferchim si Eurotrading Chemicals, un grup de investitori din Oradea, grupati in jurul firmei de brokeraj Mobinvest, precum si alti actionari mai mici. In 2007, firma Romferchim a iesit de la Amonil, lasand locul unor societati inregistrate in Insulele Belize, Zalois si Jovline, precum si companiei romanesti Interagro, condusa de omul de afaceri Ioan Niculae. Actionarii celor doua firme din Belize nu sunt cunoscuti, desi au existat speculatii ca in spatele lor s-ar afla Niculae. In 2007, Niculae spunea ca Zalois este un vehicul de investitii al unei mari firme din domeniul energetic, insa nu a oferit mai multe detalii privind identitatea acesteia. Reprezentantii celor doua firme, care controleaza impreuna peste 50% din Amonil, nu au emis niciun comunicat in cei doi ani de cand au intrat in companie. Ioan Niculae a decis sa iasa la inceputul anului din actionariatul Amonil, cumparatorul fiind firma Zalois. Anul trecut, in actionariatul combinatului a mai intrat o firma din Cipru, respectiv Salink Limited, cu 13,54% din capital, firma fiind controlata de fondul de investitii suedez East Capital. Ce s-a ales de planurile lui Niculae? In 2007, odata cu intrarea in actionariatul combinatului chimic, Ioan Niculae preciza ca a discutat cu ceilalti actionari majoritari, respectiv fondurile inregistrate in Cipru, sa preia managementul companiei. La acea vreme, Amonil venea dupa o perioada de un an in care productia a fost oprita datorita preturilor ridicate la gaze, compania reluand productia odata cu schimbarea actionariatului. In 2006, combinatul a inregistrat o pierdere de 19 mil. lei, in vreme ce in 2007 acesta a revenit la un profit de 7 milioane de lei. La o luna de la preluarea managementului producatorului de ingrasaminte chimice, Niculae declara ca se doreste listarea societatii la Bursa de la Londra, prin crearea unui concern din care faceau parte si alte combinate chimice, respectiv Amurco, Azochim si Donawchem. Primul semestru din 2008 a fost unul exceptional pentru producatorii de ingrasaminte, pretul fertilizatorilor crescand de doua-trei ori in doar cateva luni, determinand profituri nesperate pentru producatorii locali. Spre sfarsitul anului, criza a lovit puternic sectorul, preturile s-au prabusit, iar combinatele au inceput sa acumuleze stocuri, nemaiavand piete de desfacere. In aceste conditii, atat Amonil, cat si alti producatori locali, inclusiv cei controlati de Niculae, si-au intrerupt productia si au trimis angajatii in somaj. Ce se va intampla cu datoriile combinatului? La scurt timp dupa ce si-a oprit productia, Amonil a anuntat ca are de platit o datorie de 58,7 mil. lei (aproape 14 mil. euro) unei firme necunoscute, Riverside Development Limited, care preluase obligatiile respective de la furnizorul Amonil, Distrigaz Sud. Desi actionarii minoritari au venit cu o serie de propuneri pentru plata datoriei, cum ar fi contractarea unor credite sau majorarea capitalului, acestea nu au fost aprobate in adunarea generala a actionarilor, astfel ca Amonil a ajuns in pericol de a fi executata silit. Saptamana trecuta, Amonil a fost somata de firma Chemgas Holding, care a preluat creanta de la Riverside, sa plateasca cele 14 mil. euro in doua saptamani, in caz contrar urmand sa se treaca la executarea activelor companiei. Amonil are de recuperat de la operatorul de apa din Municipiul Slobozia o datorie istorica in valoare de 14,3 mil. lei (3,4 mil. euro). Sursa: Ziarul Financiar, 16 iulie 2009.

    mai mult

  • Fondul QVT a ajuns sa detina circa 22% din Flamingo

    Wall-Street.ro   

    ___
    Fondul american de investitii QVT si-a marit participatia in cadrul retailer-ului de produse electrocasnice si IT&C Flamingo International (FLA) cu 6,79%, prin achizitia a 52 milioane actiuni pentru care a platit 1,61 milioane lei. QVT a achizitionat 13,95 milioane actiuni de la fondul Quintessence la un pret mediu de 0,0305 lei/actiune, valoare totala a schimbului fiind de 425.652 lei (101.000 euro). Astfel, participatia QVT a ajuns sa detina 21,95% din Flamingo, fiind al doilea actionar ca marimea a Flamingo, dupa Dragos Cinca. Dragos Cinca detine 25,19%, in timp ce Dan Adamescu, prin intermediul firmelor Astra si Nova Trade, are o participatie de 17,54% din capitalul social al retailer-ului, potrivit statisticilor Bursei de Valori. Flamingo are un capital social de 77,9 milioane lei, impartit in 779,05 milioane actiuni cu o valore nominala de 0,1 lei. Valoarea de piata a companiei este de 23,68 milioane lei (5,6 milioane euro) conform ultimei cotatii de 0,0304 lei/actiune. Sursa: Wall-Street.ro, 16 iulie 2009.

    mai mult

  • Fondurile romanesti, pe primul loc in Europa Centrala si de Est la banii atrasi in luna mai

    Business Standard   

    ___
    Industria fondurilor mutuale din Romania a inregistrat cele mai mari subscrieri nete in luna mai, comparativ cu pietele Europei Centrale si de Est (cu exceptia Rusiei). Valoarea subscrierilor nete realizate de investitorii in fondurile locale a fost de 37 milioane de euro in luna mai, mai mult decat in intreg trimestrul intai al anului, potrivit celui mai recent raport al Asociatiei Europene a Fondurilor si Administratorilor (EFAMA). In aceasta perioada, piata romaneasca a depasit piete mult mai dezvoltate din regiune, cum ar fi Grecia, unde fondurile au atras circa 21 mil. euro, mai putin decat a doua clasata din regiune, Slovacia, cu 31 mil. euro, ale carei fonduri au active nete de peste 8,5 ori mai mari decat cele din Romania. De cealalta parte, unele tari mai dezvoltate, precum Austria, Polonia sau Ungaria, au inregistrat retrageri mai mari decat subscrierile. “Pietele respective se afla intr-un alt stadiu de dezvolare, sunt piete mature, in care investitorii isi plaseaza in fonduri o pondere mai mare din averea personala. Este firesc ca, in situatii de criza, cand stirile negative despre piete sunt mai numeroase, retragerile sa fie mai mari, dupa cum si, in conditii normale, subscrierile sunt mai mari“, explica Florin Dolea, director executiv al Pioneer Asset Management. Totusi, marile piete occidentale (cu exceptia Italiei si a Spaniei) au marcat cresteri semnificative ale subscrierilor nete, semnaland posibilitatea inversarii tendintei de neincredere, instalata odata cu criza. 'Pe pietele cele mai mari din Europa Occidentala incepe sa revina increderea in investitiile cu un orizont mai lung (fonduri de obligatiuni si de actiuni), in special pe componenta de retail”, observa Dragos Neacsu, CEO al Erste Asset Management Romania. Pe piata locala, in luna mai, doar fondurile monetare au avut subscrieri nete pozitive, compensandu-le pe cele negative ale celorlalte tipuri de fonduri. Pe intreg S1, subscrierile nete au fost de circa 150 mil. euro, doar fondurile de obligatiuni inregistrand minusuri de aproape 4 mil. euro. Totusi, Dragos Neacsu estimeaza ca, 'in semestrul al doilea, vom vedea o evolutie importanta a subscrierilor nete pe segmentul fondurilor de obligatiuni si la noi. Primele saptamani din iulie confirma deja un interes sporit pentru BCR Obligatiuni, care a depasit pragul psihologic de 50 mil. euro active nete, in 13 iulie”. Sursa: Business Standard, 16 iulie 2009.

    mai mult

Pagina

inchide